Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Maria si Mihaela' (afirmatori) vs 'Brătienii' (negatori)

A1 (Maria Ionita)

E timpul să afirmăm că Parada Gay Pride este încă necesară. Când vorbim despre Parada Gay ne referim la manifestaţiile prin care persoanele LGBT celebrează diversitatea orientărilor sexuale o dată pe an în condiţiile în care în UE 50% din persoanele gay au fost discriminate, iar 33% au fost agresate fizic  în 2012 [1]. Ne-am îndepărtat mult de momentul în care homosexualitatea era o boală psihică sau o infracţiune, dar până să ne putem considera o societate care oferă drepturi reale şi efective nu teoretice şi iluzorii ( a se vedea şi faptul că CEDO nu apără drepturi teoretice şi iluzorii [2]) pentru toţi membrii săi trebuie să dărâmăm o serie de prejudecăţi.

Cazul nostru se bazează pe două idei independente: punerea în discuţie a ideilor preconcepute şi exercitarea unei mici fracţiuni din drepturile de care se bucură persoanele.

Punerea în discuţie a ideilor preconcepute

Odată cu eliminarea discriminărilor formale îndreptate împotriva persoanelor LGBT societatea a intrat într-o tăcere complice. „Fiecare este liber să spună ce vrea, dar să nu se afişeze domne pe stradă” a devenit fraza prin care societatea îşi adoarme conştiinţa. Astfel majoritatea poate să doarmă liniştită: LGBT au drepturi egale, de ce insistă?

Acesta este momentul în care tot ce înseamnă libertate şi egalitate în loc să prindă viaţă rămâne literă moartă în lege pentru că oamenii de rând rămân orbi la abuzurile la care am făcut referire mai sus. LGBT nu sunt vizibili în viaţa de zi cu zi, iar în lipsa unor manifestări publice existenţa şi problemele lor ar rămâne necunoscute publicului larg.

Acesta este şi scopul pentru care există aceste parade: majoritatea să afle despre existenţa LGBT şi să se obişnuiască cu ea. Într-o societate care consideră că homosexualitatea „se ia” şi în care jumătate din oameni nu ar sta cu un homosexual la masă [3], oamenii trebuie să fie expuşi la LBGT. Trebuie să fie scoasă la lumină existenţa acestor persoane dacă vrem ca percepţia cu privire la ele să se îmbunătăţească şi discriminarea să se reducă în mod corespunzător. În lipsa unei expuneri publice proprii singurele informaţii despre LGBT rămân cele oferite de grupuri extremiste care răspândesc minciuni cum ar fi legătura dintre homosexualitate şi pedofilie, nazism, comunism, zoofilie şi criza economică. Paradele asigură o expunere care să arate că persoanele LGBT sunt oameni, nu conspiratori împotriva familiei şi religiei. Prezenţa unor oameni hetero la astfel de parade arată oamenilor de rând că se poate trăi alături de LGBT şi scoate existenţa acestora din zona teoriilor conspiraţioniste şi paranoice.

Ca să combatem preconcepţiile şi să ne asigurăm că drepturile tuturor persoanelor sunt reale trebuie să mai menţinem paradele gay pride.

Exercitarea unei fracţiuni din drepturile de care se bucură persoanele hetero

Să facem un exerciţiu: mergând pe stradă ce este mai probabil să vedem o paradă gay depravată sau reclame la „masaj” erotic, doi homosexuali ţinându-se de mână sau un sex-shop, convertirea copiilor la LGBT sau reviste porno, homosexuali nazişti sau copii ai străzii care provin din familii homosexuale, YMCA [4] sau prostituate?

Heterosexualii au dreptul să îşi afişeze sexualitatea în mod ostentativ şi imoral. LGBT nu au dreptul să arate că există. Paradele Gay sunt o ocazie ca LGBT să exercite o mică parte din drepturile pe care persoanele le pot exercita şi abuza în fiecare zi.

LGBT trebuie să aibă o şansă să arate că există. Paradele LGBT sunt mai puţin de 1% din ce au voie să facă în fiecare zi persoanele hetero.

Egalitatea impune să păstrăm paradele gay! Votaţi pentru menţinerea acestor parade!

[1] Rezoluţia Parlamentului European din 4 februarie 2014 referitoare la foaia de parcurs a UE împotriva homofobiei și discriminării pe motiv de orientare sexuală și identitate de gen, text recuperat pe 15.02.2014 de pe: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P7-TA-2014-0062&language=RO&ring=A7-2014-0009

[2] Cauza Maria Atanasiu c. României, para. 116, recuperată pe 15.02.2014 de pe: http://www.scj.ro/strasbourg%5Cmaria%20atanasiu%20romania%20RO.html

[3] Studiu privind discriminarea în România, recuperat pe 15.02.2014 de pe: http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/jumatate-dintre-romani-nu-ar-lua-niciodata-masa-cu-un-homosexual-dar-o-treime-cred-ca-suntem-un-popor-tolerant-259498.html

[4] YMCA, recuperat pe 15.02.2014 de pe: http://www.youtube.com/watch?v=CS9OO0S5w2k


N1 (Mihai Păun)

Bună seara! Vom începe prin a semnaliza câteva puncte foarte importante în discursul Afirmatorilor, urmând ca apoi să prezentăm cazul și modul cum acestea sunt conectate.

În primul rând, considerăm că introducerea este una discontinuă și nelegată, aceasta începând cu o încercare de definire a Paradei Gay Pride în prima parte a celei de-a doua fraze și încheind cu prezentarea unei statistici cu privire la discriminarea și agresarea persoanelor gay în aceeași frază, neexistând nicio legătură de cauzalitate între cele două.

De asemenea, nu suntem de acord cu afirmația că homosexualitatea nu mai este o infracțiune deoarece există numeroase legislații care incriminează acest lucru, peste 80 la număr [3] (exemplu:  India [2]) și nici cu afirmația că „Heterosexualii au dreptul să îşi afişeze sexualitatea în mod ostentativ şi imoral.” deoarece fapte precum sexul în public și alte de natură să provoace deranjarea ordinii publice sunt incriminate atât pentru homosexuali, cât și pentru heterosexuali în multe țări (exemplu: țările arabe).

Mai mult, am dori să fim lămuriți de afirmatori ce au dorit să spună prin „discriminări formale” și ce surse de informare au folosit când au vorbit despre campaniile care afirmă că există legătură între homosexualitate și nazism, crize economice etc.

Cu privire la prezentarea cazului nostru, am pornit de la întrebarea: cum se face că după atâta timp de când paradele gay pride au loc (în România de 9 ani) acestea încă nu și-au atins scopul?  Înțelegem din dovezile aduse de Afirmatori, precum și din alte surse precum raportul CNCD [1] că persoanele LGBT sunt extrem de discriminate și vom dezvolta această problemă în următoarele argumente.

Una spun, alta gândesc

Vom lua cazul României. Doar 59% dintre români consideră că discriminarea este o problemă actuală [1]. Din punct de vedere al percepției asupra discriminării se consideră că cele mai discriminate categorii de persoane sunt cele infectate cu HIV/SIDA, cele de etnie romă, cu dizabilități, dependente de droguri și abia apoi cele cu o altă orientare sexuală. Românii aleg în funcții elective și acceptă ca rudă, prieten, vecini de bloc etc. mai degrabă bărbații de peste 50 de ani sau cei sub 35, femeile, persoanele de etnie germană, evreiască, maghiară, romă, de altă religie, cu dizabilități fizice, infectați cu HIV/SIDA, imigranți, de culoare, fără venituri, șomeri, cu o boală cronică, decât persoane cu o altă orientare sexuală [1] - iar acesta este adevărul trist: discriminarea împotriva persoanelor LGBT este cu mult mai mare decât pentru majoritatea categoriilor dezavantajate și, ce este mai grav, este percepută ca fiind mult mai scăzută, ceea ce înseamnă că alte mecanisme cum ar fi măsuri educative, campanii de informare și de conștientizare și alte asemenea măsuri sunt o alternativă mult mai eficientă decât paradele Gay Pride. De altfel, conform aceluiași raport, cauzele principale ale discriminării sunt lipsa de educație, atitudinea nepotrivită și lipsa de informație. Tocmai prin cunoașterea persoanelor LGBT în cercurile de prieteni, familie, rude, colegi, vecini etc. vor fi obținute rezultate mult mai bune și tocmai pentru acest motiv afirmăm că este timpul să renunțăm la mecanismele mai puțin eficiente de descreștere a discriminării (paradele) și să ne concentrăm pe cele care dau cel mai mare randament (cele precizate mai înainte).

Paradele interacționează cu o comunitate restrânsă

Pornind de la faptul că bărbații heterosexuali tind să nu participe la parade deoarece consideră că ar putea fi considerați de restul ca fiind gay [4] și deoarece aceștia reprezintă în jur de jumătate din populația heterosexuală avem în fața noastră o realitate clară: nivelul de interacțiune între persoanele LGBT care participă la paradă și cele heterosexuale este foarte scăzută, fiind stârnite mai mult sentimente de amuzament și revoltă în general. Deoarece populația heterosexuală nu participă de obicei la parade, rezultă faptul că paradele în sine sunt un mecanism neeficace de luptă împotriva discriminării în comparație cu măsuri precum campaniile de conștientizare și informare, educative etc. Nu negăm efectul benefic al paradelor, ci afirmăm faptul că acestea trebuie abandonate și în locul lor utilizate alte mecanisme mult mai eficiente. Mai mult, propunem pe lângă aceste mecanisme și utilizarea căilor legale de luptă împotriva discriminării cum ar fi: organele de poliție și judiciare, Avocatul Poporului, Ombudsman-ul, Parlamentul European, CEDO, diverse petiții și plângeri etc. De altfel, conform unei hotărâri a CEDO, și persoanele de altă orientare sexuală care sunt persecutate din acest motiv pot cere azil politic. [5]

Concluzie

Acestea fiind spuse, considerăm că paradele Gay Pride nu mai sunt instrumentul potrivit de luptă împotriva discriminării și că la acestea trebuie renunțat în detrimentul măsurilor legale, de natură educativă, socială, de conștientizare și informare etc. deoarece acestea sunt de natură să elimine diferențele majore între percepția discriminării și fenomenul discriminării în sine, cu alte cuvinte sunt mult mai adaptate nevoilor persoanelor LGBT și pot avea rezultate mult mai bune.

Vă mulțumesc!

[1] http://www.ires.com.ro/uploads/articole/ires_cncd_perceptii-si-atitudini-privind-discriminarea-2013.pdf

[2] http://politicall.ro/un-pas-inapoi-pentru-comunitatea-homosexuala-in-india/

[3] http://76crimes.com/76-countries-where-homosexuality-is-illegal/

[4]http://www.slate.com/blogs/outward/2014/01/30/what_is_homophobia_why_straight_men_are_right_to_be_afraid_of_homosexuality.html

[5] http://www.semneletimpului.ro/stiri/in-numele-tolerantei--dar-cu-frica-de-imigranti:-azilul-pentru-homosexuali-12777.html


A2 ()

Negatorii nu reuşesc să dărâme în nici un punct cazul afirmator pe care îl ignoră aproape în întregime.

În ceea ce priveşte definiţia şi prezentarea stării de fapt de la începutul discursului afirmator precizăm că pe lângă definiţie, afirmatorii pot prezenta şi o stare de fapt. Regulamentul nu impune ca cele două să fie separate prin punct. Negatorii pot să aducă argumente împotrivă sau să completeze starea de fapt şi definiţiile. Nu a fost cazul în discursul negator. Prin urmare definiţia afirmatoare rămâne în picioare şi negatorii acceptă că există în continuare discriminare şi prejudecată împotriva LGBT.

De la început arătăm că negatorii recunosc un efect al Pride Parade, dar nu sunt mulţumiţi de întinderea acestuia.

Exemplele oferite de negatori în legătură cu ţările care incriminează homosexualitatea nu fac decât să întărească poziţia afirmatoare. Faptul că în unele ţări (Iran, Somalia, Afganistan, Siria, etc.) acceptarea LGBT a rămas un simplu deziderat nu neagă utilitatea manifestaţilor ci o întăreşte. În toate ţările enumerate de sursa negatorilor interdicţiile legale se bazează pe prejudecăţi şi minciuni pe care persoanele LGBT nu le pot combate dacă stau ascunse. Cel mai important lucru este ca ei să fie văzuţi ca fiinţe umane. Ceea ce este valabil pentru societăţile mai dezvoltate este cu atât mai valabil pentru societăţile opresive în care prejudecăţile sunt încă prezente.

Le facem pe plac negatorilor şi le dăm un exemplu de carte care este des citată de opozanţii LGBT: Svastica Roz [1]. Conform sursei citate homosexualii (deşi au fost omorâţi şi persecutaţi de nazişti) au contribuit la ascensiunea acestuia. Poate părea un exemplu penibil, dar ideea de mai sus este în continuare răspândită chiar şi de site-uri româneşti [2]. Este greu să combaţi aceste concepţii fără o prezenţă publică reală. Paradele Gay tocmai acest lucru asigură: în loc să vedem trupe naziste mărşăluind, vedem o adunătură colorată de oameni care nu ne face nici un rău; Teoria Svastici Roz nu poate supravieţui unei astfel de expuneri.

Argumentele afirmatoare neatacate

Negatorii nu adresează în nici un fel faptul că societatea riscă să intre într-o tăcere complice cu privire la discriminare şi drepturi pentru LGBT. De asemenea, se mărginesc să spună că un comportament hetero „deviant” va fi sancţionat de lege.

Noi ne-am referit la comportamente hetero comune şi des întâlnite care nu sunt sancţionate de lege şi am arătat că parada gay este cu mult mai „cuminte” decât aceste manifestări. În virtutea coerenţei ar fi corect şi normal ca persoanele LGBT să îşi facă cunoscută prezenţa în societate cu măcar o fracţiune din energia cu care persoanele hetero în clamează sexualitatea. La acest aspect negatorii nu au oferit un răspuns.

Eficienţa Paradelor

Cele două argumente negatoare pot fi adunate într-unul singur referitor la eficienţa paradelor: de ce nu şi-au atins scopul paradele? Negatorii comit eroarea lumii perfecte: dacă o măsură nu ne duce EXACT la rezultatul dorit trebuie să o abandonăm. Dacă am alergat 4 km şi am slăbit doar un kg nu trebuie să mai alerg. Raţionamentul negator ignoră că în aproape toate situaţiile îmbunătăţirile sunt incrementale. România a fost lăudată de Comisia Europeană pentru progresele făcute în combaterea discriminării [3]. În SUA care este mult mai avansată din punct de vedere al civilizaţiei susţinerea căsătoriilor gay a crescut la peste 50% în ultimul timp [4]. Desigur, nu trebuie să ne oprim aici, dar faptul că nu avem o societate deschisă şi tolerantă nu trebuie să ne oprească din a folosi paradele gay pride.

Negatorii greşesc şi când consideră că este important câţi bărbaţi hetero vin la paradă. Aşa cum am arătat şi cum au confirmat şi negatorii prin studiile prezentate, persoanele LGBT sunt percepute negativ în societate. Paradele sunt despre acceptare şi despre informarea publicului larg în legătură cu existenţa persoanelor LGBT. Nu este necesar ca toţi bărbaţii să participe. Este mai important ca un bărbat hetero să vadă că prietenul lui cel mai bun este gay. Pentru că în contextul actual de discriminare şi persecuţie soluţia negatoare de cunoaştere a persoanelor gay în familie şi societate este utopică sau chiar periculoasă. Paradele nu interacţionează numai cu persoanele prezente prin difuzare paradele ajung la foarte mulţi oameni; mult mai mulţi decât în situaţia în care un homosexual câştigă un proces de discriminare.

Nici una dintre metodele prezentate de afirmatori nu adresează problema de mentalitate ridicată de afirmatori şi în nici un mod nu este combătută tăcerea complice a societăţii. Negatorii nu neagă eficienţa paradelor, dar propun metode legale de acţiune. Aceste metode nu rezolvă în nici un fel tăcerea complice despre care am vorbit. Egalitatea formală nu ajută pe nimeni cât timp va exista în continuare discriminare.

Paradele Gay trebuie să rămână!



[1] http://en.wikipedia.org/wiki/The_Pink_Swastika

[2] http://savatie.wordpress.com/2011/04/14/svastica-roz-originile-homosexuale-ale-nazismului-fragment/

[3] http://stiri.acasa.ro/social-125/ue-lauda-evolutia-facuta-de-romania-privind-discriminarea-104906.html

[4] http://www.ziare.com/life-style/nunta/premiera-peste-jumatate-dintre-americani-sprijina-casatoriile-gay-1096405


N2 ()

Bună seara! Încep prin a mă referi la discursul Afirmatorului 2. Considerăm că discursul afirmator „a fost dărâmat” și dată fiind complexa analiza a acestuia, și că nu se poate vorbi în nicun caz de „ignorare aproape în întregime”. În concret s-au subliniat problemele cu privire la introducerea nelegată (am criticat lipsa de consistență și de logică și nu încălcarea vreunei reguli), la o serie de erori de conținut, idei incomplete enunțate ce nu pot fi numite argumente (exemplu: conceptul de „discriminări formale”).

Considerăm deci că nu au existat argumente concludente neargumentate deoarece pe de o parte nu prea au existat argumente, ci idei incomplete, iar argumentele care au existat le-am demontat cu ușurință deoarece fie erau inconsistente, fie aveau la bază afirmații neadevărate, deci „nu rămân în picioare”.

Nu suntem de acord cu afirmația că acceptăm existența discriminării. Noi am subliniat necesitatea combaterea discriminării în mod vizibil, nu acceptarea ei. Am recunoscut faptul că există discriminare deoarece este o realitate evidentă [1] și noi nu suntem debateri suicidari să argumentăm contrariul.

Din ce înțeleg eu corectând Afirmatorii cu privire la o eroare de conținut, faptul că homosexualitatea nu mai este o infracțiune, noi de fapt „întărim poziția afirmatoare”. Se numește schimbarea liniei de argumentare și nu facem acel lucru deoarece subliniem că sexul în public și alte fapte de natură să provoace deranjarea ordinii publice sunt incriminate atât pentru homosexuali, cât și pentru heterosexuali în multe țări (exemplu: sexul premarital în Dubai [2]), neexistând „comportament deviant” nesancționat. Incriminarea în acest caz nu se bazează pe „prejudecăți și minciuni”, ci pe religie mai degrabă.

Cu privire la „argumentele afirmatoare neatacate” dorim să subliniem faptul că „societatea riscă să intre într-o tăcere complice” nu este un argument, ci o idee. Argumentele conțin afirmație, explicație, dovadă și impact.

În mod greșit Afirmatorii spun că noi credem într-o lume perfectă. Este fals. Noi credem într-o lume perfectibilă. Pe exemplul vostru, dacă în timpul necesar alergatului poți slăbi 1kg sau mai mult și prin alte mijloace cu un consum mai mic de resurse, atunci da, nu mai alerga și schimbă tactica.

Bărbații hetero reprezintă jumătate din societatea hetero, deci da, sunt foarte relevanți. Nu numai că nu participă toți, ci majoritatea nu participă la astfel de parade. Așa cum am arătat bazându-ne pe datele din raportul CNCD [1], lupta împotriva discriminării are nevoie de discutarea problemei la nivelul famililor și celorlalte grupuri umane, iar această idee nu este nicicând utopică sau periculoasă. Din contră, nivelul de interacțiune scăzut între persoanele LGBT care participă la paradă și cele heterosexuale este periculoasă, ceea ce rezultă într-o semi-izolare a efectelor paradei cu privire la restul populației.

Acestea probleme fiind subliniate, discursul Afirmatorilor se caracterizează prin inconsistență, multitudine de idei incomplete nesusținute de dovezi și afirmații neadevărate, elemente caracteristice unui discurs de tip politicianist golit în întregime de orice urmă de argumentare logică.

Recunoaștem încă odată efectul paradelor pentru că și acestea sunt evidente și susținem folosirea celor mai eficiente mecanisme din motive de bun simț și logică. Nu, nu suntem „mulțumiți” cu puține rezultate, dorim să îmbunătățim lucrurile. Condamnați-ne, dacă doriți.

Cu privire la propriul caz am subliniat faptul că paradele deși un instrument important, nu reprezintă un mijloc eficient de atingere a scopului. Am arătat cu succes că percepția asupra discriminării este mai mică decât discriminarea reală, ceea ce rezultă în măsuri mult inferioare celor necesare. Am recunoscut efectul benefic al paradelor pentru că acesta este evident, însă am propus alte mecanisme cum ar fi măsuri educative, campanii de informare și de conștientizare, măsurile legale și alte asemenea măsuri, care reprezintă  o alternativă mult mai eficientă decât paradele.

Adăugăm la aceste mecanisme și cele  de natură persuasivă a opiniei publice [3]. Astfel, primul mecanism recomandat este desensibilizarea publicului cu privire la acest subiect, imaginea homosexualilor ajungând să fie una neutră sau pozitivă prin repetata apariție în presă, filme și alte mijloace de transmitere a informaților.

Un al doilea mecanism presupune subminarea autorității Bisericii și a homofobilor și în prezentarea homosexualilor ca victime a sorții (nu ei au ales să fie așa) și ale societății (care îi persecută), adică o cauză dreaptă pentru protectorii heterosexuali - protejarea victimelor LGBT. Următorul pas este ca imaginea homosexualului să devină una a unui om obișnuit simpatic, și nu a unui ciudat, șters, singuratic.

Urmează demonizarea oponenților drepturilor homosexualilor, ceea ce rezultă în înlocuirea sentimentului de mândrie al heterosexualului cu cel de vină. Ultimul pas este solicitarea de fonduri.

În concluzie, considerăm că am arătat că paradele nu mai sunt instrumentul potrivit de luptă împotriva discriminării și că acestea trebuie înlocuite cu măsuril legale, de natură educativă, socială, de conștientizare și informare, de modificare a opiniei publice deoarece acestea sunt mult mai eficiente decât paradele.

Vă mulțumesc!

[1] http://www.ires.com.ro/uploads/articole/ires_cncd_perceptii-si-atitudini-privind-discriminarea-2013.pdf

[2] http://www.detainedindubai.org/#!roxanne-hillier-case/cwzt

 [3] http://www.homosexualitate.ro/resurse/tactici.pdf



Decizii:

George Maxim

Partea 1 – Feedback general

Felicitari ambelor echipe pentru o runda excelenta, cu discursuri foarte bine structurate, dovezi utile si mentinerea unor linii de argumentare pertinente de la un discurs la urmatorul!

Avand in vedere ca meciul a fost foarte strans jurizarea se va face atat pe criterii de argumentare cat si pe partea de tehnicalitate deoarece ambele echipe reclama abateri in cadrul discursurilor oponentilor.

O sumarizare a dezbaterii cu ideile centrale ale fiecarui discurs ar putea fi urmatoarea:

A1: paradele ajuta prin informare si reprezinta o exprimare a drepturilor fundamentale a persoanelor LGBT;

N1: Exista alternative la parade care au un efect restrains; persoanele LGBT se pot bucura de aceleasi drepturi ca si cele heterosexuale

A2: Paradele au avut succes demonstrat si sunt metoda prin care comunitatea LGBT castiga vizibilitatea necesara in spatiul public

N2: Paradele si-au atins maximul de potential si exista mecanisme care pot intr-adevar sa aduca rezultate mai bune.

Iar pe partea tehnica se aduc urmatoarele puncte:

N1: atac la definitii

A2: non topicalitate

N2: schimbare de linie de argumentare.

Inainte de a face jurizarea propriu zisa pe fiecare discurs mai este necesara o precizare foarte utila: scopul motiunii este de a pune in discutie cat de utile sunt aceste manifestari si nu de a discuta daca: a) exista discriminare in Romania impotriva persoanelor LGBT b) care este raportul de drepturi si manifestari permise intre LGBT si hetero. Acest eveniment vine tocmai din cauza celor 2 puncte de mai sus si fac parte dintr-un status quo care este sine qua non pentru a putea dezbate aceasta motiune.

Partea 2 - Remarci individuale

Afirmatorul 1:

  • Un discurs bun, usor de urmarit si inteles
  • Cazul ar fi trebuit sa fie mai consistent in a argumenta de ce sunt necesare aceste parade si de ce doar ele ajuta cel mai bine in a lupta impotriva discriminarii; prea mult din discurs s-a axat pe a demonstra ca in continuare exista discriminare in Romania impotriva persoanelor LGBT in ciuda unui cadru legal neutru.

Negatorul 1:

  • Atacul la definitie nu este concludent fiind (asa cum arata si A2 apoi) o simpla alegere de sintaxa.
  • Prea mult accent pus pe linia deschisa de A1 legata de discriminare. Ar fi fost de ajuns acceptarea ideii de discriminare ca parte din status quo
  • Foarte buna argumentarea legata de existenta a altor metode a lupta impotriva discriminarii dar care ar fi trebuit dezvoltata mai bine.

Afirmatorul 2:

  • Nevoia de vizibilitate si rezultatele paradelor arata concludent de ce aceste parade raman utile
  • Non topicalitatea reclamata nu este aplicabila deoarece negatorii asuma status quo-ul descris de A1 si discuta doar eficienta paradelor pentru a atinge scopul general, anume de a lupta mai departe impotriva discriminarii
  • De evitat exprimarile sarcastice (“Le facem pe plac negatorilor”)

Negatorul 2:

  • Un discurs foarte bun ca structura
  • Schimbarea liniei de argumentare nu este valida deoarece afirmatorii vin doar sa intareasca ceea ce N1 deja accepta deci poate fi considerata cel mult o eroare tactica nu o tentativa de a argumenta o alta directie
  • De evitat afirmatiile legate de calitatea eforturilor echipei adverse (acest “privilegiu” revine arbitrului): ” elemente caracteristice unui discurs de tip politicianist golit în întregime de orice urmă de argumentare logică” cand se poate afirma ca si negatorii folosesc astfel de exprimari “politicianistice” – de ex: “Condamnați-ne, dacă doriți.”

Partea 3 – Verdict si punctaje

Privind doar liniile de argumentare, negatorii au castig de cauza pentru ca demonstraza ca exista si alte metode de combatere a discriminarii si afirmatorii nu vin sa faca analiza comparativa suficienta pentru a demonstra necesitatea si superioritatea paradelor asupra celorlalte variante posibile.

La nivel tehnic nicio echipa nu castiga deoarece punctele ridicate nu sunt valide.

Insa din punct de vedere al rolului fiecarui vorbitor exista o eroare strategica care apare la N2: acesta in primul rand accepta necesitatea paradelor si apoi vine cu mecanisme complementare, abuzand de faptul ca nu mai exista un discurs afirmator care sa le poata combate. Ori rolul negatorilor este de a demonstra insuficienta acestor evenimente: a) in sine ca atingere a scopului propus (efect de recul) si b) versus celelalte metode (campanii de informare etc.). Pe langa liniile noi aduse, negatorii accepta miza dezbaterii si propun masuri suplimentare ignorand idea centrala a motiunii de a dezbate unicitatea acestei manifestari si necesitatea ei (exista o dihotomie inerenta peste care nu se poate trece; daca se discutau masurile complementare motiunea ar fi fost: “care sunt masurile suplimentare pentru lupta impotriva discriminarii LGBT”). Mai mult acestea trebuiau prezentate in totalitate la N1. Rolul N2 fiind doar de a a face o ultima respingere a argumentelor A2 si o sumarizare a ariilor de conflict.

In concluzie, verdictul merge catre echipa afirmatoare, pe fondul “excesului de zel” negator!

Felicitari ambelor echipe!

Vorbitor

Continut

Strategie

Stil

Total

A1

12

7

5

24

N1

13

9

4

26

A2

13

7

4

25

N2

12

6

4

22

A1 -> 24 puncte
N1 -> 26 puncte
A2 -> 25 puncte
N2 -> 22 puncte
Castiga echipa:

Maria si Mihaela (afirmatori)


Andreea Lupascu

Feedback individual

A1- punctaj : 22

                Din punct de vedere formal, iti sugerez sa iti simplifici si sa iti ordonezi limbajul si ideile. Incearca sa formulezi propozitii mai scurte si mai usor de urmarit in argumentare.

                In introducere formuleaza o definitie completa a termenilor cheie, in special in cazul in care o trasatura specifica a unui concept are o importanta crescuta, si va fi des invocata in cadrul unei dezbateri. Pentru notiunea de parada gay, manifestatia publica este definitorie,si ar fi trebuit inclusa inca de la inceputul cazului.

                Incearca sa delimitezi teritorial situatia la care faci referire in dezbatere. Nu poti acoperi prin argumentare situatia tuturor tarilor din Uniunea Europeana,intrucat nivelul de integrare al acestui grup difera mult de la stat la stat. Astfel, ai evita si utilizarea de catre negatori a unor exemple din state precum India.

                Formuleaza titlul argumentelor astfel incat sa sintetizeze ideea care va fi dezvoltata in cadrul unui lor. Nu e un efort suplimentar sa adaugi partile de propozitie necesare astfel incat sa fie clar transmis ceea ce iti propui sa demonstrezi chiar prin titlul argumentului, sau sa gasesti un echivalent mai concis al unei formulari. Ceea ce pare evident pentru autorii unui text argumentativ asupra caruia s-a meditat indelung, poate scapa usor pentru cel care citeste acel eseu pentru prima (sau chiar a doua oara), din cauza unor formulari scindate si greu de urmarit.

                Trecand la continutul cazului afirmator, ideea comparatiei dintre drepturile efective si cele teoretice ar fi fost o buna sursa de polemica in aceasta dezbatere.  As fi apreciat o explicatie clara a faptului ca paradele gay se pot organiza in mod legal, insa acest lucru nu se intampla des si la anvergura potentiala si din cauza unor presiuni sociale.

                Primul argument porneste de la premisa ca vizibilitatea crescuta a unui eveniment va duce la punerea in discutie a unor prejudecati. Teza este sustinuta printr-un singur rationament, logic si de bun simt,insa insuficient dezvoltat. Acesta se bazeaza pe puterea exemplului - daca unii heterosexuali vor participa la paradele gay, atunci prietenii acestora avand tendinte discriminatorii se vor lasa influentati si  isi vor reanaliza anumite idei preconcepute in legatura cu acest subiect Incearca sa demonstrezi cum se reflecta rationamentul tau in practica, invocand cresterea numarului de aparitii a subiectului in mass-media odata cu paradele gay, sau orice alte dovezi similare.

                Cel de-al doilea argument critica existenta unor duble standarde aplicate de catre heterosexuali, fata de propriile vici sau libertati permise versurs homosexualitate. Argumentul este mai degraba potrivit pentru a sustine daca paradele gay sunt sau nu morale,si nu pentru a identifica care este utilitatea acestora. De altfel, incheierea acestui argument se confunda cu prima idee din caz.

                Atunci cand simti ca ai epuizat un subiect, incearca sa iti schimbi perspectiva argumentarii. Daca in primele idei te referi la potentialul influentei paradelor gay asupra societatii, un al treilea argument ar putea aduce in discutie impactul evenimentelor asupra membrilor comunitatii insasi.Spre exemplu, poti argumenta ca va incuraja persoanele LGBT sa isi accepte orientarea sexuala, odata ce ar realiza ca se pot identifica cu un grup.

N1 Punctaj: 20

Se observa ca strategia echipei negatoare nu implica contraargumentarea rolului individual al paradelor gay ca metoda de promovare a drepturilor comunitatii LGBT, ci doar a eficientei acestora raportat la alte mijloace de actiune.

In acest context, importanta argumentelor negatoare este injumatatita. Pot exista mai multe abordari pentru sustinerea cauzei LGBT in acelasi timp. Faptul ca hotararile Curtii Europene pentru Drepturile Omului ar putea avea un impact mai puternic  asupra perceptiei sociale nu implica si faptul ca paradele gay nu mai sunt necesare.

Echipa negatoare trebuia sa sustina fie ca paradele gay sunt inutile, neproducand nici un efect benefic pentru comunitatea LGBT, fie ca acestea dauneaza acestui grup. Pentru un impact sporit al cazului, N1 trebuia sa isi asume obligatia de a nega utilitatea acestor manifestari publice, si sa renunte la aceasta abordare permisiva. Or, odata ce gravitatea problemei discriminarii este recunoscuta si accentuata in primul argument, iar in cel de-al doilea se mentioneaza –Nu negam efectul benefic al paradelor gay-, se cedeaza mult teren argumentativ in favoarea afirmatorilor.

Incercati sa “sabotati” orice posibil dezavantaj al unei motiuni, chiar daca la o prima vedere nu vi s-ar parea “politically correct”. Spre exemplu,contraargumentarea clasica pe aceasta motiune se referea la controversa iscata de excentricitatea participantilor la astfel de manifestatii LGTB. Multe astfel de intruniri au fost intampinate cu proteste sau chiar atacuri violente din partea unor membri ai societatii. (etc.)

In cadrul celui de-al doilea argument, este inserata o referire la starnirea unor reactii de “amuzament si revolta”. Ideea trebuia dezvoltata si inaintata in cazul negator, deoarece reprezenta un motiv pentru care paradele gay pot produce mai multa controversa si confuzie la adresa subiectului LGBT.Sugestia ar fi sa  incercati sa “sabotati” orice posibil dezavantaj al unei motiuni, chiar daca la o prima vedere nu vi s-ar parea “politically correct”. O contraargumentare clasica pe aceasta motiune se referea tocmai la  controversa iscata de excentricitatea participantilor la astfel de manifestatii LGTB.

Cauta sa depistezi eventualele contradictii din propria argumentare, si asigura-te ca reusesti sa exprimi cat mai mult din ceea ce urmaresti. Desi anterior specifici potential adversa cu care ar fi intampinata o parada gay de catre societate, ulterior mentionezi ca “ Nu negam efectul benefic al paradelor gay”.

A2 Punctaj : 23

Afirmatorul 2 sesizeaza greseala strategica facuta de catre catre N1, mentionand ca paradele gay pot coexista impreuna cu alte mijloace de promovare a drepturilor comunitatii LGBT.

De asemenea resustine argumentul conform caruia prin parade ar creste vizibilitatea comunitatii, si s-ar crea un context pentru dezbatere. Afirmatorii sustin astfel ca simpla oportunitate oferita comunitatii de a se exprima si de a-si sustine pozitia reprezinta un castig. Din punct de vedere strategic, aceasta abordare este una precauta si nuantata, dar suficient de sigura si bine intemeiata raportat la nivelul acestei dezbateri.

Un punct important in discursul lui A2 este comparatia intre paradele gay si celelalte mijloace de sustinere de drepturilor comunitatii LGBT. Se explica astfel ca eficienta paradelor este data de numarul de persoane care pot asista la eveniment, in special prin intermediul mass-mediei. Spre deosebire, specifica A2, un caz izolat al unui proces nu ar asigura aceeasi vizibilitate.

N2 Punctaj: 19

In primul rand, N2 trebuie sa insiste asupra formularii argumentelor sale. Observ tendinta de a formula un text folosind aceeasi exprimare precum una sustinuta oral si spontan.

In cadrul speechului N2 exista nepermis de multe fraze incoerente, asupra carora pare nu s-a aruncat o a doua privire. Renunta la exprimarile patetice; apelul la emotivitatea celui care lectureaza un discurs scris nu este la fel de efficient precum cel la adresa unei audiente, in timpul unui discurs public, rostit.

De asemenea, discursul nu trebuie sa contina referiri la propria persoana, intrucat nu reprezinta un cumul de impresii personale, ci o serie de argumente, in mod ideal obiectiv construite.

Sugerez organizarea textului in functie de arii de conflict, asa cum colegii din aceasta dezbatere au incercat sa faca. Altfel, un text brut, neorganizat este greu de urmarit.

Incearca sa urmaresti structura argumentarii la care faci trimitere, si sa o aplici tu insuti inainte de a reprosa absenta sa in cadrul cazului afirmator. Nuanteaza-ti formularea reprosurilor la adresa oponentilor, in special in cazul in care argumentarea proprie nu provoaca din punct de vedere substantial in masura in care ar putea.

Arii de conflict si verdict

Din pacate, in cadrul dezbaterii nu exista un clash bine conturat. Dupa cum am mentionat, acest lucru se datoreaza faptului ca negatorii nu si-au asumat in deplinatate rolul, neidentificand posibile dezavantaje ale unei parade gay. Strategia aleasa de echipa se bazeaza pe enumerarea unor mijloace de promovare a drepturilor comunitatii LGBT, fara a face o analiza comparativa substantiala intre o solutie si alta. 

In concluzie, dezbaterea este castigate de echipa afirmatoare, care reuseste sa puncteze necesitatea adoptarii unor masuri, sustinuta si de echipa negatoare, si eficienta paradelor gay prin simpla crestere a vizibilitatii comunitatii LGBT. Miza asumata de echipa afirmatoare nu este una ambitioasa, dar s-a dovedit a fi rezonabila fata de contraargumentarea intampinata.

A1 -> 22 puncte
N1 -> 20 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 19 puncte
Castiga echipa:

Maria si Mihaela (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Clasament meci

Medii punctaje

A1 -> 23.00 puncte
N1 -> 23.00 puncte
A2 -> 24.00 puncte
N2 -> 20.50 puncte
Castiga echipa:

Maria si Mihaela (afirmatori)

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.