Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'numele nu conteaza 2 :)' (afirmatori) vs 'Iulia si Iulia' (negatori)

A1 (Dragos-Andrei Irimia)

    Echipa afirmatoare va incepe aceasta dezbatere prin definirea conceptelor cheie. Prin posturi private de televiziune intelegem posturi de televiziune in care statul nu este actionar majoritar. Prin responsabilitati educationale intelegem o obligatie constient asumata de a ajuta la dezvoltarea capacitatilor si la formarea de aptitudini in randul telespectatorilor.

    In Romania, televizunea constituie cea mai ieftina forma de distractie. Durata petrecuta in fata televizorului a crescut in mod constant din 2004 pana astazi. De la 5 ore si 11 minute s-a ajuns la o medie de 6 ore si 16 minute de privit la televizor in fiecare zi.[1]  Programele de televiziune sunt clasificate in functie de nivelul de violenta propus si astfel se produce repartizarea lor pe intervale orare. Monitorizarea televiziunilor este de competenta CNA. Acest organism realizeaza campanii publice de informare prin intermediul posturilor private, prin difuzarea de mesaje gen „Excesul de sare, zahar si grasimi dauneaza grav sanatatii”.

    Scopul echipei afirmatoare este sa demonstreze ca responsabilitatile educationale ale televiziunilor contribuie la binele individului (si prin urmare al societatii)   

    Primul argument spune ca televiziunile private isi asuma deja responsabilitati educationale. Canalele tv comerciale produc efecte în  planul experienţei sociale a publicului. Acesta este un tip de educaţie; insa este o educatie incidentala, neasumata nici prin licenţă şi nici prin legislaţie specifică audiovizualului. Televiziunile fac acum educatie accidental, iar aceasta "educatie" este dovedit ca functioneaza, bineinteles pe arii restranse. De exemplu igienă personală, alimentaţie echilibrată, moderaţie în consumul de alcool, iniţiere în domenii financiare si de investiţii si altele. Afirmatorii propun ca aceasta educatie asumata deja (asadar aducatoare de rating!) sa fie extinsa si legalizata. Cu alte cuvinte dorim sa sistematizam si sa extindem un model deja functional, care ar aduce un beneficiu major individului. Acesta ar capata cunostintele vitale dezvoltarii sale personale.

    Al doilea argument este influenta televiziunilor asupra populatiei. Romanii petrec zilnic in fata televizorului 6 ore si 16 minute, mult peste media europeana de 3 ore si 42 de minute.[2] In acelasi timp un studiu realizat de Facultatea de Sociologie din Bucuresti arata ca doar un roman din 7 este alfabetizat stiintific.[3] Altfel spus 85% din romani nu detin cunostinte stiintifice elementare. Binele individului poate fi servit prin asumarea de responsabilitati educationale de catre televiziuni, care au influenta necesara pentru a face o diferenta. Spre exemplu un promo al trustului de presa Intact spune ca acest trust distribuie informatie catre 10 milioane de oameni zilnic ! Iar televiziunile trustului au partea leului. Folosind cuvintele lui Ben Parker, unchiul lui Peter Parker (Spiderman): „Cu puteri mari vin responsabilitati mari”.

    Implementarea schimbarilor propuse este facila. CNA-ul va fi institutia responsabila si se va aplica un model similar cu cel al clasificarii filmelor si emisiunilor tv in functie de violenta. Fiecare program tv va primi un rating de la 1 (slab educational) la 5 (super educational). Iar televiziunile vor trebui sa aiba pe fiecare segment de 4 ore un rating educational de 3 (acceptabil de educational). Aceasta reglementare acorda flexibilitate in stabilirea grilei de programe, dar aduce si aport de cunostinte catre public.

     In concluzie asumarea responsabilitatilor educationale intr-un cadru legislativ va conduce la educarea indivizilor.



[3] Peste 40% dintre români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului, Realitatea.net

http://www.realitatea.net/peste-40prc-dintre-romani-cred-ca-soarele-se-invarte-in-jurul-pamantului_725853.html , accesat 3 noiembrie 2010


N1 ()

Echipa negatoare va propune astazi sa ne reamintim motiunea, anume : ”E timpul ca televiziunile private sa aiba responsabilitati educationale fata de public”.Faptul ca aceste responsabilitati contribuie intr-o oarecare masura la binele individului, nu inseamna ca ar trebui sa o extindem.Cum stim cu totii, excesul dauneaza in aprape orice situatie.

Astfel ,ceea ce sustine echipa negatoare astazi este ca televiziunile private au suficiente atributii educationale si ca nu e nevoie de o extndere a acestora.

Suntem de acord ca exista o arie mare de actiune a acestor televiziuni si, mai ales cu faptul ca, citez din discursul echipei adverse „televizunea este cea mai ieftina forma de distractie,in Romania.” De ce e important acest lucru? Pentru ca televiziunile private au si rolul de a destinde si a distra. Fiindca , dupa o zi grea de munca / scoala de cele mai multe ori nu ne dorim sa citim o carte sau sa vedem un film istoric complex. Ceea ce fac aceste posturi nu este decat sa raspunda la nevoile societatii. Este normal sa beneficiem si de aceste programe. Totusi ,cand ne afla in dispozitia necesara, exista numeroase emisiuni culturale (exemplu Tvr1,Tvr cultural : emisiunile „garantat 100%” sau „nocturna” si altele) sa documentare pe posturi specializate in aceste domenii (toate programele Discovery,Anima Planet,National Geografic) pe care efectiv putem observa doa emisiuni/ programe educationale. Posturile private nu au facut decat sa isi aleaga un domeniu si sa functioneze in cadrul acestuia, iar din moment ce domeniile variaza,dupa cum am si demonstrat,  telespectatorul trebuie doar sa aleaga in functie de dispozitie.

Sa nu neglijam nici rolul informativ al acestor televiziuni .Dezvoltarea capacitatilor sau aptitudinilor (din definitia data ed afirmatori) nu poate avea loc fara aceasa baza informativa. Ca sa fii educat trebuie sa fi informat. Posturile de televiziune nu fac decat sa transforme realitatea din jurul nostru intr-o forma de educatie .De exemplu, chiar si o emisiune cu Monica Columbeanu poate fi educativa, findca o satira si o critica de moravuri. Aceste roluri ale posturilor de televiziune sunt intr-o proportie bine gandita ,influentandu-se reciproc. Totusi,educatia  pe care o primim de la televizor, este doar o mica parte din intreg si nu este justificat sa ne bazam doar pe ea.

In finalul discursului nostru, vrem sa va amintim ca atunci cand ne aflam in fata televizorului avem de facut o alegere si suntem stapani pe telecomanda.Daca vrem putem!Desigur ca e ma simplu sa dam vina pe televiziuni, dar chiar si daca televiziunile si-ar asuma aceste responsabilitati, telespectatorii  care vor urmari aceste programe vor fi tot aceia care vizioneaza si in momentul de fata emisiuni educationale .


A2 (Daniel Banu)

“E timpul ca televiziunile private sa aiba responsabilitati educationale fata de public”.

In primul rand dorim sa reafirmam starea de fapt:

1.Timpul mediu pe care un individ il petrece in fata televizorului  a ajuns la 6 ore si 16 minute pe zi.

2. Studiile recente efectuate de Facultatea de sociologie din Bucuresti dovedesc ca 1 roman din 7 este alfabetizat stiintific.

3. CNA-ul deja a inceput sa lanseze campanii publice de informare prin intermediul posturilor de televiziune.

Aceste 3 afirmatii au fost prezentate in primul discurs si au fost acceptate de echipa negatoare. Pornind de la aceste statistici putem afirma ca avem probleme in domeniul educarii populatiei. Echipa afirmatoare propune rezolvarea acestei probleme prin intermediul televiziunilor private pe baza a doua argumente.

Primul argument prezinta faptul ca televiziunile private isi asuma deja cateva responsabilitati educationale, iar mesajele educationale pe care le transmit au fost acceptate si percepute cu un succes uimitor. Echipa negatoare este de acord ca aceste reponsabilitati contribuie la binele individului dar ei sustin ca nu ar trebui extinse.  Din moment ce suntem de acord ca aceste campanii functioneaza si ca avem o problema educationala care poate fi rezolvata prin extinderea acestor campanii nu exista nici un motiv pentru care nu ar trebui sa realizam acest lucru. Prin urmare sistematizand, extinzand si impunand prin lege acest model deja functional putem sa rezolvam mare parte din problema educationala actuala, aducand individului un beneficiu major, acesta capatand cunostinte vitale dezvoltarii sale personale. O societate formata din indivizi mai educati este o societate mai prospera, prin urmare o societate mai buna.

Echipa negatoare a acceptat situatia de fapt, a acceptat problema identificata, dar a propus sa lasam totul asa cum e, si anume sa lasam educatia sa ramana responsabilitatea televiziunilor de stat. In primul rand motiunea este strict legata de televiziunile private.  Motivul pentru care aceste televiziuni de stat nu au reusit sa rezolve problemele enuntate anterior este faptul ca pentru ca un asemenea demers sa aiba efect trebuie implicate toate televiziunile, mai ales cele private. Dovada acestui lucru este campania initiata de CNA care are succes tocmai pentru ca este destinata tuturor televiziunilor.

Al doilea argument al echipei afirmatoare demonstreaza impactul televiziunilor private asupra individului. Romanii petrec zilnic in fata televizorului 6 ore si 16 minute, mult peste media europeana de 3 ore si 42 de minute. Binele individului poate fi servit prin asumarea de responsabilitati educationale de catre televiziuni, care au influenta necesara pentru a face o diferenta. Spre exemplu un promo al trustului de presa Intact spune ca acest trust distribuie informatie catre 10 milioane de oameni zilnic !

Implementarea presupune sistematizarea, extinderea si impunerea prin lege a acest model care este dovedit functional. CNA-ul va fi in continuare responsabil pentru punerea in aplicare a acestui plan. Spre exemplu fiecare emisiune TV va primi un anumit punctaj in functie de continutul educational, iar per total televiziunea respectiva trebuie sa aiba o anumita medie a acestor punctaje. Aceasta reglementare va acorda flexibilitate in stabilirea grilei de programe, dar va realiza si imbunatatirea educatiei populatiei.

Dorim sa clarificam faptul ca nu o sa ne bazam doar pe educatia promovata prin televiziune cum au inteles colegii nostrii din echipa negatoare, ci aceasta educatie promovata si prin televiziunile private vine ca o imbunatatire la situatia actuala, la metodele clasice de educatie si este menita sa aduca un efect sporit. De asemenea negatorii nu au inteles ca prin aceste demersuri vom ridica standardele educationale ale televiziunilor si in consecinta fiecare individ va avea accesul la un continut educational care sa vina ca o imbunatatire a cunostintelor pe care le are deja.

Concluzionand, echipa afirmatoare sustine educatia si prin urmare dezvoltarea individuala si colectiva. Cel mai simplu si eficient mod de a realiza acest lucru este prin asumarea responsabilitatilor educationale ale televiziunilor private fata de public. O societate formata din indivizi mai educati, mai bine dezvoltati intelectual va fi o societate mai prospera care alaturi de binele individului sunt cele doua scopuri ale echipei afirmatoare. Prin urmare e timpul ca televiziunile private sa aiba reponsabilitati educationale fata de public!

 

 


N2 ()

Echipa negatoare a acceptat starea de fapt, insa a fost intelasa gresit ca propune sa nu facem nimic. In primul rand sa o si clarificam ,pentru ca in aceasta dezbatere nu a fost deloc utila afirmatrilor. Alfabetizarea stiinţifica se refera la capacitatea de a utiliza cunostintele stiintifice, si,da, este grav ca doar  o mica parte din romani dobandesc aceasa capacitate,desi tindem sa credem ca dovada prezentata nu este tocmai reala ,dat fiind faptul ca se gaseste pe un blog, unde puteam sa postam chiar noi.S-ar putea ,deci ca situatia sa nu fie atat de gri.

Totusi rata de alfabetizare a fost, in 2005, de 97,3%, iar rata de scolarizare de 76,8%, ceea ce ne face sa ne gandim ca,daca datele prezentate snt adevarate, alta veriga a lantului este de fapt defecta.[1] Aceste televiziuni fac parte dinrt-un tot unitar care duc in final la educatie completa. Din acest tot face parte si scoala, fiind una dintre cele mai importante.Faptul ca din ce 76 % din romanii scolarizati multi au probleme in a utiliza termenii stiintifici, ceea ce este cel putin indoielnic, ne face sa ne gandim ca problema este clar de la cele ma mici niveluri. Nu poti pretinde unui post de televiziune sa te alfabetizeze stiintific intr-o reclama de 30 de secunde.Echipa afirmatare ne spune ca CNA-ul deja a inceput sa lanseze campanii publice de informare prin intermediul posturilor de televiziune;acestea se refera la consumul de sare,zahar si grasmi, notuni care evident nu sunt deloc stiintifice.

Practic echipa afirmatoare a identificat o problema pe care nu o poate rezolva.Mai mult decat atat, refuza sa poarte o discutie despre acele posturi care sunt in cea mai mare masura de a le atinge scopul. Acestea sunt Nationa Geografic,Animal Planet,Discovery,Money Channel ,toate accesibile romanilor si care ofera informatii stiintifice si practic o educatie de o buna calitate.Deci posturi exista , trebuie doar sa le vizionezi, si cu siguranta ca acestea au profit, fiindca in caz contrar nu ar mai exista. Astfel putem presupune ca sunt si vizionate.In cazul in care acestea nu ar fi vizionate ar insemna ca nu raspund la nevoile publicului. Ce propune echipa afirmatoare sa facem?  Sa bombardam telespectatorul cu emisiuni educationale.Lucru evident total ineficient. . Am sustinut si faptul ca cel ma important rol al televiziunilor privte este cel de informare , prin care educa edja populatia.Nu se poate sustine ca posturile de televiziune in ansamblu nu isi asuma responsabilitati educationale,cand acestea acopera domenii atat de vaste ,precum cele prezentate mai sus.

O alta problema a afirmatorilor este aceea ca nu identifica o problema in cadrul programelor acestor televiziuni si ataca superficial faptul ca nu e nevoie sa extindem aceste responsabilitati educationale, spunand doar ca daca sunt bune trebuie sa fie foarte multe.Ceea ce dorea echipa negatoare sa sustina era televiziunile private au si rolul de a ne distra ,rol de relaxare.Este uman sa ai momente in care lucrezi si momente in care te relaxezi.Sustinem si faptul ca publicul care vizioneaza acum emisiuni educationale va fi acelasi cu cel care va viziona spoturile pseudo-stiintifice propuse in numar urias de afirmatori. Este normal ca daca nu esti interesat sa schimbi postul, cum facem si in momentul actual.

Concluzionand, posturile de televiziune , ca un tot ,isi asuma deja responsabilitati educationale, nu avem probleme identificate la nivelul acestora, ia echipa afirmatare propune o metoda ineficienta si care nu rezolva problema alfabetizarii stintifice.Astfel consideram ca nu e necesara extinderea rolului educational, fiindca omul are nevoi diverse si trebuie sa si le satisfaca pe toate, iar functiile acestor televiziuni se gasesc inrt-o proportie bine studiata si stabilita .                         [1] http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-11-28/romania-71-9-ani-43-9-060-dolari-43-97-3-alfabetizare-locul-60.html



Decizia:

Jakab Radu

Inainte de a concluziona meciul, doresc sa fac cateva observatii tehnice menite sa indrumeze ambele echipe in etapele viitoare. In afara de primul discurs afirmator, sustinerea cazurilor prin dovezi a fost firava sau inexistenta. Dovada adusa de N2 nu este citata dupa regulile ANA, precum cere regulamentul. Ambele discursuri negatoare sufera de greseli gramaticale si de tastare, fapt care aduce depunctari pentru stil. Incercati sa folositi “sau” in loc de “/”.

In privinta dovezilor aduse, mi se pare intr-adevar greu de crezut ca 40% din romani cred ca Soarele se invarte in jurul Pamantului. Pe de cealalta parte, si mai greu de crezut ca avem 100% alfabetizare si 97% scolarizare, chiar nu cunoasteti nici un analfabet? Nu sunt sigur la ce se refera studiul cand vorbeste de “alfabetizare” si “scolarizare”, insa daca priviti datele recensamantului din 2002 veti vedea ca avem foarte multi copii care nu termina 10 clase.

Contestarea de catre N2 a dovezii afirmatorilor este insa tardiva (trebuia la N1), dar si lipsita de teimei din pacate. Chiar daca mie imi vine greu sa cred exactitatea ambelor dovezi, ele provin totusi de pe site-uri de stiri si atacul lor trebuie mai bine justificat de catre echipa care le contesta.

In discursul afirmatorului doi exista multe repetitii care nu isi au rostul. Argumentul doi este reluat aproape identic ca in primul discurs in loc sa fie dezvoltat. Diverse sintagme si mai ales idei sunt repetate. Va recomand sa folositi mai util spatiul de discurs, prin a intari si imbogatati continutul si nu doar sa repetati ideile pentru a avea un text suficient de lung. Blaise Pascal incheia o scrisoare spunand “Imi pare rau ca nu am avut timp sa iti scriu o scrisoare scurta, de aceea ti-am scris una lunga” – incercati sa fiti mai concisi si sa folositi numarul de cuvinte alocat intr-un mod mai util.

Revenind la meci, acesta a avut putine puncte reale de conflict, deoarece directiile de argumentare ale ambelor echipe au fost oarcum paralele. In timp ce afirmatorii sustineau obligativitatea intaririi unui bine educational adus individului, negatorii sustineau suficienta prin posibilitatea telespectatorului de a alege programe educationale existente.

Prin sesizarea acestei diferente de viziune, cred ca problema reala propusa de motiune este daca obligativitatea continutului educational ar trebui impusa, spre binele individului, impotriva dorintei televiziunilor cat si impotriva dorintei telespectatorului. Un fel de educare fortata sau subliminala daca doriti.

Incepand cu al doilea argument afirmator, mai putin disputat, ambele echipe cad de acord ca televiziunea e un mijloc apt pentru a educa si convinge masele. Chiar daca ele sunt doar o parte al unui intreg de metode educationale si chiar daca nu ele sunt de vina pentru problemele identificate (negator 1), ele pot fi insa o parte a solutiei (afirmator 2).

 Primul argument afirmator este cel pe care merge insa greul meciului – ar trebui televiziunile sa educe in mod obligatoriu sau doar optional. Faptul ca televiziunile ofera posibilitatea de a accesa cunostiinte este clar transat de primul negator.

Afirmatorii sustin insa ca toate televiziunile ar trebui sa aiba, la toate intervalele orare, un anumit grad de continut educational in programul lor. Ei merg mai departe prin a ne descrie avantajele aduse de extinderea si impunerea unui sistem deja existent. Ideea din spatele argumentului, nu foarte clar enuntata, este sa impunem continutul educativ chiar daca el nu este dorit de televiziuni sau telespectatori.

In aceasta “nisa”, care este probabil si nucleul motiunii propuse, negatorii nu contr-ataca decat tarziu, in discursul negatorului 2, spunand ca bombardarea individului cu continut educational va scadea eficienta metodei. De altfel, mai toate argumentele negatorului doi erau mult mai utile daca veneau in primul discurs.

In concluzie, la sfarsitul dezbaterii aflam urmatoarele: avem o problema de educatie a populatiei; televiziunile nu au fost cauza ei insa pot fi parte din solutie; televiziunile ofera alternativa programelor educationale; televiziunile ofera si in prezent un oarecare continut, scazut, educational; extinderea si impunerea unei cresteri in continutul educational, chiar si fara ca acesta sa fie dorit de televiziuni sau individ, poate ajuta la rezolvarea problemei. In concluzie, decizia merge catre afirmatori.

Mult succes in continuare!

A1 – 25

Continut – 13

Strategie – 7

Stil – 5

A2 – 23

Continut – 11

Strategie – 7

Stil – 5

N1 – 22

Continut – 13

Strategie – 6

Stil – 3

N2 – 21

Continut – 14

Strategie – 5

Stil – 2

A1 -> 25 puncte
N1 -> 22 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 21 puncte
Castiga echipa:

numele nu conteaza 2 :) (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.