Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Voluntari Afirmatori' (afirmatori) vs 'Double T' (negatori)

A1 (Voluntar Afirmator)

Vom argumenta ca este justificat si necesar ca libertatea de exprimare sa fie limitata in cazul manifestarilor ofensatoare pentru religii, intrucat aceste manifestari reprezinta un abuz de drept, incalca drepturile altor persoane si alimenteaza conflictul intre adeptii diverselor religii existente.

Conceptul de „ofensa adusa unor religii” traduce fapta comisa prin orice mijloace pentru a insulta, batjocori, denigra, jigni valorile, credintele sau orice cult ori credinta religioasa, comisa cu scopul de a cauza o lezare a acestor valori. Exprimarea unei pareri personale care nu ia forma unei insulte, ci reprezinta pur si simplu expresia faptului ca nu se impartaseste sau aproba credinta, ritualul sau adeptii unui cult nu reprezinta o ofensa adusa unei religii.

In contextul motiunii, notiunea de ofensa adusa unei religii va fi inteleasa ca referindu-se doar la acele forme de manifestare a dreptului la libera exprimare: exprimarea in scris, prin discursuri si forme de manifestare artistica, care sunt aduse la cunostinta publicului.

  1. Ofensa adusa unei religii reprezinta un abuz de drept

Sustinem ca libertatea de exprimare include dreptul de a exprima orice opinie personala cu privire la preceptele unei religii sau cu privire la credinciosii acesteia, indiferent ca aceasta opinie este intemeiata pe ratiuni obiective sau subiective. Consideram insa ca exprimarea unei opinii, in orice forma, cu scopul de a insulta sau batjocori o religie, cu scopul de a-i provoca sau leza adeptii reprezinta un abuz al dreptului la libera exprimare, abuzul de drept fiind inteles ca a face uz de un drept in alt mod decat cel pentru care a fost conferit si depasind astfel scopul si substanta dreptului respectiv.

Atunci cand o persoana aduce o ofensa unei religii, libertatea de exprimare nu mai este folosita pentru a asigura libertatea de gandire si participare a oricarui individ la viata publica, ci este folosita pentru a leza drepturile, constiinta si valorile altor persoane, intr-un mod similar cu o vatamare corporala sau psihica.

  1. Limitarea libertatii de exprimare este justificata pentru protejarea drepturilor celorlalti

Art. 10 alin. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede ca dreptul la libera exprimare poate fi limitat pentru protectia moralei, reputatiei si drepturilor altora.

Avand in vedere ca statul are obligatia de a proteja exercitarea oricaror drepturi impotriva imixtiunii altora, trebuie gasit un echilibru intre cele doua drepturi aflate in discutie. Uneori, urmarirea unui scop poate cauza, in mod accidental, ofensa. Daca insa intentia este de a ofensa si atat, nu de a comunica o idee sau a sustine un scop, atunci libertatea de expresie travestita in placerea de a ofensa este nejustificata.

Echilibrul se regaseste atunci cand nici unul dintre drepturi nu este golit complet de continut, cand putem discuta liber despre religii, fara a batjocori sentimentele religioase ale altor persoane, nu cu motivatia tolerantei religioase, ci pentru ca ofensa adusa unei religii restrange posibilitatea adeptilor ei de a-si manifesta in mod liber credinta, fara presiunea, invectivele si scrutinul publicului, care nu-si au locul in domeniul convingerilor personale.

  1. Aducerea de ofense unor religii creeaza si alimenteaza conflict social violent

Ofensa adusa unei religii starneste reactia puternica a persoanelor care imbratiseaza valorile religiei criticate, dar si pe cele ale publicului larg, pentru ca este exprimata in public, circula liber si rapid prin mijloace mass-media si permite altor persoane sa se ralieze mesajelor initiale. Astfel de ofense duc la tensiune sociala, proteste, violenta, precum si la adancirea conflictului intre religii. Asemenea rezultate au avut caricaturile daneze1 cu privire la Mohamed din 2005, protestele si violentele care au avut loc in peste 10 state ale lumii dupa publicarea filmului Innocence of Muslims in 2012, Charlie Hebdo in 2015, dar si a unor incidente mai putin cunoscute, precum pagina Facebook „Virgin Mary Should’ve Aborted”2.

Aceste incidente se petrec pe fondul presiunii religioase crescande si a miscarilor sociale de excludere a minoritatilor religioase. Conform raportului Biroului pentru Democratie, Drepturile Omului si Munca al SUA din 20133, crestinii au fost prigoniti in Siria si China, au existat conflicte religioase intre crestini si musulmani in Republica Central Africana si Egipt, musulmanii au fost supusi violentelor in Burma, Sri Lanka, Pakistan, hindusii au fost supusi violentelor in Bangladesh etc.

Sustinem necesitatea prevenirii oricaror manifestari care duc la cresterea tensiunilor sociale sau care ofera prilejul unei manifestari fizice concrete ale unor tensiuni deja existente intre religii, si, din aceste motive, este important sa limitam dreptul la libera exprimare in asa fel incat sa includa posibilitatea de a expune opinii despre diferente religioase, dar sa excluda acele manifestari ce au scopul de a jigni sau batjocori credintele si valorile religioase ale altor persoane.





1 McGraw, Peter and Warner, Joel, (2012), The Danish Cartoon Crisis of 2005 and 2006: 10 Things You Didn't Know About the Original Muhammad Controversy, recuperat la data de 24 iunie de pe http://huff.to/1HjvMAx

2 Zara, Christopher, (2013), 'Virgin Mary Should've Aborted': Facebook Page Is Not Anti-Christian Hate Speech, Says Social Network, recuperat la data de 25 iunie de pe http://bit.ly/1dkqtm8

3 Bureau of Democracy, Human Rights and Labor, International Religious Freedom Report for 2013, recuperate la data de 24 iunie de pe http://1.usa.gov/1cFZGfI


N1 (Theodor Ivascu)

Inainte de toate, am dori sa reluam conceptul de ofensa adusa unei religii definit in cadrul dezbaterii, deoarece il consideram incomplet si superficial. Intentia individului de a ofensa sau in cazul nostru de a isi exprima in mod liber pozitia contradictorie fata de o religie prin metode mai mult sau mai putin rationale, nu pot sa ne reduca la ura fata de religia respectiva, incercand asa cum afirma echipa adversa, sa transforme libertatea de expresie in placerea individului de a ofensa. Ceea noi privim ca fiind o ofensa din perspectiva amplificata de indoctrinarea religioasa care condamna in general tot ce se afla in contradictie cu valorile religioase, poate sa aiba o cu totul alta semnificatie pentru cel care a ales sa se exprime in mod liber fata de aceleasi valori promovate. Aici la nivelul primei definitii alegem o filozofie de caz care sa ne dea atat noua cat si adversarilor nostri de gandit:

-Individul se naste cu dreptul de a se exprima si de a-si aduce contributia in societate si in consecinta de a critica si de a regandi anumite aspecte ale societatii.

-Nicio idee sau set de valori/credinta nu pot impiedica dreptul atribuit ratiunii umane de a fi trecut prin filtrul criticii.Religia nu ar trebui sa fie un subiect tabu si prin urmare ocolit.

Vom incepe prin a contra-argumenta principalele puncte aduse in discutie de catre afirmatori.Asemenea oricarui drept, libera exprimare nu poate fi ingradita. Insasi ideea de libertate reprezinta vesnicul ideal dupa care tanjeste societatea noastra. Abuzul de drept la care face referire tabara adversa, are ca solutie, constrangerea sau conditionarea liberei exprimari de dragul unor grupari religioase care tind sa isi protejeze reputatia si de a se arata in control instaurand cenzura. Insa anti-teza survine abia in momentul in care ne dam seama de faptul ca exprimarea ce in mod teoretic era libera are acum cateva exceptii impuse nu de societate in totalitatea ei ci de un grup restrans de indivizi. Daca vrem sa protejam drepturile individuale, ar fi bine sa nu pornim prin protejarea religiei de a fi judecata si de a-si pastra pozitia conservatoare, din acest punct de vedere. Solutia ar fi sa intelegem adevarata natura a liberei exprimari in contextul motiunii si a raportarii sale la mediul religios prin toleranta si intelegere si de a realiza in ultima instanta ca toata frumusetea liberei exprimari este ca e libera. Incidentele la care fac referire afirmatorii in cel de-al treilea argument descriu sitiuatia delicata dintre religii si a conflictelor ce se nasc in interiorul lor presupunand ca aceste acte de libera exprimare adancesc tensiunile dintre gruparile religioase. Tarile in care de cele mai multe ori se poate produce un astfel de conflict sunt cele in care exista un mixt si o diviziune intre credinte, nefiind o religie majoritara in statul respectiv.Asa cum stim diferentele si ideologile aflate in opozitie creeaza si alimenteaza aceste conflicte ex:Israel.

Tocmai astfel de tari au fost date ca exemple: China sau Siria.Consideram ca reactiile extremistilor nu sunt in spirit religios caci insasi religia promoveaza in cele mai multe cazuri bunatatea, toleranta si intelegerea iar oricat de mult am incerca sa sustinem ca actiunile lor sunt in beneficiul valorilor pe care le imbratiseaza putem conchide ca prigonirea, violentele si alte astfel de incidente date exemple distrug valorile pe care le promoveaza si se inteleg a fi criticate sau ironizate si nu au de a face cu exprimarea libera ci cu frustrarile interne in cadrul gruparii religioase.

Intelegerea ofensei ca fiind o forma extrema de comunicare

Am inteles ca ofensele nu pot produce schimbari in setul de valori promovate de gruparea religioasa dar pot naste reactii agresive sau violente din partea credinciosilor si admitem faptul ca ofensa se poate materializa in lucruri considerate vulgare de catre respectiva religie insa asa cum am spus nu putem opri1 procesul si in niciun caz nu ar fi benefic sa il conditionam. Rezolvarea vine din noi, trebuie sa intelegem motivele din spatele ofensei si impreuna sa schimbam perspectiva omului nu prin violenta asa cum au dovedit extremistii ca pot schimba o lume, nu prin constrangere asa cum vrea motiunea sa sugereze ci prin discutie. In spatele unei afirmatii se pot ascunde frustrari, suparari sau dorinta de a ironiza anumite aspecte religioase pentru a reflecta asupra hibelor si uneori gandirea ingusta a acelora ce se rezuma la viata spirituala. Religia nu poate sa faca nimic altceva decat sa dovedeasca contrariul prin intelegere si toleranta si sa arate ca aceste convingeri morale nu pot fi zdruncinate de tentativa de a critica sau judeca moralitatea acestora.



1 Asa cum ne-a dovedit si pagina de facebook la care fac afirmatorii referire :Virgin Mary should’ve aborted care desi a fost inchisa de catre facebook a reaparut cateva luni mai tarziu.

Surse: 
Articolul 30 http://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-30-constitutie
Admins Of Virgin Mary Should've Aborted Facebook Page Share Their Faithhttps://www.youtube.com/watch?v=CbBF2ESqUoM
Trebuie să existe un autocontrol, o autocenzură atunci când se scrie despre simbolurile religioase? Chiar dacă sunt tratate cu umor? Sau libertatea de exprimare nu poate fi negociată pentru că a devenit valoarea absolută a lumii occidentale? RL a încercat să ofere un răspuns acestor întrebări.http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dezbatere-rl--ar-trebui-sa-aiba-limite-libertatea-de-exprimare--363388

A2 (Voluntar Afirmator)

Multumim echipei negatoare pentru raspuns. Vom incerca sa clarificam anumite aspecte din discursul dvs, urmand sa intarim prin exemple si dovezi pledoaria noastra.

Mai intai, spuneti ca “asemenea oricarui drept, libertatea de exprimare nu poate fi ingradita”. Va vom da cateva exemple care contrazic aceasta afirmatie chiar din zona libertatii de expresie. Negarea Holocaustului spre exemplu este sanctionata in majoritatea tarilor europene. (1) In Romania, la articolul 6 din legea (2) se prevede asa: “contestarea sau negarea în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi”. Acest exemplu pune sub semnul intrebarii intreaga dvs argumentatie.

Libertatile sunt intr-un balans foarte nuantat in legislatia tarilor democratice, iar ele trebuie asumate cu responsabilitate in viata reala, daca vrem ca nici unul sa nu fie golit de continut. Daca va uitati in legea respectiva mai sus, veti vedea ca nici libertatea de asociere nu este totala, in Romania spre exemplu dorinta de a face o grupare cu ideologie nazista, care sa proclame superioritatea anumitor rase, este interzisa. Discutia se poarta de exemplu in acesti ani si referitor la negarea genocidului armean sau la crimele comunismului.(6) 

Felul in care in anumite state este reglementata libertatea de expresie este foarte diferit. In Europa, da, libertatea de exprimare este mult mai larga, de aici si perceptia echipei negatoare cum ca ar fi de neingradit. In tari precum Iran, Pakistan sau Egipt, oameni care descriau obiectiv situatia pe bloguri (deci nici macar nu ofensau) cum erau Malala sau Kareem Amer (3) au fost tinte ale asasinatelor sau au fost inchisi pentru ca si-au exprimat opiniile critice. Asta alaturi de exemplele date de noi in primul discurs, despre persecutia anumitor grupuri si oameni apartinand unor confesiuni religioase.

Insa chiar si in Europa trebuie sa citim cu atentie legile care se refera la libertatea de expresie. In Franta spre exemplu, legile referitoare la discursul instigator la ura sunt foarte stricte si nu de putine ori aplicate (4). Recent, comedianul Diedounne M’bala M’bala (care fusese sanctionat repetat pentru anti-semitism) era la inceputul anului 2015 sub investigatie pentru postarea pe Facebook a simpatiei fata de atentatorii de la redactia Charlie Hebdo.

Ceea ce vrem sa spunem este ca in circumstante exceptionale libertatea de expresie poate fi ingradita. In Europa ea este ingradita atunci cand aceste discursuri instiga la ura (care poate fi pe motive religioase sau pe alte motive, de apartenenta etnica sau pur si simplu fara nici un motiv), insa in Europa nu sunt masacre si nici refugiati pe motive religioase cum sunt in alte parti ale lumii.

In situatii de acest fel in care legile nici unui stat nu mai sunt valabile, existand refugiati si teroare pe motive religioase, s-ar putea institui anumite moratorii prin care liderii religiosi din ambele tabere sa recomande membrilor comunitatilor lor sa se abtina de la insulte pe baze religioase. Ar fi tot o formula de ingradire, dar cu alte reguli, care ar putea functiona pe perioade clar delimitate de timp.

Echipa negatoare ne expune doua idei pe care speram ca le-am inteles correct: statele in care exista violente inter-religioase sunt acele state in care nu ar exista o religie majoritara, si prin urmare in lupta pentru suprematie s-ar crea aceste conflicte. Nu e asa si oricum situatiile difera, iar ceea ce ne-a afirmat echipa negatoare este doar o descriere factuala a situatiei in care exista diversitate religioasa. Cu atat mai mult ar fi necesar acest moratoriu de care spuneam, prin care liderii religiosi sa suspende/dezavueze/respinga manifestarile publice care instiga la ura pe baza religioasa, pana la stabilizarea situatiei politice, moment in care legile ar putea sa regleze mai clar astfel de situatii. Acesti lideri au mare influenta, un exemplu este chiar in aceste zile (5) din sudul Africii, unde o femeie, lider comunitar, a reusit sa anuleze 300 de casatorii ale unor minori (fete si baieti) si sa ii retrimita la scoala. Liderii comunitatilor (religiosi sau nu) au mare influenta in astfel de comunitati si consideram ca ar putea sustine un astfel de demers.

Echipa afirmatoare este usor pusa in dificultate de formularea motiunii, in sensul in care conceptul de ofensa adusa religiilor trebuie definit foarte clar pentru ca sansele echipei noastre sa fie egale cu ale negatorilor. Din acest motiv noi am considerat ca este suficient pentru a castiga acest meci daca vom dovedi

a)      Ca dreptul la libera expresie poate fi restrictionat

b)      Ca situatiile in care ofensa este grava, si anume instigatoare la ura (pe motive religioase), atunci da, libertatea de expresie pe motive religioase poate fi restrictionta.

Echipa negatoare incearca sa ne dovedeasca faptul ca nu putem pune in aplicare acest proces de restrictionare, ceea ce am contra-argumentat déjà foarte clar, prin cazurile legilor din Europa chiar, unde libertatea de expresie este foarte ampla.

Va invitam sa votati motiunea.

 

(1)     https://ro.wikipedia.org/wiki/Negarea_Holocaustului

(6) http://www.frontpress.ro/2011/12/negarea-genocidul-armean-va-fi-sanctionat-penal-in-franta-tensiuni-diplomatice-intre-paris-si-ankara-video.html

(2)     http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=34086

(3)     http://www.altermedia.info/romania/2007/02/26/blogger-egiptean-condamnat-la-inchisoare-pentru-insulta-adusa-autoritatilor/

(4)     http://journalism.cmpf.eui.eu/discussions/when-satire-incites-hatred/

(5)     http://thisisafrica.me/malawian-chief-annuls-300-child-marriage-send-kids-to-school/

 

 

 

 

 

 


N2 ()



Decizia:

Ioana Georgescu

Discursul A1:

Discursul are un stil placut si o structura clara, aceasta fiind anuntata de la inceputul discursului (intrucat aceste manifestari reprezinta un abuz de drept, incalca drepturile altor persoane si alimenteaza conflictul intre adeptii diverselor religii existente.) si fiind respectata pana la final.

Este foarte bine ca se incearca definirea notiunii de ofensa adusa religiilor, insa consider ca definitia adusa este una neclara, nefiind specificat unde s-ar trasa linia dintre o insulta si o simpla opinie personala si din al cui punct de vedere ar trebui apreciata aceasta delimitare.

In ceea ce priveste argumentele propriu zise, consider ca ideile au substanta si se leaga logic una dupa cealalta. Ce ar putea fi imbunatatita ar fi analiza, aceasta ramanand vulnerabila/insuficienta in unele puncte: In cadrul primului argument se afirma ca libertatea de exprimare cu scopul de a ofensa o religie e un abuz de drept, insa nu se demonstreaza de ce acest tip de ofensa ar fi diferit de altele, ca sa il treaca pe taramul abuzului. Cel de-al doilea argument indica in mod corect ca sunt posibile limitari ale dreptului la libera exprimare din punct de vedere legal, insa cred ca esenta motiunii depaseste cadrul strict legal, vizand chestiuni ce tin de morala si relatiile sociale. In fine, in ultimul argument se aduc exemple bune in sustinerea ideii ca ofensarea religiilor duce la conflicte, ceea ce lipseste totusi fiind un paragraf in care sa se arate de ce siguranta si prevenirea conflictelor sociale (1) depinde si este adusa de limitarea dreptului la libera exprimare si (2) ar trebui sa primeze asupra acestuia.

Punctaj: 24 - Continut - 12, Strategie - 8, stil - 4


Discursul N1:

Din punct de vedere al structurii, discursul e usor de urmarit, exista o delimitare clara intre contraargumentare si argumentele proprii. Insa, cred ca ar fi putut acorda mai multa atentie contraargumentarii, care a fost superficiala:

In primul rand, corbitorul contesta foarte bine definitia adusa, subliniind faptul ca orice contravine unei religii poate fi privit ca ofensaror. Cu toate acestea, el nu ofera o definitie mai buna in loc, iar restul cazului sau nu se bazeaza pe aceasta prima precizare.

In privinta contraargumentarii, aceasta se bazeaza in pare parte pe simpla afirmare a imposibilitatii de ingradire a libertatii de exprimare, fara a se indica de ce acest lucru e adevarat sau de dorit. Un punct bun este cel referitor la rolul liberei exprimari de a ajuta la depasirea unor mentalitati conservatoare in cadrul religiilor, care nu ar trebui incurajate, insa ideea este doar o afirmatie careia ii lipseste un rationament mai profund (daca vrem sa protejam drepturile individuale, ar fi bine sa nu pornim prin protejarea religiei de a fi judecata si de a-si pastra pozitia conservatoare, din acest punct de vedere). Ideea este reluata in cadrul argumentului propriu, insa din nou este doar o afirmatie despre cum trebuie sa gasim rezolvarea in discutii, nu sa cedam extremismului.

Punctaj: 23 - continut - 11, strategie - 8, stil - 4


Discursul A2:

Discursul se axeaza prea mult pe a dovedi faptul ca legea permite restrangerea libertatii de exprimare in anumite situatii. Desi acest lucru a fost mentionat de catre negatori si au pus accent pe asta, afirmatorii puteau sa  il trateze mai pe scurt, caci nu e esential motiunii, si sa se concentreze pe propriile argumente.

Nu imi este clar, in partea de contraargumentare, care este legatura dintre acele moratorii si ideea existentei unor conflicte intre religii. Motiunea ar trebui sa dezbata tocmai legitimitatea unor asa zise moratorii, asadar acestea nu pot fi expuse de afirmatori ca o solutie.

In fine, in discurs nu se pune suficient accent pe propriile argumente, care ar fi trebuit reluate si consolidate.

Este de apreciat concluzia discursului care incearca sa revina la esenta dezbaterii si sa scoata in evidenta ce ar fi trebuit demonstrat pentru a castiga.

Punctaj: 21 - continut - 10, strategie 7, stil - 4


Tinand cont de faptul ca negatorii au abandonat meciul, decizia merge catre echipa afirmatoare.


A1 -> 24 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 21 puncte
N2 -> 0 puncte
Castiga echipa:

Voluntari Afirmatori (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.