Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Madalina' (afirmatori) vs 'Ana si Steliana' (negatori)

A1 ()

E timpul ca mass media privata sa aiba responsabilitati educationale fata de public=

Introducere: Atunci cand 2 din 3 oameni cred ca informatiile provenite din mass-media sunt conforme cu realitatea si prezentate obiectiv [1] si pentru 80% din populatie televizorul reprezinta principal sursa de informare in privinta politicii [2], trebuie sa ne intrebam daca nu ar trebui sa impunem standarde si noi responsabilitati in domeniul mass-media, pentru a ne asigura ca publicul nu va adopta automat idei propagandiste, informatii trunchiate, asa cum se intampla acum.

Definitii: Prin responsabilitati educationale intelegem obligatia canalelor media private de a promova, intr-o cantitate satisfacatoare, programe de interes educational, precum: documentare, adaptari artistice, programe culturale, campanii de informare asupra unor probleme de interes piblic (prevenirea epidemiilor, probleme supuse referendum-urilor la nivel national) etc.

Interpretarea motiunii: Vom justifica necesitatea introducerii obiectivelor de ordin educativ printre obligatiile legale ale mass-mediei private, in acelasi mod in care sunt prevazute in cazul mijloacelor media publice, luand in considerare efectele pe care aceasta schimbare le-ar produce.

Contextul: Conform legislatiei actuale, doar canalele publice si-au insusit rolul educational, insa programele de acest gen au o aplicabilitate scazuta: in primul rand,  cotele de audienta ale massmediei publice sunt mult mai scazute (5% Romania [3]), iar in al doilea rand, si aceste canale prefera sa difuzeze programe orientate spre consum, non-educationale pentru a se mentine in competitia pentru audienta.

Pe de alta parte, sesizam o crestere a influentei mass-mediei, si de asemenea o crestere a efectelor negative generate de continutul acesteia in ce priveste comportamentele deviante [4], adoptarea de opinii gresite alimentate de media [5] [6], lipsa unei optiuni politice reale, lipsa activismului social.

Ideea centrala:

Datorita influentei sale dovedite, se justifica introducerea programelor educationale in scopul transmiterii unor mesaje mai clare si mai corecte, care determina comportamente sociale imbunatatite.

Argumente:

  • Mass media privata ar trebui sa aiba responsabilitati educationale pentru ca are o atat de mare influenta

Tocmai pentru ca mass-media are atata influenta asupra unui auditoriu neavizat si credul[7], trebuie sa preia si responsabilitatea acestei influente. Pentru ca media are un rol atat de mare in formare opiniilor si sustinerea ferma a deciziilor privitoare la viata socio-politica, este important sa ne asiguram ca libertatea presei nu duce la promovarea unor concepte false sau opinii daunatoare, lucru care se intampla. Mass media trebuie sa ofere instrumente pentru formarea unor opinii corecte si informate, trebuie sa arate publicului ce e bine sa faca si ce nu, tocmai pentru ca auditoriul  rareori stie sa priveasca analitic si realist. Singurul mod de a determina mass-media sa isi indeplineasca rolul este de a o oblige sa difuzeze programe educative si de interes in loc de programe comerciale, politizate sau senzationaliste.

  • Mass media privata poate obtine rezultate acolo unde alte mijloace nu ajung

Pentru ca mass media privata acopera uniform si aproape in totalitate populatia unei zone, de cele mai multe ori mesajele difuzate prin astfel de canale ajung mult mai eficient la publicul tinta decat prin alte mijloace care fie au acoperire limitata, fie sunt foarte costisitoare sau nu la fel de rapide. Uneori, DOAR prin intermediul mass-mediei s-a putut ajunge la anumite segmente de populatie [8]. De asemenea, promovarea prin aceste canale a fost adesea mai eficienta, chiar cand nu era singurul mijloc de comunicare, datorita caracterului interactiv si accesului usor la informatie.[ 9]

 

  • O astfel de implementare va avea ca efect responsabilizarea educationala a mass-mediei private

Responsabilizarea educationala este esentiala deoarece duce in timp la cresterea calitatii fenomenului social si la dezvoltarea spiritului critic al publicului. Atunci cand hranesti publicul cu informatie de proasta calitate si nu-i oferi o perspectiva corecta asupra realitatii,  acesta nu va face efortul de a sorta aceasta informatie, ci va imbratisa una dintre multele opinii nefundamentate [10]. Pe masura insa ce publicul este ‘’educat” prin furnizarea de informatii limpezi, bine orientate, va incepe sa gestioneze singur aceste resurse, facand alegeri corecte, ceea ce va duce la o crestere a calitatii fenomenului social, precum si la dezvoltarea spiritului critic al receptorilor, ceea numim “media literacy”. [11]

Concluzia: Daca mass-media privata ar fi constransa spre prezentarea mesajelelor educationale, efectele acestora vor fi vizibile la nivelul societatii. Aceste efecte vor fi semnificative, atat datorita raspandirii ample a mesajelor, cat si din cauza influentei pe care mass-media privata o are asupra oamenilor .

 

Surse:

  1. 1.          BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006 http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  2. 2.         “Influenta media asupra comportamentului electoral”, raport final, septembrie-octombrie 2007, Centrul de Sociologie Urbana si Regionala pentru CNA http://www.cna.ro/IMG/pdf/Inf_media_elect_CNA2007.pdf
  3. 3.         Programele TVR, TVR online, 29 martie 2007, http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"&HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"c=192
  4. 4.         “The influence of media violence on youth”, Craig A. Anderson, Leonard Berkowitz, Edward Donnerstein and co. Psychological science in the public interest, American Psychology Society, vol.4, no.3, Decembrie 2003, http://www.psychologicalscience.org/pdf/pspi/pspi43.pdf
  5. 5.         “Public opinion, the media and their influence on public policy”, Aris Jameson, Helium, http://www.helium.com/items/1036958-public-opinion-the-media-and-their-influence-on-public-policy
  6. 6.         “Americans are pretty confused about cap and trade”, Good Politics Blog,Andrew Price, 12 mai 2009 http://www.good.is/post/americans-are-pretty-confused-about-cap-and-trade/
  7. 7.         BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  8. 8.         “The penetrating educational effect of a mass-media based fund-raising campaign “Heart for life””, Fønnebø VSøgaard AJ., Institute of Community Medicine, University of Tromso, Norvegia, publicat in Scandinavian Journal of Social Medicine, septembrie 1990, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2237326
  9. 9.         “Effects of mass media educational intervention during the 2005 cholera epidemic in Iran”, Mohammad-Hossein Baghianimoghadam, Mohammad-Hasan Ehrampoush, Behnam Baghianimoghadam, Yazd University of Medical Sciences, publicat in 2009 in Iranian Journal of Clinical Infectious Diseases http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"0HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"90208.pdf
  10. 10.     “Television drove viewers to the web to explore Obama-Muslim Rumors, study finds”, Science Daily, 27 septembrie 2010, in care se arata ca 12 % din populatie chiar a crezut ca Obama este musulman http://www.sciencedaily.com/releases/2010/09/100927175042.htm
  11. 11.     “What is Media Literacy”, Media Awareness Network, http://www.media-awareness.ca/english/teachers/media_literacy/what_is_media_literacy.cfm

 


N1 (Ana Finta)


Moţiune
 : E timpul ca posturile private de televiziune să aibă responsabilităţi educaţionale faţă de public.

Introducere

We must bear in mind, says Jacques Rigaud, that the media, and television in particular, are not night courses.(1)

Si asa si este. Televiziunea trebuie sa fie acel ceva diferit atunci cand te intorci acasa de la scoala/liceu/facultate/lucru; apare nevoia de relaxare si de digerare a ceva “usor”, altfel cadem in extrema ce se doreste uitata a lui “Invatati! Invatati! Invatati!”

 Televiziunea este o inventive care iti da posibilitatea sa fii distrat de oameni pe care nu i-ai primi in casa ta. (David Frost)(2)

 Televiziunea este guma de mestecat pentru ochi. (Frank Lloyd Wright)(3)

 Educaţia constituie un proces pe termen lung, în care sunt implicaţi mai mulţi factori decisivi şi care se desfăşoară într-un cadru instituţional specializat. [1]

            Pe de altă parte, mass-media nu reprezintă altceva decât un mijloc rapid, facil şi ieftin de informare a publicului. Televiziunea este unul dintre componentele mass-mediei, având principalul rol de a destinde, relaxa publicul şi mai apoi de a-l informa.

Ce rol joacă mass-media?  După mai multe teorii care au încercat să răspund la această întrebare, cea mai recentă ne spune că oamenii interacţionează cu media pentru a-şi crea propriile înţelesuri ale imaginilor şi mesajelor pe care le primesc. Studii ale sociologilor şi lingviştilor au arătat că oamenii atunci când văd o imagine sau citesc un text, interpretează acest material în funcţie de propriile cunoştinţe şi experienţe. Aşa se face că atunci când cercetatorii au intrebat diferite grupuri cum înţeleg un film pe care l-au vizionat, aceştia au obţinut o diversitate foarte mare de interpretări în funcţie de vârstă, sex, etnie sau religie.[2]

 Prin urmare, simpla constatare a unui grad ridicat de răspândire a televiziunii nu o legitimează ca fiind capabilă de a educa. S-a constatat că nu există o legătură directă între vizionarea unor imagini violente şi limbaj violent, tocmai pentru că publicul are o percepţie superificială asupra informaţiilor televizate.

Argument 1

Răspândirea cea mai largă a emisiei este deţinută de posturile publice de televiziune, care sunt condiţionate prin lege să transmită şi emisiuni cu rol în educarea cetăţenului, prin urmare constarea unei audiente scăzute a acestor posturi arată lipsa evidentă de interes a publicului. Televiziunile publice, nu intră în cursa pentru audienţă fiind finanţate din fonduri guvernamentale. Ele au responsabilitatea de a se adresa tuturor, de a avea programe adresate minorităţilor sau programe de promovare a valorilor naţionale, fără a intra în cursa pentru profit sau audienţă.Grila de programe a posturilor private de televiziune este dictată de preferinţele publicului, exprimate prin nivelul audienţei.Publicul are posibilitatea de a alege ceea ce doreşte să vizioneze, putând oricând să schimbe sursa de informare. Însă preferinţele actuale ale publicului arată că televiziunea este percepută ca o sursă principală de divertisment şi informare, iar nu ca una de educare. [3]

            Argument 2

Deşi are o arie largă de răspândire, echipa negatoare nu consideră că mass media privată poate să îşi asume rolul educativ. Totodată, nu noi suntem cei care să decidă calitatea informaţiilor sau a mesajelor transmise. Publicul este cel care are puterea de alegere. Simpla transmitere a unor programe educaţionale sau culturale, pe toate posturile private, nu va duce la o responsabilizare culturală a societăţii sau la creşterea nivelului de educaţie. Posturile private de televiziune îşi împart mesajele emisiunilor pe nişe de public, de aici existenţa unor emisiuni tematice. Dacă s-ar recurge la responsabilizare educaţională a acestor posturi de televiziune, ar fi foarte greu sau aproape imposibil de realizat o grilă de programe educaţionale care să se adreseze doar tipului de public care urmăreşte, de exemplu ProTv sau pentru publicul Otv.  Prin urmare, nu putem spune că există şansa creării unei grile de programe educative, atât de variate încât să reuşească să răspundă cerinţelor tuturor, cu un grad scăzut de subiectivitate.

Concluzie

Echipa negatoare dezaprobă cu tărie moţiunea propusă, deoarece într-o eră în permanentă mişcare, tehnologizată, în care se simte acut scăderea gradului de comunicare interumană, îndepărtare de origini şi valori, responsabilizarea educaţională a posturilor private de televiziune nu ar face decât să crească gradul de dezorientare al societăţii, ar duce la o destabilizare ridicată a scării valorilor individuale şi o îndepărtare de sensul efectiv al educaţiei.

Surse bibliografice :

 

1. Palos R. , Sava S. , Ungureanu D., 2007, Educaţia adulţilor. Baze teoretice şi repere practice, Ed. Polirom, Bucureşti, p. 33

2CliffsNotes.com. The Role and Influence of Mass Media. Accesat la data de 5 noiembrie 2010, http://www.cliffsnotes.com/study_guide/topicArticleId-26957,articleId-26946.html .

3. Asociaţia Pro Democraţia, Cercetare sociologică privind perceperea democraţiei, cetăţeniei şi participării civice în România la 20 de ani de la căderea comunismului, Sondaj de opinie,  Septembrie 2010, http://www.apd.ro/files/comunicate/sondaj_20_de_ani.pdf, pp.32-34

(1)    http://portal.unesco.org/ci/en/files/18796/11144252115pb_why_how.pdf/pb_why_how.pdf

(2)    http://subiecte.citatepedia.ro/despre.php?s=televiziune

(3)    http://subiecte.citatepedia.ro/despre.php?s=televiziune

 



A2 ()

Intreaga pledoarie negatoare se concentreaza  in jurul intrebarii daca televiziunea are sau nu,daca poate avea,sau nu,sau daca ar trebui sa aiba,sau nu,responsabilitati educative.

In cele ce urmeaza vom dovedi nu numai ca este imposibil ca televiziunea sa nu joace si rol educativ (indirect),ci si ca introducerea responsabilitatilor educationale fata de public este justificata.

In primul rand,echipa afirmatoare refuza sa considere educatia sub definitia rigida data de echipa negatoare,definind ,deci, educatia ca totalitatea factorilor ce actioneaza asupra unei persoane,contribuind la dezvoltarea caracterului,psihicului si a atitudinilor sale.Aceasta definitie isi justifica validitatea in contextul in care tot ceea ce ne inconjoara(de la persoane,animale,comportamente si actiuni,pana la muzica,televiziune,scoala,etc) ne afecteaza intr-un anumit fel dezvoltarea .

In acelasi spirit,consideram ca televiziunea nu este nici pe departe doar un mijloc rapid, facil si ieftin de informare a publicului (el este cu siguranta,intr-o anumita masura,si asta),ci, in principal, “Mass media is a significant force in modern culture…. Sociologists refer to this as a mediated culture where media reflects and creates the culture.” [1]

Pe baza acestor doua interpretari,reluam cazul afirmator,care sustine faptul ca in contextul in care televiziunea (pentru ca se adreseaza tuturor tipurilor de persoane,de orice varsta,de orice categorie) cuprinde o mare masa de oameni,ea implicit,are si o mare influenta asupra acestora. [2]Deoarece ea are o mare influenta in formarea opiniilor si sustinerea ferma a deciziilor privitoare la viata socio-politica [3],dupa cum si dovada aduda de insasi echipa negatoare afirma,este nevoie ca aceasta influenta sa fie directionata si catre sensul educational.

Cresterea efectelor negative generate de continutul mass mediei in ce priveste comportamentele deviante [4], dar si adoptarea de opinii gresite alimentate de media, reprezinta dovada faptului ca la momentul actual,desi aceasta influenta a televiziunilor private exista si se manifesta,ea nu este directionata in sensul correct si de dorit.

Primul argument are la baza urmatorul rationament: televiziunile private sunt in procent mai mare decat cele publice.Deoarece si-au obisnuit publicul cu o anumita calitate,au si mai mare audienta.Astfel,posturile de televiziune private au cel putin la fel de mare influenta,daca nu chiar mai mare,prin publicul mare care le urmareste,si,deci educatia se face predominant prin ceea ce ele difuzeaza.Or,daca ceea ce acestea difuzeaza nu este nici pe departe educational,cea mai eficienta metoda ar fi sa le responsabilizam in acest sens.

Cel de-al doilea argument se refera la faptul ca posturile de televiziune private acopera si acea masa reprezentata predominant de persoane din zone rurale,cu posibilitati materiale precare,si o educatie minimala. Astfel,prin televiziunile private ne vom adresa tuturor categoriilor de oameni,reusind sa dam o directie mai de viitor (directia educativa care in viitor va da ocazia indivizilor sa discearna singuri calitatea emisiunilor de televiziune). In acelasi spirit,de mentionat este faptul ca emisiunile educative transmise la momentul actual sunt redate la ore marginale,emisiunile din prime-time de la televiziunile private fiind predominant comerciale, politizate sau senzationaliste.De asemenea, posturile publice de televiziune nu au expres doar responsabilitatea de a se adresa tuturor, de a avea programe adresate minoritatilor sau programe de promovare a valorilor nationale, fara a intra în cursa pentru profit sau audienta,dupa cum echipa negatoare afirma,ci doar isi asuma si (nu numai ) acest rol.

Al treilea argument priveste la nivel global intreaga miscare a posturilor de televiziune din prisma directei spre care se indreapta;acesta enunta clar nevoia de crestere a responsabilizarii educationale,in procesul de obtinere de rezultate la nivel social (oamenii vor merge la vot mai mult,vor avea mai multa incredere in alegerile proprii,etc).

Cazul negator ne afirma prin primul argument faptul ca intre televiziunile publice si cele private este o clara delimitare.Insa tocmai prin faptul ca raportul dintre aceste 2 categorii nu este omogen,responsabilitatea educativa nu este acoperita,iar publicul se pierde in predominanta de programe comerciale, politizate sau senzationaliste. Deoarece publicul nu a fost dintotdeauna educat si obisnuit sa discearna intre programe de calitate si altele (vezi perioada comunista),apare nevoia de educare a publicului cu scopul de a putea aprecia calitatea informatiei.Acest lucru este,in sfarsit,atins prin aplicarea motiunii.De asemenea,ni se spune ca televiziunea este perceputa ca o sursa principala de divertisment si informare, iar nu ca una de educare,aducandu-se insa ca dovezi faptul ca 86% din cei intervievati considera ca mass media este importanta pentru democratie (adevarat,pentru ca mass media educa cetatenii in domeniul democratiei,in domeniul alegerilor,etc). [3] In concluzie,desprindem din insusi cazul negator faptul ca oamenii isi culeg informatii de la televizor,isi formea opinii si atitudini pe baza a celor vazute la televizor,deci sunt educati in diferite domenii de ceea ce vad la televizor.

Cel de-al doilea argument a mai fost contraargumentat si in cele de mai sus,prin faptul ca publicul trebuie mai intai educat si apoi lasat sa aleaga,dar si prin precizarea ca desi unele (nu toate,cum echipa negatoare a afirmat) posturi private isi impart mesajele emisiunilor pe nise de public,ele tot pot avea responsabilitati educative de profil (de pilda,pe euphoria tv ar putea fi o emisiune despre cum se pot ingrji in mod natural femeile in ziua de astazi,frumusete in contextual valorilor morale de astazi,etc.).

Privind cele 2 cazuri si contraargumentarile aduse,echipa afirmatoare considera ca negatorii nu au reusit sa demonstreze lipsa responsabilitatii educative in randul posturilor private,si mai mult decat atat,nu a aratat cum introducerea acestei masuri nu ar duce la  capacitatea de a aprecia calitatea informatiei.

[1]- http://www.cliffsnotes.com/study_guide/topicArticleId-26957,articleId-26946.html

[2]- BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html

[3]- http://www.apd.ro/files/comunicate/sondaj_20_de_ani.pdf

[4]- “The influence of media violence on youth”, Craig A. Anderson, Leonard Berkowitz, Edward Donnerstein and co. Psychological science in the public interest, American Psychology Society, vol.4, no.3, Decembrie 2003,http://www.psychologicalscience.org/pdf/pspi/pspi43.pdf

 “Public opinion, the media and their influence on public policy”, Aris Jameson, Helium,http://www.helium.com/items/1036958-public-opinion-the-media-and-their-influence-on-public-policy

 “Americans are pretty confused about cap and trade”, Good Politics Blog,Andrew Price, 12 mai 2009 http://www.good.is/post/americans-are-pretty-confused-about-cap-and-trade/


N2 ()



Decizia:

Ana Trofin

Comentarii individuale

Afirmatorul 1 prezintă un discurs foarte bine organizat, dar în acelaşi timp rigid. În acest prim discurs se identifică ideea centrală a echipei afirmatoare care doreşte responsabilizarea posturilor private de televiziune datorită influenţei pe care o au asupra publicului. Această idee este susţinută de argumentele aduse. În opinia mea, argumentul 1 nu este nici bine susţinut, şi nici nu ajută în vreun fel echipa afirmatoare deoarece este fundamentat greşit, în sensul că mass media, mai precis televiziunile NU vor fi şi nici nu ar trebui să fie obligate să difuzeze programe educative conform moţiunii.

Următoarele două argumente aduc şi câteva beneficii pe care le-am putea obţine dacă televiziunile ar avea un rol educativ şi anume: ajung la majoritatea populaţiei, creşterea calităţii fenomenului social sau dezvoltarea spiritului critic la telespectatori.

Afirmatorul 2 răspunde bine atacurilor echipei negatoare, şi reiterează poziţia echipei sale, accentuând faptul că televiziunile în acest moment preferă să promoveze non-valori, acest conţinut nefiind deloc educaţional.

În reluarea argumentelor echipei sale, afirmatorul 2 identifică şi accentuează foarte bine punctele lor  tari, şi anume că televiziunea acoperă şi acei cetăţeni din zone rurale, care nu dispun întotdeauna de o educaţie înaltă, prin informare corectă se pot preveni formarea de opinii eronate ş.a.m.d.

În ceea ce priveste atacul cazului negatorilor, afirmatorul 2 explică foarte bine cum televiziunile publice îşi asumă rolul de a informa corect telespectatorii, de a le oferi programe educaţionale, şi nu sunt cumva constrânse. De asemenea, un alt punct foarte bine identificat este acela că mai întâi trebuie ca publicul să fie educat, şi abia apoi să discearnă şi să selecteze programele de la televizor care îi oferă mai mult decât valoarea de relaxare şi divertisment.

Punctaje:

Vorbitor

Continut

Strategie

Stil

Total

A1

11

9

3

23

N1

A2

13

8

4

25

N2

A1 -> 23 puncte
N1 -> 0 puncte
A2 -> 25 puncte
N2 -> 0 puncte
Castiga echipa:

Teo si Madalina (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.