Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'' (afirmatori) vs 'Mihai si Mihai' (negatori)

A1 (Tudor Nedelcu)

           

           Impactul media asupra copiilor, copii-viitori adulti.

O televiziune nu se mai poate asemana mai deloc cu o fabrica de saibe si suruburi. Fiecare fabrica trebuie sa aiba responsabilitati. De exemplu o fabrica care produce chiar saibe si suruburi trebuie sa respencte anumite norme pentru a nu polua, a crea deservicii societatii. Diferenta majora, asupra efectelor negative pentru o populatie este ca, acesta vor fi mult mai palpabile in cazul unei fabrici, decatschimbarile care se produc in interiorul unui copil.Copilul este un burete care inregistreaza si absoarbe fara discernamant (dat fiind faptul ca el nu are inca capacitatea de a discerne). Bineinteles ca si adulti sunt afectati, dar in cazul unui copil, care este extrem de receptiv, efectul va avea o pondere mult mai mare.

             Televiziunea a devenit cvasi-prezentă în gospodăriile cu copii. În 97% din gospodării există cel putin un televizor, mai mult, în 96% acestaredând color imaginea. Dacă în 2004 existau televizoare alb-negru în 23% din gospodării, în 2007 ponderea acestora s-a redus la circa 6%. O modificare semnificativă o întâlnim si în cazul numărului de televizoare din

gospodărie: dacă în 2004 existau două sau mai multe televizoare în 36%din gospodării, în 2007 ponderea acestor gospodării a crescut, ajungând la 52%. Selectând din paleta de activităti numai cele care presupun utilizarea media, si distingând între mediile „traditionale” si cele „noi”, observăm căinstantele media „traditionale” cele mai utilizate sunt televiziunea (98% ), cititul (56%) si auditiile muzicale (53%).

            Distractia si modalitătile de a scăpa de plictiseală sunt segmente de loisir cărora copiii le oferă solutii cvasi-identice, vizionarea emisiunilor TV si jocul cu prietenii, în proportii relativ egale. Totusi distractia e usor mai asociată cu jocul în timp ce emisiunile TV sunt mai degrabă alese de către copii pentru a nu se plictisi. Auditiile muzicale si jocul pe computer sunt apreciate ca activităti secundare în ierarhia celor performate pentru distractie sau pentru a alunga plictisul

            In scopul protejarii copilului CNA da dovada de responsabilitate prin diferite legi din Codul Audiovizualului, care mai ajusteaza din puhoiul de dejectii morale. Este de laudat ca nu se mai promoveaza consumul de alcool tigari si folosire a limbajului si al comportamentului violent prin Codul Audiovizualului. Se incearca si o oarecare educatie alimentara prin sectiunea a 3-a din Codul Audiovizualului.

            Copii vor avea un impact major in dezvoltarea unei societati deoarece copii de ieri sunt adultii de azi, iar copii de azi vor fi adultii de maine. Daca populatiei  tinere i se va imprima un concept, atunci cand aceasta va imbatrani va gandi asemanator. Deoarece este cert ca televiziunea este formidabil formator de opinie, Poporul suveran "opiniaza" mai ales in functie de felul in care televiziunea il influenteza sa "opinieze". Nivelul la care a decazut televiziunea noastra are drept cauza in special personalul de slabacalitate, de foarte scazut nivel intelectual, dar si profesional. Asadar, informatia ar putea fi gestionata mult mai bine.

            Problema e ca orice largire a democratiei, orice crestere a sistemului alegerilor directe, cere ca numarul de informatii sa creasca si, in acelasi timp, sa creasca si compententa, cunoasterea si intelegerea lor. Acesta ar' fi cadrul ideal, dar la fel cum si Romania se afla pe directia care trebuie si numai sensul este gresit, in loc de un demos intarit putem avea un demos debilizat.

            Desi s-a facut analogia ca o televiziune ar fi ca o fabrica de surubuiri, ei bine

lucrurile nu stau chiar asa dintr-un motiv ciudat. Dupa teoria concurentei, consumatorul ar'

 trebui sa-l pedepseasca pe producatorul de emisiuni TV pentru programul de slaba calitate, asa cum il pedepseste pe producatorul de suruburi de calitate indoilnica. Evident ca nu toate posturile sunt egale in performantele lor de virtuzitate. Din pacate, concurenta media nu produce beneficii concurentiale, ci mai degraba o degradare a produselor multimedia.

           

Mesajul cu care noua cultura se recomanda si se lauda este: cultura apartine celor putin(elitista), pe cand cultura audio-vizuala apartine celor multi. Dar numarul beneficiarilor-putini sau multi-nu modifica natura si vointa unei culturi.


N1 (Alina Mihaes)

Televiziunea este mijlocul de comunicare de masă cu cel mai mare impact asupra societăţii.

Actualmente în România există o multitudine de posturi TV comerciale care acoperă o largă paletă de preferinţe şi răspund unor cereri diverse. Astfel există televiziuni generaliste: Antena 1, Pro TV, dar şi televiziuni cu programe de nişă: știri - Antena 3, Realitatea TV, canale dedicate femeilor - Acasă, Euforia TV, sportive - Telesport sport.ro, muzică - MTV România, KISS TV, etc.

Există un număr de 166 de posturi de televiziune private care transmit pentru audienţă în limba română. Dintre acestea, doar 11 au ca public ţintă exclusiv copiii, cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani, perioadă în care se presupune că aceştia sunt cel mai uşor de manipulat prin intermediul emisiunilor tv sau a desenelor animate. Celelalte canale de televiziune conţin în mică măsură în grila lor programe destinate copiilor. Deşi copiii de azi sunt adulţii de mâine, aceştia nu reprezintă nici măcar 5% din target-ul majoritatea posturilor private de televiziune, aşadar axarea argumentelor doar pe baza influenţei  televiziunii asupra copiilor nu este complet relevantă pentru susţinerea tezei.

Privitul la televizor nu se mai află de foarte mult timp în topul preferinţelor micuţilor pentru petrecerea timpului liber. Pentru cei mai mulţi dintre ei, această activitate a fost înlocuită de jocurile pe calculator sau play station. Problema mai gravă este că şi atunci când se hotărăsc să petreacă timpul liber in faţa televizorului, sunt expuşi unor programe sau desene animate care îi pot influenţa, conştient sau inconştient, în mod negativ. Parlamentarul PNL Cristina Pocora a propus în Parlament o dezbatere publică despre desenele animate violente. Pocora spune că 22 de minute dintr-o oră de desene animate conţin violenţă.

CNA-ul nu poate să facă mare lucru. CNA-ul nu poate interveni în conţinutul programelor radio-difuzorilor, poate sancţiona, eventual, un radio-difuzor pentru emisiuni care deja au fost difuzate. Au fost numeroase cazuri când, însă, CNA-ul nu şi-a făcut datoria nici măcar după difuzarea anumitor programe. De exemplu, în campania electorală pentru alegerile locale din 2008. În situaţiile multiple în care timpii de antenă nu au fost respectaţi, CNA nu s-a sesizat. De asemenea acele spoturi electorale suspectate ca fiiind reclame plătite au trecut neobservate de către CNA. Faptul că spoturile electorale nu pot fi difuzate în orice moment al zilei, ci doar în cadrul emisiunilor electorale constituie o prevedere legală pe care candidaţii împreună cu reprezentanţii TV nu s-au temut s-o încalce.

Deşi nu se mai promovează alcoolul şi tutunul la TV, berea şi ţigările au fost cele mai bine vândute bunuri de larg consum din Romania, în 2008, potrivit unui studiu de piata Nielsen. Aşadar, care este meritul cenzurii?

Un alt argument adus a fost că nivelul televiziunii a scăzut din cauza personalului de slabă calitate. Considerăm că acest lucru nu este relevant. Jurnalişti precum Ion Cristoiu, Marius Tucă, Cristian Tudor Popescu, Andreea Esca,  Alessandra Stoicescu sau Mircea Badea şi mulţi alţii au adus o contribuţie extraordinară dezvoltării calităţilor emisiunilor TV educative sau informative sau sociale.

Desi  partea adversă susţine că şi concurenţa duce la o degradare a produselor media, există fapte care dovedesc contrariul. Cu toţii ne amintim de inundaţiile din ultima perioadă din Moldova. Strângerea de fonduri  pentru sinistraţi a determinat ca posturile concurente să se mobilizeze, fiecare încercând să fie fruntaşă în ceea ce priveşte suma adunata. De exemplu, Campania “Apa trece, România rămâne”, iniţiată pe 9 iulie 2010,de către jurnaliştii de la Antena3, Observator şi Fundaţia “Mereu Aproape”,au reuşit să strîngă, în total, 656.850 de euro, bani care au folosiţi pentru a-i ajuta pe cei care au rămas pe drumuri. Calitatea teledonului a fost sustinută de o serie de vedete, artişti, jurnalişti care au răspuns la telefon şi au preluat donaţiile telespectatorilor. Un alt canal media care a avut aceleaşi iniţiative a fost Realitatea TV. Campania “Digul speranţei” a fost realizată şi în colaborare cu UNICEF, în urma căreia s-au strâns  535.249 de euro.

Aşadar aceste iniţiative precum şi rezultatele nu puteau fi obţinute în niciun caz de “personalul de slabă calitate, de foarte scăzut nivel intelectual, dar şi profesional”.


A2 ()


N2 ()



Decizia:

Jakab Radu

Discursul negator este de o calitate apreciabila, fapt pentru care merita felicitari!

Acesta arata ca in aczul copiilor, televiziunea nu este un factor decisiv in formarea educationala, fie ea de buna sau proasta calitate. Afirmatorii intentionau poate sa deschida o discutie la nivelul adolescentilor mai degraba, fapt dovedit intr-un fel de contra-argumentarea negatoare.

Se lanseaza ideea ca cenzura paote sa nu fie cel mai bun instrument si se demonteaza premisa (irelevanta de altfel) ca pregatirea personalului este cauza pentru calitatea indoielnica a unor programe.

Un punct de imbunatatit este prezentarea dovezilor – provenienta  acestora trebuie mentionata in finalul discursului dupa normale stabilite prin regulament!

De asemenea, ultimul contra-argument putea fi o portita de scapare pentru afirmatori daca meciul ar fi continuat. Exemplul campaniilor pentru sinistrati, desi real, nu are legatura directa cu continutul educativ al emisiunilor. Din acest motiv, ideea ca televiziunile pot forma cererea telespectatorilor (invatandu-i de exemplu sa aprecieze violenta la o varsta la care sun influentabili) creand astfel un fel de competitie neloiala intre materialul de divertisment si cel educativ ramane valida.

N1 – 26

Continut – 15

Strategie – 8

Stil – 3

A1 -> 0 puncte
N1 -> 26 puncte
A2 -> 0 puncte
N2 -> 26 puncte
Castiga echipa:

Mihai si Mihai (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.