Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Daniela-Gabriela si Simona-Maria' (afirmatori) vs 'frone si mihaela' (negatori)

A1 (Simona-Maria Chirciu)

         Asumarea responsabilitatilor educationale fata de public, a posturilor private de televiziune ar trebui sa reprezinte o prioritate intr-o societate ce aspira catre consolidare si evolutie, in cadrul careia, oamenii isi petrec cea mai mare parte a timpului liber in fata televizorului,  urmarind diferite emisiuni radiofonice sau citind presa scrisa, modelandu-si astfel conceptiile, atitudinile si comportamentele proprii.    

        Pentru o dezbatere mai clara si ampla asupra motiunii de fata, este nevoie de clarificarea conceptelor cheie.

        Mass-media este a patra putere in stat si dispune de o forta puternica de informare, dar si de influenta si control a maselor. Aceasta, deoarece televiziunile, in ansamblul lor, reprezinta un mijloc de comunicare sociala, ce dispun de anumite tehnici de difuziune colectiva, de tehnici de persuasiune si manipulare a publicului larg. Astfel, cu ajutorul acestora ofera informatii in mod spontan si difuz, transformandu-se intr-o forma de educatie si culturalizare, realizata neinstitutionalizat in societate.  

        Responsabilitatile educationale constau intr-un ansamblu de opinii, atitudini, comportamente, masuri aplicate in vederea formarii si dezvoltarii insusirilor intelectuale, morale sau fizice ale societatii, in general, dar si ale indivizilor, in particular.

        Ideea centrala a cazului afirmator : televiziunile private pot si au mijloacele necesare pentru a imbunatati considerabil societatea, prin valorizarea educatiei, asadar responsabilizarea acestora, in acest scop, este vitala.

       In primul rand, televiziunea reprezinta o veriga fundamentala in relatia individului cu societatea, in genere, o ’’punte’’ de legatura intre cetateni si institutii, dar si o ’’oaza’’ de relaxare si de iesire din cotidian pentru fiecare dintre noi. Comparativ cu posturile publice de televiziune, cele private se bucura de mai multa audienta si grad de interes ridicat din partea indivizilor, asta  datorita diversitatii grilelor de programe si implicit, a caracterului informatiilor prezentate spectatorilor. Asadar, cerintele continue si ’’nevoile’’ culturale ale societatii ar putea fi indeplinite prin  emisiuni si programe ce contin cultura  si informatii calitative, posturile private incercand astfel diminuarea accentului exagerat pus pe alte domenii ale vietii sociale, cum ar fi sexualitatea, activitatile ilicite ale indivizilor, promovarea non-valorilor.

        In al doilea rand, televiziunea ar trebui sa fie indeosebi, preocupata de oferirea unor posibilitati educative spontane si eterogene, prin realizarea informarii, culturalizarii si socializarii individului la un nivel calitativ cat mai inalt. Totodata televiziunea trebuie sa fie receptiva la asteptarile publicului si sa le indeplineasca pe acestea. Indiferent de anii de activitate si de bugetul de care dispun, canalele de televiziune private trebuie sa fie capabile de a pune la dispozitia tuturor, valori ale stiintei si culturii, prin intermediul exemplelor umane si nu numai.

         Nu in ultimul rand, trebuie spus ca posturile tv sunt competitive, deoarece este creat un cadru de concurenta in care fiecare incearca sa castige increderea si ’’ votul ’’ spectatorilor prin programele pe care le ofera. Tocmai de aceeea ele ancoreaza anumite aspecte ale vietii sociale care nu pot fi percepute in mod direct si prin aceasta cale devin accesibile indivizilor din medii sociale diferite, oferind modele de viata si de conduita morala.

        Pozitia centrala a echipei de afirmatori este una simpla si clara : noi consideram ca televiziunea privata este unul dintre cele mai raspandite canale de distributie a informatiei, reprezentand  o cale importanta in procesul de educatie in societate. In ceea ce priveste caracterul educational al continuturilor programelor mediate, el exista si trebuie imbunatatit considerabil, insa in societatea romaneasca este nevoie ca posturile private sa-si asume total si nu partial, responsabilitati educationale fata de propriul public, stiind faptul ca educatia este caracteristica intrinseca procesului dezvoltarii societatii umane.

         In concluzie, suntem indreptatiti sa consideram televiziunea o modalitate de realizare a educatiei, a educabilitatii indivizilor si de ce nu, in viitor, o forma alternativa de invatamant.


N1 (frone ioana)

   Înainte de a expune argumetele aferente statutului de negator,trebuie să aduc în discuţie expunerea colegului afirmator deoarece am sesizat o serie de  inadvertenţe.
          Stimatul coleg  îşi alcătuieşte discursul spunând că: "mass media este a patra putere în stat" ,această paradigmă nu este  însă unanim acceptată, de exemplu Lazărsfeld şi Hofstede au analizat impactul pe care media îl are asupra societăţilor, ajungând la concluzia  că presa are o funcţie de narcotizare asupra audineţei, acesta acţioneză precum un drog în încercarea de a uniformiza atitudinea de percepţie a publicului. Deasemenea predispune la dependenţă şi distruge  spiritul critic.Media nu are rolul de a crea opţiuni,alegeri. Lazărsfeld în urma studiului a stabilit că 70%  din opţiunile oamenilor sunt date de predispoziţii ce tin de apartenenţa la un grup.Televiziunea privată  nu are rol educaţional ,pentru că informaţia tansmisă ascunde forme de dominaţie, ascunde o predispoziţie ideologică a celor care deţin aceste televiziuni.Privită în totalitatea sa televiziunea nu este  centru al cunoaşteri care să încurajeze  spiritul educaţional, în fond ea nu-şi propune acestă funcţie , nu este specificată nicăieri această opţiune.În concluzie media trebuie privită obiectiv, în vederea perceperii realului .
      "E timpul ca posturile private de televiziune să aibă responsabilitate educaţională faţă de  public". Un răspuns foarte scurt şi categoric ar fi nu.Din păcate este  un răspuns trivial ,dar îmi voi susţine argumentaţia folosindul ca termen recurent.
      Posturile de televiziune private au un dublu rol. Rolul  principal este cel ştiut, care acoperă nevoia de a avea acces la informaţie ,iar al doilea este cel  subânţel  care specializează posturile tv.Trist şi îngrijorător este faptul că acest al doilea rol umbreşte sensul de bază al televiziunilor.De aici lucrurile încep să degenereze şi televiziunile  încurajează  emisiuni cu subiecte din spaţiul derizoriului.
      În urmă cu câteva zile a apărut o ştire pe un site de profil  care ne anunţa că :"Televiziunile private se tem de un potenţial  monopol în era digitalizată".Răspunsurile din partea mai marilor în domeniu nu au întârziat să apară.Ştiţi care era problema acestor domni ?Sigur intuiţi. Problema era un strict de natură economică, toată lumea se întreba care vor fi tarifele practicate pentru aceste servicii Cum se vor împărţi cele 6 multiplexuri ce vor fi construite?În plus pentru 2 multiplexuri publicul nu va plăti ele fiind necesare posturilor publice.În mod categoric financiar nu este bine.Pe cale de consecinţă dacă aceţi domni invocă motive atât de triviale nu consider că mai este cazul să aducem în discuţie aspecte de ordin educaţional, moral etc.Televiziunile sunt un mijloc prin care banii rulează, iar publicul are libertatea de a alege  ce şi când vizionează.
       Nici raportul OSF din 2009 nu este îmbucurător .Acesta sesizează în Romania următorul aspect: "Televiziunile private au un caracter tabloid , fiind focalizate pe scandal şi senzaţional"
În concluzie educare publicului nu intră în lista de obligaţii a posturilor private de televiziune, nu este  menirea lor În mod categoric astăzi  posturile acestea tv sunt pe un teritoriu minat de alte perspective de înţelegere a firescului.

 surse
LAZARSFELD P.F, BERELSON.B., GAUDET.H.  - MECANISMUL VOTULUI, CUM SE DECID ALEGATORII INTR-O CAMPANIE PREZIDENTIALA, TRADUCERE DE SIMONA BOGDAN, COMUNICARE.RO, BUCURESTI,2004
HOFSTEDE.G , CULTURE\'S CONSEQUENCES, SAGE, LONDON,1980

www.hotnews.ro din 29.oct.2010

www.newsln.ro din 29.10.2010


A2 (Daniela-Gabriela Cazan)

      Nu dorim sa ne incepem discursul aducand critici la adresa colegilor negatori insa, ideea centrala a acestora se bazeaza pe o abordare pozitiva, accentuand starea de fapt a televiziunilor - focalizare pe tabloide, scandal si senzual. Aceasta realitate o  stim cu totii, nu-i asa? Si tocmai aceasta realitate vrem sa o schimbam, pentru a evita ’’cangrenarea’’ valorilor, a ’’tezaurului’’ cultural si decaderea morala a societatii.

   Trebuie mentionat faptul ca motiunea propune o abordare normativa, iar negatorul nu sustine de ce nu e nevoie de responsabilitati educationale ale televiziunilor, asadar, in cazul de fata ceva nesustinut  este irelevant.

   Acesta este de parere ca afirmatia noastra cum ca, mass-media este a patra putere in stat e o paradigma, insa este un punct de vedere total eronat, aceasta referandu-se la ceva diferit. Thomas Kuhn preciza ca  paradigma este o realizare sau mai multe realizari stiintifice unanim sau cvasi-unanim recunoscute, care, pentru o anumita perioada ofera rezolvari la probleme si solutii model pentru o comunitate de practicieni.

   Posturile tv mentin cetatenii informati cu privire la ceea ce se intampla in lume, indivizilor revenindu-le obligatia de a ’’sonda’’ si de a accepta sau nu evenimentele prezentate.

    In primul rand, coleg/a  negator sustine faptul ca informatiile oferite de televiziuni ascund  o ’’predispozitie ideologica’’ a patronilor posturilor, insa cei care le detin au rolul de a aproba un format sau altul al emisiunilor si de a le finanta, nicidecum de a-si impune amprenta asupra prezentarii evenimentelor, deoarece regula ’’de aur’’ a audiovizualului, regasita in toate manualele de jurnalism, in codul CNA, sau in orice alt document cu privire la media, este Obiectivitatea.

     Totodata, sustinem ca televiziunile ar trebui sa realizeze informarea, culturalizarea, socializarea individului la un nivel calitativ inalt, deoarece acestea reprezinta un important mijloc de influentare a opiniei publice. Cand spunem influentare nu ne referim la aspectul negativ ci la faptul ca omul actioneaza in functie de cat de bine informat este, televiziunile avand un rol esential in modul de conduita al indivizilor, in formarea relatiilor interumane cladite pe morala si echitate. Acesta este principalul motiv pentru care sustinem ca televiziunile trebuie sa-si asume responsabilitati educationale fata de public.

     In privinta faptului ca nu exista mentionata functia de educare a televiziunilor, o sa-l/o contrazicem pe colegul/a negator. Aceasta este specificata in orice manual de jurnalism; de exemplu in “Comunicare si jurnalism” de B.B.Acharya se vorbeste despre functiile majore ale mass-mediei, ’’informarea, convingerea, socializarea, educarea’’, precizandu-se ca acesteia ii revine rolul direct sau indirect de a educa oamenii.

      Negatorul pierde din vedere faptul ca datorita programelor educationale, indivizii isi dezvolta spiritul critic, isi orienteaza alegerea in vederea maximizarii intereselor lor.

     Starea de fapt a televiziunii ultimilor 20 de ani a facut ca spiritul critic al indivizilor sa nu se dezvolte, situatie prezenta si in sistemul de invatamant romanesc, care are multe incoveninente.

     Negatorul se contrazice, afirmand faptul ca media nu creaza alegeri, ca mai apoi sa afirme ca \’’ publicul are libertatea de a alege ce si cand vizioneaza ’’/.

Rolul nostru nu este sa argumentam starea de fapt, ci sa avem o atitudine pozitiva cu privire la imbinarea obiectivelor mass-media cu cele ale educatiei.

Intarim opinia noastra, mentionand un citat, care, vorbeste de la sine: ’’…televiziunea inteligenta…face cetateni greu de guvernat ’’ ( Jean Guehenno). Acesta definitiveaza ideea cum ca, televiziunea este un pivot de socializare interumana, rolul sau in cadrul statului este important, ea avand  obligatia morala sa fie apolitica,  prestigiul sau sa si-l castige prin aportul la  dezvoltarea societatii si sa propuna, in masura in care se poate un ’’modus vivendi ’’ pentru indivizi.

    ’’Desi in prezent educarea publicului nu este o obligatie a televiziunii private ’’, prin responsabilizarea educationala a acesteia se construieste, se insipira indivizilor interesul pentru cultura, se modeleaza alegerile acestora si se incearca evolutia lor din punct d vedere moral, spiritual.

     Ne sustinem ideea centrala, omul avand datoria morala de a invata pe tot parcursul vietii sale, pentru a evolua in societate, conditie sine qua non, deoarece ’’societatile nu se guverneaza binedecat daca se suprapun doua forte : inteligenta si puterea ’’ (Nicolae Titulescu).

Surse :

 Badescu, Constantin, Reflectii si maxime , Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969 ;

Lalit ,Acharya, Public Relations Environmnet, Jurnalism Quarterly, 1995.

http://www.cna.ro/Ponderea-emisiunilor-culturale-si.html  , din 21.04.2010

 

 

 

 


N2 ()



Decizia:

Anca Pascu

DISCURS A1

Aspecte pozitive: discursul este coerent. Se seteaza cadrul dezbaterii prin stabilirea unei probleme in status quo. Se pune accent deosebit pe importanta educarii maselor. Se subliniaza faptul ca televiziunile private POT face acest lucru si ca lucrul in sine este dezirabil.

Aspecte negative: structura discursului poate fi imbunatatita; argumentele trebuie mai clar prezentate si etichetate. Insa cel mai important aspect: se evita chestiunea centrala a acestei dezbateri, si anume motivul pentru care in ciuda faptului ca sunt private, posturile TV ar trebui sa isi assume acest rol educational. E foarte bine ca se argumenteaza necesitatea si posibilitatea asumarii acestui rol. Insa lipseste tocmai veriga care face ca aceasta tema sa poata fi supusa dezbaterii, si anume de ce domeniul privat trebui supus unor astfel de reglementari si modalitatea de implementare.

Continut 10 Strategie 7 stil 4 –total 21

DISCURS A2

Aspecte pozitive: se reuseste punctarea aspectelor problematice din cazul negator. Se reorienteaza dezbaterea spre ceea ce ar trebui sa fie aceasta, si anume argumentarea nevoii de schimbare a status quo-ului. In timp ce negatorul 1 nu face decat sa sustina ca status quo-ul nu trebuie sa fie schimbat deoarece “asa stau lucrurile la noi”, A2 reuseste sa argumenteze nevoia acestei schimbari. Se insista pe functia de educare a mass media, continuand astfel linia de  argumentare a primului discurs afirmator.

Aspecte negative: se perpetueaza problema primului discurs afirmator, si anume nu se face conexiunea intre nevoia de educare si caracterul privat al posturilor TV. Gresala nu este atat de grava in acest punct, deoarece N1 nu a sesizat aceasta problema la A1.  Insa ea trebuie remarcata deoarece tine de puterea de argumentare a discursului.

Continut: 11 startegie 8 stil 4 – total 23

Castiga afirmatorii nu numai prin neprezentarea lui N2, dar si prin faptul ca N1 nu a sesizat probleme relevante in cazul afirmator, ci a ales sa adopte o pozitie paralela si centrata pe ideea: nu se pot schimba lucrurile pentru ca este greu/ pur si simplu asa stau lucrurile.

A1 -> 21 puncte
N1 -> 0 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 0 puncte
Castiga echipa:

Daniela-Gabriela si Simona-Maria (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.