Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Marius si Teo' (afirmatori) vs 'Teodora si stefan' (negatori)

A1 ()

E timpul ca dreptul cetăţenilor la informare să fie mai important decât dreptul demnitarilor la viaţa privată?

Dorim o suma de calitati de la demnitari (membri ai parlamentului sau guvernului, magistrati sau inalti functionari publici): eficienta, profesionalism, o imagine curata si schimbarile dorite. Dreptul cetatenilor la informare este mai important decat dreptul demnitarilor la viata privata pentru ca acestia din urma decid in numele populatiei, prin urmare cetatenii trebuie sa detina garantii in vederea unei reprezentari corecte si adecvate. Daca elemente ale vietii private pot constitui astfel de garantii sau intervin in procesul de guvernare, atunci aceste elemente devin de interes general si trebuie dezvaluite.

Cand vorbim despre dezvaluirea unor elemente din viata privata, relevante sunt doar acele informatii din viata privata care ar putea afecta exercitarea functie publice, precum conditia medicala, cea materiala si caracterul persoanei. Vom demonstra ca lipsa acestor informatii poate dauna societatii si ca publicitatea informatiei este necesara pentru ocuparea unei functii publice, la care persoanele vizate consimt cand aleg sa candideze.

.

Argumentul 1. Anumite elemente ale vietii private influenteaza exercitarea functiei publice.

Pentru inceput, afirmam ca cetatenii aleg politicienii prin vot direct si trebuie sa dispuna de toate instrumentele pentru a evalua competenta unei persoane in a exercita functia publica, mai ales cand exista putine posibilitati de a reveni asupra deciziei.

  1. Conditia medicala a unui candidat conteaza la fel de mult ca pregatirea lui profesionala. Despre Roosevelt se stia inca inainte de al treilea mandat ca este foarte bolnav si nu va rezista [1], iar lui Eisenhower doctorii ii dadeau 50% sanse sa supravietuiasca unui nou mandat [2]. Paul Tsongas, rivalul lui Bill Clinton, a ascuns presei existenta unui cancer si nu a lasat loc unui candidat mai puternic in locul sau [3]. Robert Dole ar fi suferit operatii si hemoragii cerebrale in timpul mandatului daca ar fi castigat alegerile.[4] Thomas Eagleton a trebuit sa se retraga cand s-a aflat ca sufera de depresie.[5]

Este important sa stim dinainte daca demnitarii au probleme medicale care ar putea dauna sau chiar impiedica exercitarea eficienta a atributiilor pentru perioade indelungate. Pentru a inlatura din timp orice impedimente viitoare, cetatenii trebuie sa ia o decizie informata.

  1. Este important ca demnitarii sa faca publice informatii cu privire la afacerile lor si a familiei pe tot parcursul candidaturii si mandatului, pentru ca cetatenii si institutiile abilitate sa poata urmari si sanctiona cazurile de conflict de interese. Sunt cunoscute situatii precum ale lui Silviu Prigoana, Dan Voiculescu[6], o serie de prefecti sau primari care au reusit sa obtina contracte si finantari de la stat fara sa existe licitatii publice[7], fara sa sufere consecintele desi au fost descoperiti[8]. Publicarea informatiilor inca din timpul candidaturii si renuntarea la activitatile comerciale inainte de investirea in functie ar inlatura mare parte din coruptia si administrarea defectuoasa actuala.

  1. Este important ca populatia sa cunoasca demnitarii, chiar daca le iarta greselile. Jacob Zuma, presedintele Africii de Sud, a candidat fiind in mod deschis poligam, fusese acuzat de viol, avusese cateva escapade, desi milita pentru reducerea partenerilor sexuali pentru a proteja contra HIV. A fost ales pentru puncte sale tari si populatia are incredere in el datorita deciziilor populiste.[9]

Argumentul 2. Candidatul la o functie publica consimte sa indeplineasca cerintele acestei functii

Persoanele care candideaza pentru functiile publice opteaza liber pentru acest lucru, astfel incat orice limitare a drepturilor lor se face cu consimtamantul acestora. Regimul aparte al demnitarilor presupune deja limitari de drepturi: de a detine o alta functie privata sau publica [10], de a lua decizii in privinta rudelor[11], obligativitatea de a depune declaratii de avere[12]. Este characteristic astfel functiei publice sa impuna limitari de drepturi pentru asigurarea transparentei si corectitudinii.

In plus, pentru functionarii publici si magistrati, corectitudinea morala si rigoarea din viata privata sunt imperative, intrucat ei reprezinta statul in relatiile cu cetatenii, orice discreditare a persoanei afectand si perceptia asupra statului; in acest sens, functionarii corupti maresc neincrederea populatiei in institutiile publice.[13]

Argumentul 3.: Dezvaluirea acestor informatii inlatura parte din abuzurile presei

Pentru ca aceste informatii trebuie furnizate de demnitarii insisi, speculatiile si zvonurile din presa vor fi inlaturate, lasand loc unor informatii certificate. De asemenea, interesul populatiei s-ar abate mai degraba spre considerente de o reala valoare in procesul electoral, dubland informatia deja cunoscuta despre competenta si orientare politica.

Asadar, pentru ca demnitarii sunt alesi de cetateni, pentru ca exercita puterea statului, pentru ca aleg singuri sa se supuna unui regim restrictiv si mai ales pentru ca aspecte ale vietii private pot afecta exercitarea functiei publice, dreptul cetatenilor de a sti e mai important decat dreptul demnitarilor la viata privata.

Surse:

  1. The Health of the President and Presidential Candidates- The Public’s Right to Know George J. Annas, J.D., M.P.H., the New England Journal of Medicine, October 1995

http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJM199510053331420

  1. The Health of the President and Presidential Candidates- The Public’s Right to Know George J. Annas, J.D., M.P.H., the New England Journal of Medicine, October 1995

http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJM199510053331420

  1. The Health of the President and Presidential Candidates- The Public’s Right to Know George J. Annas, J.D., M.P.H., the New England Journal of Medicine, October 1995

http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJM199510053331420

  1. A President’s age should concert Americans, Herbert Abrams, Center for International Security and Cooperation

http://cisac.stanford.edu/news/abrams_presidency_too_demanding_to_not_have_upper_age_limit_for_candidates_20080324/

  1. The Health of the President and Presidential Candidates- The Public’s Right to Know George J. Annas, J.D., M.P.H., the New England Journal of Medicine, October 1995

http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJM199510053331420

  1. “Cati bani iei daca faci afaceri cu statul”, Vremea Noua, decembrie 2010 http://www.vrn.ro/cati-bani-iei-daca-faci-afaceri-cu-statul

  2. A. HARTA politicienilor locali şi afacerile lor cu statul, Gandul, Gabriela Stefan, ianuarie 2011, http://www.gandul.info/news/harta-politicienilor-locali-si-afacerile-lor-cu-statul-prefect-aduc-bani-iau-bani-plus-mesajul-unui-politician-cu-afaceri-spuneti-guvernului-sa-imi-dea-banii-7881864

B. Copiii politicienilor invartesc afaceri de milioane de euro EVZ, septembrie 2007 http://www.evz.ro/detalii/stiri/copiii-politicienilor-invartesc-afaceri-de-milioane-de-euro-778345.html

  1. President’s sex life makes headlines in South Africa, China Daily, februarie 2010 http://www.chinadaily.com.cn/world/2010-02/02/content_9415982.htm

  2. “Prigoana ramane cu Puterea si afacerile. Si-a dat demisia din partid, dar va active in grupul deputatilor PDL”, Antena 3, mai 2010 http://www.antena3.ro/politica/prigoana-ramane-cu-puterea-si-afacerile-si-a-dat-demisia-din-partid-dar-va-activa-in-grupul-deputatilor-pdl-100493.html

  3. Art. 81-93 si urmatoarele ale Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei,

http://www.cdep.ro/proiecte/2003/200/20/0/leg_pl220_03.pdf

  1. Art. 68-79 ale Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei http://www.cdep.ro/proiecte/2003/200/20/0/leg_pl220_03.pdf

  2. Art. 2 al Legii nr. 115/1996 privind declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor,
    functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere, modificata, http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/115_1996.php

  3. Nu mai credem in stat http://www.qmagazine.ro/articole/7721/nu-mai-credem-in-stat.html

B. Presedentia, Parlamentul, Guvernul si partidele pe ultimele locuri la increderea populatiei http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/presedintia-parlamentul-guvernul-si-partidele-pe-ultimele-locuri-in-increderea-populatiei-201302.html


N1 (Ștefan Diaconu)

Echipa negatoare vrea să arate că nu e timpul ca dreptul la informare al cetățenilor să fie mai important decît dreptul demnitarilor la viața privată; ambele drepturi sunt la fel de importante și trebuiesc respectate ca atare în aceeași măsură.

Este drept să avem așteptări de la demnitari, cum sugerează afirmatorii;  de la aceștia nu cerem neapărat schimbări, cum declară afirmatorii, ba chiar mai mult cerem să nu facă schimbări atunci cînd ele nu sunt necesare.

Vrem ca demnitarii noștri să-și facă datoria cu răspundere, să-și ducă la capăt programul prezentat la alegeri, să fim reprezentați conform proiectului mediatizat din timpul campaniei electorale. Cetățenii nu pot primi nici o garanție în schimbul votului pentru că este un proces social-politic în care funcționează discursul, nu formularul ori contractul de vînzare-cumpărare cum se procedează într-un centru comercial- cum ar crede echipa afirmatoare cînd face referire la garanții.

Este necesar să restrîngem moțiunea referindu-ne doar la spațiul romậnesc, pentru că sistemele politice diferă. Echipa negatoare dorește să clarifice conceptele cu care vom opera pe parcursul acestei dezbateri.

Dreptul la informare al cetățenilor este clar descris în Constituția Romậniei în Art.31.[1] În spațiul public, nimeni nu poate îngrădi dreptul la informare al cetățenilor. Spațiul public este locul în care cetățeanul demnitar poate să-și manifeste puterea primită prin vot universal, spațiul public este locul de confluență și de diferență dintre omul cetățean și omul cetățean demnitar. Acest spațiu în care a fost împuternicit să acționeze cetățeanul demnitar este de interes public, iar dreptul stipulat în Constituție la această informare face referință. Atunci cînd omul cetățean demnitar ajunge în spațiul său privat se bucură de aceleași drepturi ca și omul cetățean pentru că atribuțiile sale profesionale nu îl fac mai puțin cetățean, ci își asumă o serie de responsabilități în plus față de ceilalți cetățeni și o răspundere însemnată față de aceștia.

Demnitarul nu semnează un contract prin care renunță la viața privată. Jurămậntul depus asigură că nu are alte intenții decît de a fi în slujba patriei. Faptul că în practică se întîmplă altfel nu e din cauză că demnitarii au dreptul la o viață privată, ci poate datorită proastei aplicări a legilor sau nerespectării lor, programelor de guvernare ineficiente etc. Este neverosimil ca nedezvăluirea vieții private a unui demnitar să afecteze societatea pentru că viața privată a omului politic nu face parte din spațiul public.

Primul argument al afirmatorilor reclamă că cetățenii “trebuie să dispună de toate instrumentele pentru a evalua competența unei persoane”. Oamenii politici nu dau un examen propriu-zis de ocupare a unui post, ci se folosesc de sprijinul cetățenilor pentru a ocupa o funcție; cetățenii nici ei nu sunt atestați să stabilească competențele altor persoane, aceștia aderă afectiv sau rațional cu un personaj politic în funcție și de programul proiect pe care-l propune pentru cîștigarea mandatului. Condițiile necesare candidatului sunt evident formulate de Constituția în vigoare descrise la Art.37.[2]

Afirmatorii nu au precizat ce a dăunat neinformarea cetățenilor referitor la starea de sănătate a politicienilor străini. Nu au arătat nici în exemplul situației Silviu Prigoană de ce nu s-au luat măsuri. Oare nu rezultă că altundeva era problema? Nu în raportul de informare asupra situației materiale și a afacerilor familiei care deja se cer de la demnitarii romậni.

Al treilea exemplu al primului argument al afirmatorilor arată clar că alegătorii nu votează strict după o eventuală analiză rațională a profilului demnitarului, ci și afectiv. Asta implică ceea ce ziceam mai sus, cetățenii nu sunt de așa natură să facă o alegere obiectivă, să arate cine are “competențe” și cine nu; o alegere este "suportată" maxim cinci ani avînd posibilitatea de a-l demite pe cel căruia i-au acordat votul.

 Transparența și corectitudinea sunt aspecte conștientizate pe care demnitarii sunt nevoiți să le respecte oricum. Însă informațiile de factură medicală nu pot fi trecute la transparență și corectitudine, acestea făcînd parte din viața privată a demnitarului. Poți nega dreptul unei persoane de a candida dacă suferă de diabet zaharat? Cît de etic ar fi să se facă publice nu numai boli, dar și medicamente luate de o persoană politică printre care să se afle pilule contraceptive și alte asemenea.

În plus afirmatorii vorbesc despre corectitudinea morală și rigoarea din viața privată ca fiind imperative și apoi despre funcționarii corupți.Din punctul nostru de vedere  ei nu au dreptul să impună standarde pentru corectitudinea morală și pentru rigoarea din viața privată. E ca și cum le-ar interzice avortul și i-ar amenda dacă ar întîrzia mai mult de cinci minute la serviciu. Asta înseamnă corectitudinea morală și rigoarea să fie imperative. Corupția nu este oprită prin abuzul asupra vieții private a demnitarilor; corupția este oprită prin depistarea ei în activitatea desfășurată de demnitar în spațiul public, activitate controlată periodic de instituții specializate.

Argumentul al treilea al afirmatorilor este inuman prin aceea că vor să înlocuiască abuzul presei printr-un raport întocmit personal de demnitari. Această măsură seamănă cu cea comunistă în care la ședințele de comitet partizanii trebuiau să se laude și apoi să se critice. Ce dovezi au afirmatorii cînd susțin că cetățenii vor fi mai îndreptați spre problemele spațiului public dacă obțin informații din sfera privată a vieții demnitarilor? Afirmațiile lor nu sunt susținute de dovezi și nu au temei. Nu există nici o certitudine că atenția cetățenilor se va îndrepta spre procesul politic din spațiul public sau că demnitarii își vor îmbunătăți prin aceste măsuri drastice comportamentul.

Cetățeanul demnitar nu este o unealtă pe durata mandatului său. Prin faptul că îi este invadat spațiul privat acesta este lipsit de libertatea de a se manifesta în cadrul respectiv. Consimțămîntul pe care negatorii îl susțin nu e acela de a renunța la drepturi și libertăți, ci prin care își ia angajamentul de a sluji patria și prin care acceptă responsabilitatea și răspunderea funcției politice.

Iată de ce ambele drepturi ar trebui să fie considerate în continuare la fel de importante și să fie respectate ca atare. 

1. http://www.legis.ro/images/stories/ACTE_NORMATIVE/constitutia%20romaniei.pdf?phpMyAdmin=8fbe510b01e54ceac3b726aafb563fb8

2. http://www.legis.ro/images/stories/ACTE_NORMATIVE/constitutia%20romaniei.pdf?phpMyAdmin=8fbe510b01e54ceac3b726aafb563fb8


A2 (Marius Panait)

(nota: afirmatorul A2 utilizeaza denumirea "guvern" pentru afirmatori si "opozitie" pentru negatori)


Astazi voi incepe discursul printr-o mica discutie: dreptul la vot si dreptul la informare. De la inceput, cu totii suntem de acord ca merg mana in mana de la inceputul campaniilor pana la alegerea deputatului, presedintelui etc. Intrebarile la care vreau sa raspund astazi sunt: Cum va fi influentata populatia de schimbarile pe care le propunem, daca politicienii vor fi influentati negativ ?
  
  
1.Cum va fi influentata populatia.
a) Liderul opozitiei (Negatorul) a spus ca "nu cerem neapărat schimbări, cum declară afirmatorii, ba chiar mai mult cerem să nu facă schimbări atunci cînd ele nu sunt necesare" totusi noi nu avem cum sa stim daca trebuie sa nu schimbari fara ajutorul presei care dupa cum a demonstrat echipa guvernului, se poate ca informatia oferita sa fie fara temei astfel fiind motivata nevoie acestor schimbari.
  
b)"Jurămậntul depus asigură că nu are alte intenții decît de a fi în slujba patriei. Faptul că în practică se întîmplă altfel nu e din cauză că demnitarii au dreptul la o viață privată, ci poate datorită proastei aplicări a legilor sau nerespectării lor, programelor de guvernare ineficiente etc"

TEORIE =/= PRACTICA! nu ne putem baza pe o carte ci pe aplicatii.

In aceasta afrmatie echipa Guvernului (Afirmatoare) gaseste o mica neintelegere: dupa cum a spus si primul vorbitor: "vorbim despre dezvaluirea unor elemente din viata privata, relevante sunt doar acele informatii din viata privata care ar putea afecta exercitarea functie publice, precum conditia medicala, cea materiala si caracterul persoanei." Pe noi nu ne vor interesa informatii de genul: unde isi plimba cainele, ce manaca dimineata , la ce ora se culca.  Este relevant sa stim ca sotia unui expert in achizitii publice are o firma de constructii pentru a imepedica un act de abuz in serviciu, favoritismul (prevazult in Codul Moral). Aceste elemente pe care noi le-am identificat reprezinta chiar puntea de trecere dintre viata privata si viata publica: deoarece TOATE au impact direct asupra exercitarii functiei. 
  
c) Este neverosimil ca nedezvăluirea vieții private a unui demnitar să afecteze societatea pentru că viața privată a omului politic nu face parte din spațiul public.  

O problema relevanta din spatiul privat care ar putea afecta activitatea pe spatiul public: Robert Dole ar fi suferit operatii si hemoragii cerebrale in timpul mandatului daca ar fi castigat alegerile. Unde se incadreaza de fapt aceasta problema medicala? Intre cele doua tipuri de vieti (publica si privata), deoarece faptul ca ar urma sa sufere o operatie si hemoragiile il vor aduce ori pe patul de spital si vor crea o perioada lunga de convalescenta ori mai rau, va deceda. Cum influenteaza acest scenariu real viata lui publica si societatea? Simplu in cazul in care moare va fi nevoie de alte alegeri altfel pozitia lui va fi suspendata deoarece el nu va fi capabil sa isi exercite functia, DESI ARE PREGATIREA NECESARA astfel demonstrand ca unele elemente au impact direct in viata privata.

  d) Poți nega dreptul unei persoane de a candida dacă suferă de diabet zaharat?

Intradevar exista anumite excepti,i acesta fiind unul dintre ele deoarece diabetul nu poate fi controlat, un alt exemplu ar fi handicap locomotr. DAR TOTUSI noi nu am mentionat NICAIEIRI ca INTERZICEM dreptul de candida , decizia daca persoana respectiva va fi aleasa este in mana populatiei, dar pentru ca ei sa poata lua o decizie valida si avantajoasa. Nu exista niciun raport VALID de la o sursa acreditata care sa sutina ca populatia nu poate fi obiectiva, doar noi ce facem aici? Nu prezentam totul intr-un mod obiectiv?

e) Cît de etic ar fi să se facă publice nu numai boli, dar și medicamente luate de o persoană politică printre care să se afle pilule contraceptive și alte asemenea.

Jacob Zuma, presedintele Africii de Sud, a candidat fiind in mod deschis poligam, fusese acuzat de viol, avusese cateva escapade, desi milita pentru reducerea partenerilor sexuali pentru a proteja contra HIV. A fost ales pentru punctele sale tari si populatia are incredere in el datorita deciziilor populiste.
Nu ar fi aici important? Chiar daca nu se vede "rezultatul", el ar fi putut fi purtator de HIV si ar fi imbolnavit o multime de oameni tot prin acest exemplu dovedim ca defapt niste elemente "negative" din viata privata nu vor schimba RADICAL parerea maselor despre un anumit politician / candidat.
  
2. Politicieni influentati negativ sau nu?
 
Efectul "mass-media" are un impact direct asupra populatiei: se ajung la exagerari la acele "articole monstru" pline de minciuni si "abureli". Va propun o analogie:
Ca pacient mergeti la un doctor , el va consulta si va spune sa luati medicamentele x ,y ,z. In urmatorul minut apare un strain in cabinet care fara sa stie despre ce e vorba sa spuna ca medicamentul x si y nu e bun si sa spuna ca medicul este incapabil. Pe cine veti crede? medicul sau strainul? Ei bine, afirmatori il cred pe medic deoarece el ofera informatie ACREDITATA / bruta care cu siguranta are temei valid si nu ar trebuie sa se poata sa fie puse la indoiala. Astfel, politicienii vor avea de castigat si totodata politicienii corupti vor putea fi eliminati din plan deoarece vor fi prinsi in urma examinarii declaratiilor de avere.
 
 
In concluzie la sfarsitul zilei putem spune ca planul echipei afirmatoare aduce benefecii atat sistemului cat si politicnielor dar si maselor. Ofera solutii situatilor REALE nu teoretice, astfel propun aprobarea motiunii.
 
 
________________________
Surse:


N2 (Teodora P?tr?uceanu)

Nu e timpul ca dreptul la informare al cetățenilor să fie mai important decât dreptul demnitarilor la viața privată

             În primul rând, se pare că ați respins inițiativa echipei negatoarea de a restrânge moțiunea la spațiul românesc. Credeam că încercăm să dezbatem dacă este sau nu timpul ca dreptul la informare al cetățenilor să fie mai important decât dreptul demnitarilor la viața privată, nu să purtăm „o mică discuție” despre dreptul la vot și dreptul la informare. Prin urmare, ne este neclar ce vreți să spuneți cu întrebarea „Cum va fi influențată populația de schimbările pe care le propunem ?”. Vă referiți la schimbările propuse de echipa afirmatoare sau la cele propuse de populație, alegători sau persoane influente ? Este firesc să te aștepți ca demnitarul ales să își onoreze programul prezentat la alegere și să nu facă o schimbare radicală de strategie, dacă nu este cazul. Așa cum există politici sociale sau liberale care vin cu măsuri reformatoare așa este și politica conservatoare situată la mijlocul celorlalte două care este nereformatoare. De pildă, exemplu relevant este România care după fiecare guvernare are un nou cod pentru învățământ, agricultură etc.

            În al doilea rând, corupția nu este oprită prin abuzul asupra vieții private a demnitarilor; ci prin depistarea ei în activitatea desfășurată de demnitar în spațiul public,  controlată periodic de instituții specializate, după cum am mai precizat. În acest context, demnitarii și rudele până la cele de gradul patru al acestora sunt conștienți că trebuie să evite favoritismul, dar asta nu înseamnă că trebuie să informeze mereu opinia publică cu privire la viața lor personală atâta timp cât nu o privește. Este irelevant pentru  cazul nostru să știm că „ soția unui expert în achiziții publice are o firmă de construcție”, deoarece expertul în achiziții publice nu este ales prin vot de către cetățeni, prin urmare nu este o persoană publică. Ambele echipe sunt de acord că teoria este diferită de practică, noi chiar la asta ne refeream când am precizat despre nedezvăluirea vieții private ca nefiind principala cauză pentru nerespectarea jurământului depus de demnitari.  De exemplu, în mai 2010, conducerea PDL a adoptat o rezoluție care le interzice democrat-liberalilor ce dețin funcții publice să facă afaceri cu statul, ei fiind obligați să aleagă între aceste două calități.  [1]

            În al treilea rând, nedezvăluirea vieții private a unui demnitar nu  afectează societatea, căci viața privată a omului politic nu face parte din spațiul public. Situația lui Robert Dole nu este un exemplu pertinent, pentru că este un caz ipotetic – el nu a câștigat alegerile. Oricum, candidatul este singurul în măsură să decidă dacă este capabil să reziste fizic și psihic unui posibil mandat, pentru că pregătirea profesională ueori nu este suficientă. Apoi oamenii vor hotărî să aleagă persoana pe care o consideră cea mai potrivită pentru ei. Alegătorii nu votează strict după o eventuală analiză rațională a profilului demnitarului, ci și afectiv adică se ghidează și de setul de valori pe care îl inspiră, dacă empatizează sau nu cu el, dacă are carismă etc. În acest sens, comentariul afirmatorilor „Nu există niciun raport VALID de la o sursă acreditată care să susțină că populația nu poate fi obiectivă, doar noi ce facem aici? Nu prezentăm totul într-un mod obiectiv ?” se deplasează de la scopul și moțiunea dezbaterii, pentru că o persoană nu poate fi 100% obiectivă (credeți că Jacob Zuma ar mai fi fost ales dacă alegătorii nu ar fi subiectivi ?), iar noi încercăm să prezentăm într-un mod obiectiv, e doar o diferență de nuanțe care poate fi titlul următoarei moțiuni. Întorcându-ne la subiectul nostru, starea de sănătate a demnitarului este importantă, acest aspect face parte din viața privată și el este singurul care poate decide dacă poate să facă față sau nu. Cazul lui Jacob Zuma era oricum mediatizat (fusese acuzat de viol), iar el a aplicat o strategie de manipulare – mărturisirea poligamiei -  care se pare că a funcționat pozitiv. Presupoziția voastră „ar fi putut fi purtător de HIV și ar fi îmbolnăvit o mulțime de oameni”  ni se pare tragică, probabil ați uitat că virusul HIV se poate transmite prin contact sexual neprotejat sau prin transfuzie, nu este un virus respirator ca să „îmbolnăvească o mulțime de oameni”.

            Nu în ultimul rând, analogia echipei afirmatoare nu își are rostul. Nu încercăm să arătăm a cărui informație este acreditată sau nu, ci dacă trebuie să fie oferite date, mai ales cele din viața privată a demnitarilor. Bineînțeles, mass-media va încerca să dea cât mai multe detalii despre persoanele care candidează, despre viitorii noștri demnitari dacă acestea sunt de interes public. Mai ales că foarte multe persoane aleg să afle ce s-a mai întâmplat de la televizor. În plus, opinia publică se poate schimba și în funcție de nivelul de cultură. Dreptul la informare al cetățenilor este descris în Constituție, în articolul 31, după cum am precizat și în discursul nostru anterior. [2]

            În concluzie, dreptul la informare al cetățenilor este la fel de important ca dreptul demnitarilor la viața privată.

Surse:

1. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-7341034-demnitarii-pdl-trebuie-aleaga-intre-functia-publica-afacerile-statul-alegerile-interne-amanate-pentru-primavara-lui-2011.htm

2. http://www.legis.ro/images/stories/ACTE_NORMATIVE/constitutia%20romaniei.pdf?phpMyAdmin=8fbe510b01e54ceac3b726aafb563fb8



Decizia:

Raul Salagean


Decizie:

Meciul a fost castigat de catre echipa negatoare, datorita faptului ca a reusit sa demonstreze ca aproape toate aspectele pe care echipa afirmatoare le doreste sa fie declarate de catre politicieni, sunt la ora actuala declarate deja. Mai mult decat atat, negatorii au reusit sa imi dovedeasca faptul ca bolile de care pot suferi demnitarii, care sunt in situatia actuala o chestiune privata, trebuie sa ramana asa, mai ales ca cele mai multe dintre ele nu afecteaza capacitatea demnitarului de a-si desfasura activitatea politica. Putinele boli grave, care pot periclita activitatea acestuia considerabil, sunt aduse in discutie de A2, precizandu-se ca aceste boli trebuiesc aduse la cunostinta populatiei, ca sa poata lua o decizie potrivita, insa in discursul N2, ni se explica cum oamenii nu sunt obiectivi si nu sunt in masura sa ia o astfel de decizie. Al doilea avantaj oferit de afirmatori este o veridicitate mai mare a informatiilor publice, daca acestea sunt oferite de catre insisi demnitarii, insa echipa negatoare ne convinge de faptul ca mai important decat asta este sa aflam doar informatiile care ne intereseaza, pastrand totusi intimitatea politicienilor.

Feedback individual:

A1

Incearca sa duci pe viitor argumentele pana la capat. Mai degraba decat sa spui o multime de exemple de demnitari care au suferit de diverse boli sau au comis diferite infractiuni, explica in ce mod aceste boli/infractiuni combinate cu lipsa informarii au dus la anumite situatii neplacute pentru popor. Exemplele nu sunt suficiente, daca nu sunt insotit de un rationament logic. Argumentul 2, acela conform caruia demnitarii sunt de acord sa fie limitati de obligativitatea de a furniza anumite informatii legat de activitatile lor nu face decat sa reduca din necesitatea adoptarii masurii propuse de afirmatori, asa ca mai multa grija pe viitor. E de apreciat ca ai adus atat de multe surse.

N1

In primul rand, mi se pare ca ar fi fost o idee buna ca acest discurs sa fie mai concis; e putin cam lung. Mi-a placut felul in care ai diferentiat spatial public si spatial privat, explicand cum la ora actuala lucrurile care privesc activitatea demnitarului in spatiul public sunt deja in mod obligatoriu publice si ca situatiile in care politicianul comite ilegalitati nu este datorat lipsei de impartasire a unor informatii cu caracter personal. Totusi, atunci cand explici ca nu este moral ca demnitarii sa fie obligati sa faca publice bolile de care sufera, decat sa folosesti retorica, mai bine dezvolta argumentul bazat pe explicatii cum aceste boli/medicamente fac parte din viata personala a acestora.

A2

In mare parte, incertitudinea legata de ce anume va deveni mai exact public in urma adoptarii masurii, se datoreaza afirmatorului 1. Cel putin in acest al doilea discurs ar fi fost benefic pentru meci sa apara o evidenta clara a lucrurilor care sunt in prezent intime si care vor deveni publice si nu exemple de activitati care nu sunt relevante, gen plimbatul cainelui. Totodata, ceea ce nu reuseste sa demonstreze A2 este cum anume, in afara de problema bolilor, mai exista si alte aspecte care momentan sa fie private, dar care pot afecta corectitudinea si transparenta activitatilor politicienilor, pentru care merita luata masura.

N2

In acest discurs se clarifica cea mai mare parte a discutiilor dintre cele doua echipe. In acest discurs eu ma conving ca de fapt problema averilor este luata deja in evidenta, ca legat de caracterul politicianului nu ne putem exprima obiectiv, fiindca oamenii voteaza in mod afectiv si ca bolile de care sufera politicienii nu sunt un subiect pe care sa il transformam intr-unul de interes pentru cetateni, fiind intim, si neavand nici un fel de rasfrangere asupra activitatii politicianului.

Punctaje:

A1:20

N1:22

A2:21

N2: 24

A1 -> 21 puncte
N1 -> 22 puncte
A2 -> 21 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Teodora si stefan (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.