Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Andreea' (afirmatori) vs 'Bulinele Visinii' (negatori)

A1 ()

E timpul ca mass media privata sa aiba responsabilitati educationale fata de public=

Introducere: Atunci cand 2 din 3 oameni cred ca informatiile provenite din mass-media sunt conforme cu realitatea si prezentate obiectiv [1] si pentru 80% din populatie televizorul reprezinta principal sursa de informare in privinta politicii [2], trebuie sa ne intrebam daca nu ar trebui sa impunem standarde si noi responsabilitati in domeniul mass-media, pentru a ne asigura ca publicul nu va adopta automat idei propagandiste, informatii trunchiate, asa cum se intampla acum.

Definitii: Prin responsabilitati educationale intelegem obligatia canalelor media private de a promova, intr-o cantitate satisfacatoare, programe de interes educational, precum: documentare, adaptari artistice, programe culturale, campanii de informare asupra unor probleme de interes piblic (prevenirea epidemiilor, probleme supuse referendum-urilor la nivel national) etc.

Interpretarea motiunii: Vom justifica necesitatea introducerii obiectivelor de ordin educativ printre obligatiile legale ale mass-mediei private, in acelasi mod in care sunt prevazute in cazul mijloacelor media publice, luand in considerare efectele pe care aceasta schimbare le-ar produce.

Contextul: Conform legislatiei actuale, doar canalele publice si-au insusit rolul educational, insa programele de acest gen au o aplicabilitate scazuta: in primul rand,  cotele de audienta ale massmediei publice sunt mult mai scazute (5% Romania [3]), iar in al doilea rand, si aceste canale prefera sa difuzeze programe orientate spre consum, non-educationale pentru a se mentine in competitia pentru audienta.

Pe de alta parte, sesizam o crestere a influentei mass-mediei, si de asemenea o crestere a efectelor negative generate de continutul acesteia in ce priveste comportamentele deviante [4], adoptarea de opinii gresite alimentate de media [5] [6], lipsa unei optiuni politice reale, lipsa activismului social.

Ideea centrala:

Datorita influentei sale dovedite, se justifica introducerea programelor educationale in scopul transmiterii unor mesaje mai clare si mai corecte, care determina comportamente sociale imbunatatite.

Argumente:

  • Mass media privata ar trebui sa aiba responsabilitati educationale pentru ca are o atat de mare influenta

Tocmai pentru ca mass-media are atata influenta asupra unui auditoriu neavizat si credul[7], trebuie sa preia si responsabilitatea acestei influente. Pentru ca media are un rol atat de mare in formare opiniilor si sustinerea ferma a deciziilor privitoare la viata socio-politica, este important sa ne asiguram ca libertatea presei nu duce la promovarea unor concepte false sau opinii daunatoare, lucru care se intampla. Mass media trebuie sa ofere instrumente pentru formarea unor opinii corecte si informate, trebuie sa arate publicului ce e bine sa faca si ce nu, tocmai pentru ca auditoriul  rareori stie sa priveasca analitic si realist. Singurul mod de a determina mass-media sa isi indeplineasca rolul este de a o oblige sa difuzeze programe educative si de interes in loc de programe comerciale, politizate sau senzationaliste.

  • Mass media privata poate obtine rezultate acolo unde alte mijloace nu ajung

Pentru ca mass media privata acopera uniform si aproape in totalitate populatia unei zone, de cele mai multe ori mesajele difuzate prin astfel de canale ajung mult mai eficient la publicul tinta decat prin alte mijloace care fie au acoperire limitata, fie sunt foarte costisitoare sau nu la fel de rapide. Uneori, DOAR prin intermediul mass-mediei s-a putut ajunge la anumite segmente de populatie [8]. De asemenea, promovarea prin aceste canale a fost adesea mai eficienta, chiar cand nu era singurul mijloc de comunicare, datorita caracterului interactiv si accesului usor la informatie.[ 9]

 

  • O astfel de implementare va avea ca efect responsabilizarea educationala a mass-mediei private

Responsabilizarea educationala este esentiala deoarece duce in timp la cresterea calitatii fenomenului social si la dezvoltarea spiritului critic al publicului. Atunci cand hranesti publicul cu informatie de proasta calitate si nu-i oferi o perspectiva corecta asupra realitatii,  acesta nu va face efortul de a sorta aceasta informatie, ci va imbratisa una dintre multele opinii nefundamentate [10]. Pe masura insa ce publicul este ‘’educat” prin furnizarea de informatii limpezi, bine orientate, va incepe sa gestioneze singur aceste resurse, facand alegeri corecte, ceea ce va duce la o crestere a calitatii fenomenului social, precum si la dezvoltarea spiritului critic al receptorilor, ceea numim “media literacy”. [11]

Concluzia: Daca mass-media privata ar fi constransa spre prezentarea mesajelelor educationale, efectele acestora vor fi vizibile la nivelul societatii. Aceste efecte vor fi semnificative, atat datorita raspandirii ample a mesajelor, cat si din cauza influentei pe care mass-media privata o are asupra oamenilor .

 

Surse:

  1. 1.          BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006 http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  2. 2.         “Influenta media asupra comportamentului electoral”, raport final, septembrie-octombrie 2007, Centrul de Sociologie Urbana si Regionala pentru CNA http://www.cna.ro/IMG/pdf/Inf_media_elect_CNA2007.pdf
  3. 3.         Programele TVR, TVR online, 29 martie 2007, http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"&HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"c=192
  4. 4.         “The influence of media violence on youth”, Craig A. Anderson, Leonard Berkowitz, Edward Donnerstein and co. Psychological science in the public interest, American Psychology Society, vol.4, no.3, Decembrie 2003, http://www.psychologicalscience.org/pdf/pspi/pspi43.pdf
  5. 5.         “Public opinion, the media and their influence on public policy”, Aris Jameson, Helium, http://www.helium.com/items/1036958-public-opinion-the-media-and-their-influence-on-public-policy
  6. 6.         “Americans are pretty confused about cap and trade”, Good Politics Blog,Andrew Price, 12 mai 2009 http://www.good.is/post/americans-are-pretty-confused-about-cap-and-trade/
  7. 7.         BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  8. 8.         “The penetrating educational effect of a mass-media based fund-raising campaign “Heart for life””, Fønnebø VSøgaard AJ., Institute of Community Medicine, University of Tromso, Norvegia, publicat in Scandinavian Journal of Social Medicine, septembrie 1990, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2237326
  9. 9.         “Effects of mass media educational intervention during the 2005 cholera epidemic in Iran”, Mohammad-Hossein Baghianimoghadam, Mohammad-Hasan Ehrampoush, Behnam Baghianimoghadam, Yazd University of Medical Sciences, publicat in 2009 in Iranian Journal of Clinical Infectious Diseases http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"0HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"90208.pdf
  10. 10.     “Television drove viewers to the web to explore Obama-Muslim Rumors, study finds”, Science Daily, 27 septembrie 2010, in care se arata ca 12 % din populatie chiar a crezut ca Obama este musulman http://www.sciencedaily.com/releases/2010/09/100927175042.htm
  11. 11.     “What is Media Literacy”, Media Awareness Network, http://www.media-awareness.ca/english/teachers/media_literacy/what_is_media_literacy.cfm

 


N1 ()

Este adevarat ca majoritatea oamenilor au ca principala sursa de informatie televizorul si ca in general considera ca informatiile din mass-media sunt conforme cu realitate si prezentate obiectiv. Suntem de acord de altfel si cu influenta negativa pe care media o are are, cu precadere vizibila in comportamentul copiilor.

Ceea ce echipa noastra va sustine insa este: PIATA LIBERA IN MEDIA. Vom defini prin aceasta libertatea de exprimare controlata, insa liberalizata cat mai mult. Altfel spus, ceea ce vom sustine e ca

  • presa are posibilitatea de alegerea carei categorii de public se adreseaza si, deci, ar trebui sa fie libera sa prezinte reportaje subiective
  • media este o industrie care merita a se mentine profitabila in contextul unei societatii capitaliste si
  • vom demonstra ca responsabilitatea educationala se realizeaza intr-o oarecare masura si acum, perceptia fiind cea care trebuie schimbata.

Dar mai intai vom arata de ce ceea ce propune echipa afirmatoare prezinta mai multe dezavantaje decat avantaje.

Aflata intr-o neutralitate comparabila cu cea a Elvetiei, echipa afirmatoare omite existenta unor canale tv sau ziare, private desigur, axate pe un singur tip de program: avem canale de stiri, canale sportive, de filme, de muzica, chiar si canale culturale. Este absolut imposibil sa le ceri acestora sa prezinte informatii educationale din toate domeniile. Dar mai ales, trebuie sa ne intrebam de ce au ales aceste canale tv sa se concentreze doar pe un anumit segment de telespectatori? Pai tocmai sondajul 3 ne arata ca TVR are cote foarte scazute de audienta. Ceea ce inseamna ca pentru ca afacerea sa continue, fie ea privata sau de stat, avem nevoie sa ne adresam intereselor publicului. Poate chiar si TVR ar trebui sa faca asta, pentru ca mai apoi sa difuzeze campanii ale Guvernului, ca acestea sa ajunga pe micile ecrane ale cat mai multor oameni.

Trecand peste aceasta omisiune si concentrandu-ne pe ceea ce am si acceptat ca definitii, media are o influenta politica decisiva. Daca echipa afirmatoare propune sa avem televiziuni private asemanatoare TVR, adica falimentare si la care nu se uita nimeni, nici macar prin intermediul lor nu va mai ajunge informatia care public, dar mai mult, vor iesi in pierdere. Televiziunea de stat pierde anual o gramada de bani din banii contribuabililor, tocmai pentru ca urmareste acele criterii comuniste propuse de echipa afirmatoare. Mai mult, in functie de partidul sau partidele politice de guvernamant, intotdeauna va fi pusa sub semnul intrebarii obiectivitatea informatiilor difuzate. Modelul propus este asadar unul care nu are cum sa duca la avantajele propuse, pentru ca va duce la faliment si minimalizarea "capitalismului mass-media", pe care il vom defini omolog ca "piata libera mass-media". Ne-am indrepta cu pasi mici spre o noua televiziune de stat cu program de la 6 la 8 seara.

Un alt argument pentru care politica afirmatoare nu poate fi implementata este imposibilitatea stabilirii practice a unor granite de obiectivitate, respectiv de promovare egala a evenimentelor de diferite genuri pe care ei le enumerau: documentare, adaptari artistice, programe culturale etc. Ceea ce ne duce si la alternativa pe care o propunem, in opozitie cu motiunea: Media ar trebui sa isi asume responsabilitatea informatiilor prin asumarea subiectivitatii/obiectivitatii informatiilor. Este mult mai eficient sa avem televiziuni politizate are isi asuma faptul ca sustin un partid politic. Acest fapt se intampla si in tari mult mai dezvoltate, pentru ca informatiiile transmise acolo, argumentele politice, au o analiza mult mai ampla facuta in perspectiva fiecarui, unde fiecare partid isi doreste sa iasa in evidenta cat mai bine si cat mai fondat. Astfel, informatia va fi mult mai amplu expusa, in incercarea de a convinge publicul ca unii sau altii au dreptate, deci o educatie politica mai buna a cetateanului, chiar daca acesta vrea sau nu sa fie educat in acest sens.

Desigur, problema constiintei si a inteligentei civice exista. Peste 65% din populatie crede ca Soarele se invarte in jurul Pamantului si asta nu e o problema generata de media. Cu atat mai mult, n-ar trebui sa o rezolve media, printr-o masura precum cea propusa de echipa afirmatoare, ci sa se adapteze ca si pana acum. Si diferenta pe care alternativa noastra o face, in raport cu educatia telespectatorului este ca acesta va fi obligat sa asculte analize aprofundate, chiar daca subiective. Tot ceea ce va trebui sa faca este sa urmareasca argumentele ambelor parti inainte de a merge la vot, asa cum ar trebui sa o faca si acum. Iar problema acumularii de informatii din ambele parti nu ne propunem sa o rezolvam nici noi, nici echipa afirmatoare, pentru ca nu putem. Ambele ne propunem sa rezolvam problema segmentului de populatie ne-indoctrinat, pentru ca socialistilor care urasc capitalismul sau liberalilor care nu suporta stanga nu poti sa e adresezi in nici un fel cu informatii obiective. Ba mai mult, informatiile care ajunge la ei in cazul propus de afirmatori, ar fi considerate subiective de catre ambele categorii mentionate.

Ca sa ajungem prin intermediul televiziunii acolo unde prin alte mijloace nu putem ajunge, trebuie ca televiziunile sa existe intr-o "economie de piata libera a media", iar educatia cetateanului trebuie facute prin liberalizarea la maxim a televiziunilor astfel incat chiar daca ele sub subiective sustinand, ba un partid, ba altul, educatia se va face mult mai amplu, iar cetateanul va putea primi, la televiziuni diferite desigur, analize mult mai profunde. Asadar, pentru educatia cetateanului pe care ne-o dorim ambele echipe, nu responsabilitatea educationala a mediei este solutia. Nu e singura solutie, nu e nici cea mai eficienta si poate nici n-ar fi aplicabila, din motivele prezentate mai sus.


A2 ()

O importanta dilema a societatii in momentul actual al evolutiei este legata de alegerea pe care ar trebui sa o faca intre beneficiul unei piete deplin libere, valoarea sustinuta de catre echipa negatoare, si prosperitatea culturala si educationala. Efectul unei ingradiri insuficiente a mass-mediei ridica problema suportarii pe termen lung a impactului asupra bunei-dezvoltari a numeroase generatii, ceea ce in cele din urma se va intoarce impotiva insasi societatii care a luptat pentru libertatea de a nu gandi, pentru ca nu e profitabil.

  In legatura cu primul dezavantaj al planului afirmator sesizat de catre echipa oponenta trebuie sa precizam ca intelesul pe care l-am dat responsabilitatilor educationale nu presupunea obligarea posturilor de televiziune la difuzarea intregii varietati de programe. Formele de mass-media axate pe o anumita arta spre exemplu muzica clasica, cinematografie, sau un domeniu precis, precum istoria sau geografia, nu fac decat sa permita aprofundarea acestor forme culturale. Prin urmare, rolul acestora este in acord cu pozitia echipei afirmatoare.

Referitor la postul national de televiziune, nu se poate sustine ca este un inversunat promotor al culturii, iar faptul ca are audienta scazuta demonstreaza esecul incercarii de a sustine programele educationale. Majoritatea emisiunilor culturale sunt programate la ore tarzii precum Nocturne difuzata ora 00.45, Garantat 100% si Profesionistii la ora 23.00, eventuala audienta nesatisfacatoare justificandu-se prin izolarea intentionata a lor. Un exemplu de post de televiziune care reuseste sa faca o buna “afacere” promovand stiinta este cel al canalului Discovery, care e pe locul 8 la nivel de rating in Romania, surclasand canale precum Acasa si National Tv , care conform echipei negatoare  se adreseaza “intereselor publicului”.

Argumentului referitor la raspandirea mass-mediei privata nu i s-a raspuns. Vom resustine ideea dintr-o alta perspectiva care demonstreaza accesibilitatea sa, si anume preferinta romanilor de a-si petrece timpul liber uitandu-se la televizor. Un studiu demonstreaza ca peste 90% din populatie alege sa se relaxeze astfel, aspect care ar putea fi transformat dintr-o piedica, intr-un avantaj pentru promovarea culturii. Preferinta oamenilor pentru televiziune o face cel mai potrivit mijloc prin care pot fi sustinute valorile.

In continuare, echipa afirmatoare nu vede relevanta stabilirii unei delimitari exacte intre tipurile de programe culturale care ar trebui incluse, atata timp cat ele sunt prezente.

Cel de-al treilea argument s-a referit la responsabilizare educationala a mass-mediei private, nefiind combatut de catre colegii nostri. Deseori difuzarea unor emisiuni slab-calitative este justificata prin cerere, motivandu-se ca altfel nu ar mai exista audienta. S-a pus intrebarea daca nu cumva media este cea care duce la formarea preferintelor, lasand practic consumatorul fara o optiune reala. Echipa afirmatoare subscrie celei din urma variante, gasind ilustrative celebrele exemple de atacuri in scoli care au avut ca subiecti adolescenti care imitau personaje din filme violente precum Matrix. Este admis faptul ca influenta nu se produce doar in cazurile extreme ale celor predispusi catre violenta, gradual determinand si comportamentul  restului societatii. O completare esentiala si optimista ar fi faptul ca omul nu este influentabil doar in sens negativ, aceeasi putere avand-o asupra sa si un model pozitiv. Singura schimbare pe care trebuie sa o faca mass media este de a-si redefini rolul.

In legatura cu metoda propusa de catre echipa negatoare pentru responsabilizarea mass-mediei, anume asumare subiectivitatii mass-mediei consideram ca, in primul rand aceasta nu ar trebui nicidecum incurajata. Intr-o astfel de situatie nu ar exista egalitate intre competitori, influenta politica a unui partid si poate chiar guvernarea unei tari ar putea fi hotarate de catre postul de televiziune cel mai bogat si nu neaparat cel mai profesionalist, chiar daca sincer in subiectivismul sau. Desi fenomenul este observabil si in prezent, cel putin exista insitutii care monitorizeaza mass-media, aplicand sanctiuni acelor canale care nu prezinta echilibrat aspectele din viata politica. Mai mult decat atat, strategia nu abordeaza deloc aspectul negativei influente asupra dezvoltarii copiilor pe care o are mass media, problema recunoscuta de catre echipa negatoare.

In concluzie, optiunea prezentata de catre echipa negatoare nu asigura indeplinirea responsabilitatilor educationale de catre mass media, singura solutie concreta pentru intreperea cercului vicios fiind introducerea obligatorie a programelor educationale.

http://www.tvr.ro/articol.php?id=89905

http://www.adplayers.ro/articol/-11/Discovery-Channel-Romania-versus-National-Geographic-Romania-783.html

http://www.bizcity.ro/analize/timpul-liber-la-romani-televizor-muzica-si-cumparaturi-46544.html


N2 ()



Decizia:

Anca Pascu

DISCURS A1

Un prim discurs afirmativ structurat, axat pe idei importante pentru dezbatere, mai précis argumente in favoarea responsabilizarii mass media in vederea educarii publicului.

Aspecte pozitive: ai setat contextul pentru dezbatere, ai definit termenii, ai interpretat motiunea dand astfel o linie strategica  directoare echipei afirmatoare. Argumentele aduse sunt in general valide.

Aspecte negative: ai omis sa aduci argumente referitoare la modalitatea in care canalele private pot fi constranse sa prezinte continut cu caracter educational. Aceasta este una dintre ariile cele mai problematice ale dezbaterii:  CUM s-ar implementa noua politica/ care ar fi sanctiunile/ care ar fi consecintele pentru businessul televiziunilor private si pentru opinia publica. Un bun discurs negator ar fi exploatat la maxim la aceste fisuri ale  cazului.

Continut 12, strategie 7, stil 5 – total 24

DISCURS A2

Aspecte pozitive: adancimea analizei si contracararea punctuala a problemelor discursului negator, precum si prezentarea punctelor slabe ale acestuia:

-se arata ca nu e necesar ca posturile TV sa prezinte intreaga varietate de programe educationale, deci prin urmare cade argumentul lui N1 referitor la aceasta dificultate a unor posturi TV private care sunt axate pe un singur tip de emisiuni.

-se demonstreaza ca motivul pentru care TVR nu are succes nu e legat de prezenta emisiunilor educative, care sunt difuzate la ore cu audienta scazuta.

-se prezinta cercul vicios al cererii si ofertei ca pe un argument conform caruia trebuie educata cererea si acest lucru se poate rezolva prin planul afirmator.

 De asemenea, se mentine coerenta cu A1, incercandu-se reconstruirea argumentelor acestuia.

Aspecte negative: nu se insista mai deloc asupra modalitatii de implementare a politicii afirmatoare; nu se face referire la punctul negator conform caruia lipsa de educatie nu e generate de mass media, prin urmare nu mass media trebuie sa solutioneze problema.

Continut 13 Strategie 8 Stil 5 – total 26

A1 -> 24 puncte
N1 -> 0 puncte
A2 -> 26 puncte
N2 -> 0 puncte
Castiga echipa:

Teo si Andreea (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.