Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'cristian si marina' (afirmatori) vs 'DS Horatiu si Miruna' (negatori)

A1 (marina olaru)

Buna seara! Sunt numarul unu al guvernului pe motiunea: e timpul sa afirmam ca parada Gay Pride este inca necesara.

  Voi incepe prin a defini termenii: - a afirma-a sustine adevarul

-Gay Pride- festival anual al persoanelor lesbiene,gay, bisexual si transgen (LGBT) si dureaza o saptamana.

- necesar-indispensabil

Vom prezenta argumentele: neatingerea scopului si libera alegere, iar la final vom sustine cele doua argumente.

Primul argument pentru a sustine ca parada Gay Pride este inca necesara este neatingerea scopului. Festivalul este inca necesar deoarece persoanele lesbiene, gay, bisexual si transgen nu si-au atins scopul deoarece ei nu sunt in totalitate si in toate tarile acceptati din punct de vedere legislativ si de catre religii. Desi prin anumite festivale, campanii, acestia au reusit ca in unele tari sa se accepete casatoria intre ei, unii au acceptat realitatea asa cum este si s-au casatorit in tarile care permit acest lucru, iar altii vor sa li se accepte drepturile atat social cat si legal. Desi acestia sunt ridiculizati sub denumirea de "poponar" barbatilor homosexuali si societatea priveste orice activitate a acestora ca fiind "nenaturala" si "disfunctionale", spera la o imbunatatire din partea partea comunitatii iar, ca in toate tarile sa se includa: dreptul la căsătorie și uniuni civile, adopții, angajare, participare la serviciile militare, acces egal la sănătate și introducerea unei legalizări anti-violență care să protejeze și minorii care sunt homosexuali. De exemplu, intr-un caz din 2001,o curte de justitie din New York judeca un proces cu 2 lesbienea, care aveau o cerere valida de discriminare dupa ce Universitatea Yeshiva a refuzat sa asigure beneficii pentru casele cuplurilor necasatorite. Acum acelasi mariaj si multe altele de homosexuali este legal in New York iar un asemenea caz, la momentul actual este considerat discriminare maritala (civila). Deci, fiecare om, fie el heterosexual, homosexual sau/si bisexuali are drepturi sociale si legislative. In concluzie, acesti oameni si-au propus sa isi atinga scopul de a li se da ceea ce li se cuvine si in unele tari au reusit.

Printre toate acestea, fiecare om are dreptul la libera alegere. Omul este menit pentru a-si calauzi singur drumul in viata, asa cum isi pot alege inclinatia sexuala deoarece persoanele respective se simt atrase fie de sex opus sau de acelasi sex. Este adevarat ca majoritatea oamenilor se simt atrasi de sex diferit dar asta nu inseamna ca celelalte care sunt atrase de acelasi gen sunt mai prejos deoarece toti simtim acelasi lucru, si nu numai dar si familiile de homosexuali au dreptul la, spre exemplu, casatoria dintre homosexuali,  adoptarea unui copil de catre acestea, care in tara noastra, Romania, nu este permis acest lucru. De aceea, ei hotarasc sa mearga in tarile care accepta aceste lucruri. De exemplu, declaratiile unor persoane gay: Suntem în siguranţă când ne ascundem. Relaţiile mele au fost secrete. Mi-am dorit foarte mult să fiu conformă cu ce se aştepta de la mine. Când cunoşti pe cineva gay, totul se reduce, dintr-o dată, la sex, le este teamă să-şi ţină de mână partenerii pe stradă, care ştiu că nu-şi pot legaliza relaţia şi că nu pot creşte un copil în România.

Deci, fiecare om are dreptul de a primi ceea ce i se cuvine de drept, asa cum heterosexualilor au dreptul la casatorie si adoptia unui copil, asa si homosexualii au dreptul la celasi lucru. Asa ca, cu totii ne decidem alegerile de-a lungul vietii, fie ele bune sau rele.

In concluzie, parada Gay Pride este inca necesara pentru a-si atinge scopurile si acelea de a-si primi drepturile cuvenite si pentru faptul ca noi ne alegem drumul pe care dorim sa-l urmam in viata, fie el dureros sau mai putin dureros, atat din punct de vedere social cat si judiciar.

- http://www.huffingtonpost.com/2013/09/08/discrimination-lawsuits-gay-rights_n_3882450.html

- http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dezbateri/gay-in-romania-daca-ar-fi-fost-o-alegere-mi-as-fi-dorit-foarte-mult-sa-fiu-ca-toata-lumea-e-o-viata-difici


N1 (Horatiu Potirniche)

Toleranta sociala apartine unei societati democratice si , frecvent, civilizatiei. Opozitia accepta minoritatiile  sexuale ca segment relevant al societatii, a caror drepturi si identitate trebuie protejate de statul de drept.Cu toate acestea,valorii sustinute de Guvern astazi, anume dreptul la exprimare al comunitatiilor, i se opune prinicipiul dreptului la fericire al majoritatiilor.Cu alte cuvinte, in cazul in care echipa negatoare demonstreaza lipsa de necesitate si impactul negativ notabil al motiunii asupra majoritatii segmentelor implicate, ar trebuii ca aceasta sa fie respinsa. Avand in vedere formularea motiunii , remarcam ca puncte de dezbatere necesitatea ( care face referinta la eficienta ) si caracterul actual. Cele trei puncte ale acestui discurs sunt:

  1. Replica la cazul opozitiei : Gay-Pride nu inseamna drepturi

  2. Argumentul 1 - Backlash-ul social asupra comunitatii LGBT

  3. Argumentul 2 - Orientarea sexuala in contextul democratiei

Gay-Pride nu inseamna drepturi :

Ideea centrala resimtita in cazul afirmator este directa corelatie intre manifestarile Pride si legislatia si incluziunea sociala a celor cu o orientare sexuala diferita de cea majoritara. Studiile arata [1],  cu toate acestea, ca exista o serie de factori independenti , care au cu adevarat impact asupra perspectivei statului, precum presiunea internationala si considerentele electorale interne. Daca analizam cazul statelor post-comuniste europene, observam redundanta acestor parade la nivel de politica nationala, pana in momentul liberalizarii electoratului  (datorata unui complex de factori, precum fenomenul de europenizare, libera circulatie si accesul la massmedia internationala) si a implicatiei din partea altor agenti internationali ( legislatia UE, in cazul Letoniei si Poloniei). Totodata, pozitia anti-LGBT a Rusiei, in pofida manifestatiilor atat din tara cat si din afara ( parade de solidaritate ) ne ofera un bun exemplu de ineficienta a acestor miscari publice in lipsa factorilor amintiti. Echipa Opozitiei nu este sub nicio forma impotriva drepturilor comunitatii ,ci v-a dovedi ca intersele ei ar putea fi mai bine servite in lipsa miscarii.


 

Backlash-ul social asupra comunitatii LGBT

Acest argument se refera  la contextul social din statele in curs de dezvlotare  ( blocul balcanic si Est-european,tarile sud-est Africane,etc ) In pofida incercarilor oneste de sustinere si popularizare a comunitatii pe care si-au arogat sa o reprezinte, paradele Gay-Pride atrag in aceste cadre o serie de dezavantaje asupra comunitatii in sine si asupra statului. Acceptand conform datelor [2] ca toleranta sociala este in directa legatura cu dezvoltarea si siguranta economica, se poate explica atitudinea ostila a majoritatii populatiei din acceste teritorii , frecvent amplificata de autoritatii culturale si ,indeosebi,religioase, cu mpact asupra opiniei publice.Daca autoritatiile se supun perspectivei vocale a cetateniilor, ca in cazul Russiei [3] si a Ugandei [4] , avem de-a face cu legi si actiunii care restrang drastic si chiar persecuta minoritatiile sexuale , fenomen care ar fi semnificativ estompat de absenta manifestatiilor ostentative, care dau impresia tulburarii linistii publice prin carcterul lor, considerat de multi cetateni ca strident si deseori nepoliticos. Gay-Pride Parade reprezinta la sfarsitul zilei o ramura specifica si preponderent extremista a populatiei ,mult mai nuantate, non-heteroexuale. Exista in domeniul public numeroase voci ale comunitatii LGBT (in stilul acestui comentariu [5] ) care considera ca adevarata natura nu le este reprezentata de manifestatiile provocatoare. In acelasi mod in care multi musulmani nu se simt reprezentati de grupariile ultra-conservatoare din Iran sau de protestele pro-Sharia. Impactul acestui argument este imposibilitatea transmiterii unui mesaj pozitiv relevant in statele mai putin dezvoltate prin Gay- Pride. O abordare responsabila ar trebuii sa implice suport international pentru educatia corespunzatoare a populatiei, demersuri legale civilizate, incercari de reducere a acestui tabu prin cai mai putin instigatoare.

Orientarea sexuala si democratia

Privind tarile vestice dezvoltate economic si politic (Spania, SUA, Franta ), opozitia sustine astazi absenta unui impact positiv, datorata prezentei in prealabil in constiinta publica a informatiilor cu privire la comunitatea LGBT. Daca parada Gay este una din cauzele aparitiei acestor informatii in sfera publica cotidiana este un fapt discutabil (vezi contraargumentarea) care nu cade sub incidenta acestei dezbateri. Cu toate acestea, sustinem ca normalitatea democratica nu este un status qvo in care manifestam opulent orientarile sexuale, de orice natura, ci una total lipsita de discriminare,in care aceasta devine este irelevanta, la nivel social-legislativ. In acest sens, miscarea Pride face un deserviciu enorm, prin extremismul ramurii reprezentate, generand o dualitate de tip “noi-ei” [6] care interfereaza cu intrarea in normalitate a acestor orientari. Afisarea de materiale cu continut explicit nepotrivit copiilor, manifestatiile stridente si perturbatoare nu isi servesc astfel scopurile de promovare, ci devin ,la limita ,un “advertising suparator si artificial” , aproape de kitsch, care deserveste marea masa a populatiei gay, care duc vietii normale ,neostentative, fara a vizualiza orientarea ca  motiv de mandrie sau rusine, ci ca  element privat ce tine de viata personala.


 

In concluzie, impactul pozitiv al paradelor Gay-Pride este in  aproape nul ,iar backlash-ul si descriminarea datorata portretizarii radicale a populatiei homosexuale dauneaza insusi cauzei . Astfel, afirmam ca Gay Pride si-a atins orice scop tangibil si devenind, azi redundat si nociv.

[1]O'dwyer,Conor,Schwartz,Katrina,(2010),Minority rights after EU enlargement:A comparison of antigay politics in Polandand Latvia, recuperat pe 13/02/2014 de pe http://web.clas.ufl.edu/users/codwyer/z_External_Folder/Articles/cep200831a.pdf

[2]Wilkinson,Will,(2008),The Economics of Tolerance, recuperat pe 13/02/2014 de pe http://www.cato.org/publications/commentary/economics-tolerance

[3]Grekov,Innokenty(2013), Russia's Anti-Gay Law,Spelled Out in Plain Enghlish, recuperat pe 14/03/2014 de pe http://www.policymic.com/articles/58649/russia-s-anti-gay-law-spelled-out-in-plain-english

[4]Desrus, Benedicte,(2013),Living in Fear: Gay and Persecuted in Uganda, recuperat pe 14/02/2014 de pe http://creativetimereports.org/2013/12/03/living-in-fear-gay-and-persecuted-in-uganda/

[5]HESHY FRIED (pseudonim), (2010),Do pride parades hurt gay community more than they help them, recuperat pe 16/02/2014 de pe http://www.frumsatire.net/2010/07/14/do-pride-parades-hurt-the-gay-community-more-than-help-them/

[6]Benton,Adam,(2013), Why the "us and them" mentality evolved, recuperat pe 16/02/2014 de pe http://evoanth.wordpress.com/2013/08/13/why-the-us-and-them-mentality-evolved/


A2 (cristian)

Buna seara! Sunt vorbitorul numarul doi al guvernului.

Voi incepe prin a contraargumenta opozitia, noi nu am spus ca Gay Pride are drepturi, ci ca prin acest festival ei vor sa-si obtina drepturile. Ati mentionat in cel de-al doilea argument ca "democratia nu este un status quo in care manifestam opulent orientarile sexuale", asa cum ati spus este democratie si fiecaruia dintre noi li se cuvin aceleasi drepturi, netinandu-se cont de alegerile sale sexuale si totodata se demonstreaza si faptul ca prin aceasta democratie nu trebuie sa-i dam la o parte din societate ci sa-i includem printre noi.

Acum voi sustine cele doua argumente: neatingerea scopului si libera alegere. Asa cum a mentionat primul vorbitor al guvernului, faptul ca gayi nu si-au atins scopul si de aceea nu au oprit  defilarea paradelor, pe care au denumit-o Gay Pride [1] parada din 2007 a avut loc între 4 și 9 iunie, tema pentru 2007 fiind "Sărbătorește diversitatea! Respectă drepturile!", ei aratand prin acestea ca vor aceleasi drepturi: [2]  dreptul la căsătorie și uniuni civile, adopții, angajare, participare la serviciile militare, acces egal la sănătate și introducerea unei legalizări anti-violență care să protejeze și minorii care sunt homosexuali. Prin faptul ca persoanele homosexuale sunt ridiculizate, nu face decat sa-i ambitioneze si sa-i motiveze pentru a merge mai departe pentru a li se da ceea ce trebuie si le sunt  cuvenite de drept.

Asa cum fiecare dintre noi isi alege, spre exemplu ce bluza sa isi cumpere din Mall, asa si cei care  sunt atrasi de persoane cu sex asemanator  isi aleg aceasta inclinatie si,nici nu sunt o influenta negativa asupra minorilor deoarece acest lucru il aleg ei si depinde si de cum a fost tratat minorul in copilarie si in ce anturaj a fost implicat.

Prin faptul ca ei isi vor drepturile, ne dam seama din faptul ca [3]paradele Gay Pride sunt organizate in majoritatea oraselor mari din Occident, prima parada din Romania fiind organizata in 2005 la Bucuresti, ca parte a festivalului Gay Fest. Ea reprezinta pentru participanti si sustinatori un spatiu de comemorare a luptei pentru drepturile LGBT si a mandriei de a apartine acestei comunitati. Este singura manifestatie care in toti acesti ani a atras nu doar critici din partea altor comunitati – in special religioase – cat si contra-manifestatii sau contestari in instanta, pe motivul aducerii de „afront la moralitate si de pericol in educarea celor tineri", desi au avut parte de aceste comentarii rautacioase din partea noastra , a romanilor, ei continua sa lupte pentru ei si generatiile viitoare.

Prin toate acestea , noi am vrut sa aratam si sa demonstram faptul ca parada Gay Pride este inca necesara si, desi exista divergente intre heterosexuali si homosexuali, pana la urma suntem cu totii oameni si orice drept i se cuvine unuia trebuie sa i se dea si altuia, mai ales ca majoritatea tarilor sun democratice. Si asa cum toti alegem o cale fie criticata sau nu de societate, buna sau rea trebuie respectata de catre toti.

Cu toate acestea sper ca echipa noastra care este de partea afirmatorilor, ca v-am convins ca inca este necesara parada Gay Pride. 

[1]http://ro.wikipedia.org/wiki/GayFest

[2]http://ro.wikipedia.org/wiki/Homosexualitate

[3]http://blog.activewatch.ro/antidiscriminare/dezbate-despre-necesitatea-paradei-gay-pride/


N2 (Miruna Urcan)

Drepturile egale, libertatiile cetatenesti si in sine conceptul tolerantei si diversitatii sunt fundamentale democratiei. Astfel, dorim sa afirmam inca odata ca opozitia accepta legitimitatea comunitatii gay, punand emfaza pe complexitatea problemelor de dinamica sociala. Analogia orientarii sexuale ( a carei alegeri voluntare este inca larg disputata de specialisti [1]) cu achizitionarea unei bluze din mall” este, credem noi, complet discordanta cu realitatea socio-politica pe care o regasim chiar si in cele mai tolerante tari. Discursul nostru are ca scop prezentarea, completarea si clarificarea viziunii noastre, si este structurat intr-o prima parte de contraargumentare si clarificare a afirmatiilor precedente, urmata de o analiza mai larga a celor doua fenomene : ostilitatea pe care o antreneza paradele Pride si conceptul valoric al mandriei,in raport cu sexualitatea.


Am sa incep raspunsul la cazul afirmatorului 2 prin clarificarea pozitiei noastra fata de impactul LGBT asupra minorilor. In afirmatia din discursul nostru precedent, am facut referire la continut explicit nepotrivit copiilor” prin care ne refeream stric la material la un limbaj neadecvat sau dur, universal acceptat ca fiind indezirabil in formarea tinerilor sau vulgar, si nu la promovarea comunitatii LGBT in sine. Apoi, problematica istoricului acestor miscari, la nivelul expus in ambele interventii de ale guvernului, este in opinia echipei mele irelevanta. Putem fi , ca negatori a motiunii, de acord cu impactul de popularizare pe care miscarile Pride l-ar fi avut in trecut, fara a le credita cu castigarea drepturilor civile ale minoritatii reprezentate, negand insa impactul ei pozitiv la momentul actual. Mai mult, a fost prezentata o analiza a modului in care legislatia se modifica in acest aspect, in care am evidentiat impactul redus al manifestatiilor comparativ cu factori precum presiunea internationala sau electoratul intern. Cat despre neatingerea scopului, analiza din paragrafele urmatoarea va demonstra ca aceasta este o marca a ineficientei din prezent, cand aceste miscari si-au indeplinit deja orice functie benefica relevanta.


O analiza structurata a relatiilor dintre comunitatea LGBT si majoritatea heterosexuala porneste de la fenomenul etichetarii psihologice amintita anterior, de forma noi-ei. Daca luam cazurile unor alte minoritati, fie ea etnica, rasiala, religioasa sau chiar ideologica, sau chiar cazul de referinta al comunitatii afro-americane din SUA, observam ca indentitatea acestora nu este sustinuta de parade anuale prin care se expune , frecvent ostentativ, o opinie divergenta, ci prin extinderea, popularizarea si reprezentarea segmentului moderat al clasei in cauza. Acest lucru este intr-o oarecare masura intuitiv, dar are un fundament prin evitarea mentalitatiilor descrise.In termeni simplii, daca o societate s-ar putea adapta cu o orientare sexuala divergenta, exprimata cu aceasi opulenta ca si cea majoritara , si in esenta intima, putem vedea cum societatea ar putea intampina dificultati in acceptarea unor oameni care se eticheteaza ca diferiti, cu propriile parade colorate, in care instiga prin radicalismul lor care nu este corelat cu realitatiile momentului , care degeneraza intr-o promovare a incurajarii homosexualitatii , in prezent inoportuna in majoritatea societatiilor, in locul acceptari. Legalizarea drepturiilor civile ale acestora a fost realizata deja in unele tari precum Franta sau Olanda, iar in altele este independenta sau chiar descurajata de aceste manifestare ce starnesc nelinistea populatiei ( care, ne place sau nu, este majoritar heterosexuala, majoritar religioasa si proponderent conservatoare in domeniul familial ). Ca si cazul prezentat al fostelor tari comuniste, se remarca incapacitatea acestor miscari de influenta mecanismele decizionale prin sine insele. In concluzie, afisarea contrastanta fata de scietate nu

este , actualmente, in favoarea comunitatii LGBT din nicio tipologie statala.


Problematica mandriei in cadrul orientarii sexuale este un alt punct major. Aici, ne concentram asupra ideii de a fi mandru” de anumite caracteristici innascute sau dobandite inconstient ( chiar si pentru cei care nu considera homosexualitatea innascuta, este plauzibil ca ea sa se formeze intr-un context deosebit, inainte de pubertate). Aici apare marea masa a comunitatii LGBT, formand o asa-numita patura gri, intre cei ce sunt impotriva drepturilor lor si cei care considera orientarea sexuala definitorie, prin conceptul de gay ca mod de viata. Aceasta masa nu considera ca atribut capital sexualitatea si nu acompaniaza orientarea non-heterosexuala cu un comportament,  un aspect sau o mentatlitate distincta si stereotipizata, cum ar fi metrosexualitatea. Segmentul in cauza este cel afectat preponderent negativ de portretizarea radicala a comunitatii lor, ce declansaza asupra lor un backlash intensificat. Consideram , cum am mentionat in discursul negator precedent, ca normalitatea democratica se atinge cand, ca si in cazul comunitatilor etnice, rasiale sau cuturale, componentele personale si intime ale individului nu sunt cauza de rusine sau mandrie, ci devin irelevante si firesti in orice cadru social.


In concluzia cazului, afirmam ca metode diferite de protejare si promovare ale minoritatiilor sexuale sunt necesare, in contextul in care paradele Gay Pride si-au depasit eficacitatea, si in urma analizei atente consideram ca acest element al trecutului trebuie azi surclasat si abandonat. Astfel, consideram ca motiunea nu trebuie aprobata.

 

 

[1] Malory,Marcia,(2012), Homosexuality and Choice : Are people 'Born this way' ? , recuperat pe 20.02.2014 de pe http://www.huffingtonpost.com/2012/10/23/homosexuality--choice-born-science_n_2003361.html

 



Decizii:

Bianca Prunea

A1

Discursul identifica o parte din problemele centrale legate de pozitia pesoanelor gay in societatea romaneasca si nu numai. Am apreciat definirea termenilor si mentinerea structurii anuntate a discursului.

Consider, insa, ca exista loc de imbunatatiri. In ceea ce priveste argumentele prezentate, pe viitor va sugerez sa acordati o atentie sporita modului in care le denumiti si cum puneti problema, deoarece o abordare mai putin inspirata poate reduce impactul argumentului. Ma refer aici la primul argument, denumit  «neatingerea scopului» - cred ca mai de impact era un argument de genul «necesitatea atingerii scopului» care este practic si ceea ce ati incercat sa demnstrati prin acest prim argument. Mai mult, era necesara o explicatie asupra motivelor pentru care inca nu s-a atins acest scop si asupra mecanismului prin care se vor atinge. Desi am apreciat pasiunea regasita in argumentul nr. 2, a lipsit legatura cu motiunea – cum anume este strans legata libera alegere de Gay Pride ? Exista un mecanism in acest argument, si pentru a fi creditati, trebuia sa il explicati.

Ma bucur ca ati utilizat surse de documentare, si va incurajez sa o faceti si mai mult pe viitor, deoarece creste credibilitatea unui discurs in acest fel.

N1

 Un discurs foarte bine documentat si structurat, persuasiv.

As sugera urmatoarele imbunatatiri. Atentie la alegerea limbajului. O exprimare de genul «i se opune prinicipiul dreptului la fericire al majoritatiilor » sugereaza arbitrului sau publicului o pozitie impotriva drepturilor minoritatilor, ceea ce in dezbateri nu este niciodata o idee buna. Desi pana la sfarsitul discrusului s-a inteles ca nu aceasta este pozitia echipei, va recomand sa evitati de la inceput o astfel de exprimare, intrucat in fata unui public neexperimentat si neobisnuit sa analizeze atent un discurs, ar dauna.

De asemenea, v-as sugera o contextualizare si o explicare mai dezvoltata a exemplelor oferite. Este important sa aducem exemple in dezbateri, insa si mai important de atat este sa le utilizam astfel incat sa convingem publicul. A spune ca faptul X se intampla la fel ca in Uganda si Rusia, fara a dezvolta in acest sens, explicand ce s-a intamplat in concret in acele state si care au fost consecintele negative, echivaleaza aproape cu lipsa acelui exemplu.

Nu in ultimul rand, va recomand, la nivel de stil, utilizarea unor propozitiii cat mai scurte. Simplu si concis inseamna de obicei convingator. Lung si intortocheat inseamna de obicei riscul ca publicul sa nu va poata urmari si astfel sa nu va acorde credit pentru argumente.

A2

Discursul resustine argumentele echipei, indeplinindu-si astfel rolul. De asemenea, am apreciat utilizarea surselor de documentare.

Totusi, discursul in mare este unul destul de haotic. Lipsa structurii il face greu de urmarit si mai putin convingator. Pe viitor va sugerez sa  incercati sa impartiti contraargumentarea si resustinerea cazului in doua parti diferite, daca astfel va va fi mai usor sa mentineti o strcutura. De asemenea, pentru eficienta sporita, este necesar sa contraargumentati punctual cele sustinute de oponenti.

Cred ca cea mai mare problema in acest caz a fost lipsa unui raspuns la problematica ridicata de negatori, si anume relatia dintre existenta gay pride parade si atingerea nivelului de drepturi dorit. Aceasta a fost o problema si in primul discurs, insa in conditiile in care negatorii ridica aceasta problema si isi contruiesc si un argument pe aceasta, cred ca era absolut necesar sa demonstrati acest aspect.

Nu in ultimul rand, desi nu am tinut cont de acest aspect in decizia finala, va recomand sa aveti grija la greselile gramaticale. Nu de putine ori mi s-a intamplat sa arbitrez alaturi de persoane pentru care acest factor a fost unul decisiv in acordarea victoriei. Cu totii le facem, insa atunci cand participati la un concurs de dezbateri online, trebuie sa fiti extra atenti.

N2

Un discurs bun la nivel de resustinere a cazului propriu si a pozitie echipei.

As avea aceeasi recomandare ca si in cazul primului discurs negator- utilizarea unor propozitiii cat mai scurte. Atentia cititorului sau a ascultatorului va fi intotdeauna limitata, si de acest aspect trebuie tinut cont ca debater. Spre exemplu, aceasta fraza «Acest lucru este intr-o oarecare masura intuitiv, dar are un fundament prin evitarea mentalitatiilor descrise.In termeni simplii, daca o societate s-ar putea adapta cu o orientare sexuala divergenta, exprimata cu aceasi opulenta ca si cea majoritara , si in esenta intima, putem vedea cum societatea ar putea intampina dificultati in acceptarea unor oameni care se eticheteaza ca diferiti, cu propriile parade colorate, in care instiga prin radicalismul lor care nu este corelat cu realitatiile momentului , care degeneraza intr-o promovare a incurajarii homosexualitatii , in prezent inoportuna in majoritatea societatiilor, in locul acceptari. »  este mult prea lunga si greu de urmarit. Incercati sa o impartiti in 3-4 propozitii, iar argumentul vostru va parea mai logic si mai persuasiv.

Nu va grabiti cu generalizarile pripite . Spre exemplu «In concluzie, afisarea contrastanta fata de scietate nu este , actualmente, in favoarea comunitatii LGBT din nicio tipologie statala.” In primul rand, este fals – Gay pride nu este intotdeauna contrastanta fata de societate sau cel putin nu este perceputa de intreaga societate ca fiind astfel. In al doilea rand, formule de genul „intotdeauna, absolut, niciodata etc” deja atrag un semnal de alarma asupra argumentului, intrucat este suficient ca oponentii sa aduca un singur exemplu pentru a demonta tot argumentul acelui „niciun”.

 

Decizie

In opinia mea castiga negatorii acest meci. Am dorit sa insist mai mult pe feedback-urile individuale, astfel incat decizia mea va fi una scurta.

Cred ca a existat o singura arie de conflict – eficienta Gay Pride Parade. In acest sens, mi s-a aparut ca argumentele negatorilor au fost mai convingatoare, aratand lipsa legaturii directe intre parade si obtinerea de drepturi pentru minoritatea in cauza. Mai mult, au aratat care sunt dezavantajele acestei miscari, motiv pentru care  nu mai putem afirma ca aceasta este inca necesara. In lipsa unui raspuns ferm al afirmatorilor pe aceasta problema centrala a motiunii, si a erorilor structurale din propriul caz, am acordat victoria negatorilor.

Mult succes in continuare and keep debating J

Discurs+Punctaj Total

Continut

Strategie

Stil

A1: 21

11

7

3

N1: 26

13

9

4

A2: 20

11

8

3

N2: 25

12

9

4

 

A1 -> 21 puncte
N1 -> 26 puncte
A2 -> 20 puncte
N2 -> 25 puncte
Castiga echipa:

DS Horatiu si Miruna (negatori)


george jiglau

A1 trasează un argument care poate fi ușor urmărit de echipa afirmatoare pe tot parcursul meciului, făcând legătura între paradă și scopurile minorității implicate. Totuși, raționamentul suferă din cauză că această legătură e făcută simplist și ignoră și alte mijloace prin care scopurile minorității pot fi atinse (aspect speculat de negatori). Acel exemplu din SUA nu atestă eficiența paradei. Al doilea paragraf nu își găsește deloc un rost în discurs. A pune la îndoială utilitatea paradei nu este sinonim cu a nega dreptul fiecărei persoane de a avea o orientare sexuală, cel puțin nu în modul în care formulată moțiunea. Deci din tot discursul lui A1 rețin doar această legătură făcută între paradă și atingerea scopurilor.

N1 speculează bine lacunele discursului lui A1. N1 nu contestă dreptul membrilor minorității la propria orientare sexuală, ci contestă doar utilitatea paradei ca instrument de atingere a scopurilor. Sunt bine-venite exemplele de state în care aceasta ar fi contraproductivă în raport cu cultura societății respective. Apreciez și discuția despre locul unor astfel de parade în democrație, precum și utilizarea de surse bibliografice care arată o bună cunoaștere a contextului. Atenție totuși la ortografie. „V-a dovedi” se scrie fără cratimă!

A2 încearcă să rămână în linia raționamentului început de A1, însă nu aduce substanță acestuia, ci doar îl reia. Comparația dintre drepturile minorității LGBT și alegerea unei bluze este stângace, practic ridică mingea la fileu echipei adverse. În discursul lui A2 sunt aruncate în discuție multe idei care rămân nedezvoltate, precum cea despre copilărie și anturaj. Există și câteva fraze al căror sens e neclar. Practic, ultima parte a discursului, în întregime, de la „Este singura manifestatie...” până la finalul textului este scrisă neglijent, cu greșeli gramaticale, de frazare. Atenție și la sursele citate, nu e chiar indicat să susții un discurs cu Wikipedia.

N2 are, de asemenea, un discurs bine legat, care continuă raționamentul lui N1 și care exploatează bine neajunsurile din discursurile afirmatorilor. N2 aduce elemente care susțin cazul negatorilor, extinzând discuția la alte minorități, de altă natură, și modul în care acestea se raportează la majoritate și invers. Spre final apare în treacăt o discuție despre homosexualitate ca fiind ceva înnăscut sau care apare pe parcurs. Acesta este un element de vulnerabilitate care nu își avea rostul, deoarece practic se deschide un nou front de discuție care putea fi exploatat dacă meciul continua. Echipa negatoare dezvoltase deja un raționament solid, nu e nevoie de elemente suplimentare care mută focusul discuției. Atenție la ortografie! „V-a demonstra” se scrie fără cratimă!

Per total, meciul putea fi mai echilibrat dacă echipa afirmatoare acorda mai multă atenție detaliilor, formulării frazelor și, mai ales, argumentelor folosite. Apreciez faptul că ambele echipe rămân fidele cazului și nu se abat semnificativ, însă era necesar, în cazul afirmatorilor, ca al doilea vorbitor să aducă mult mai multă substanță. A existat o arie de conflict cu privire la utilitatea paradei și una privind dreptul de a alege și respectarea acestui drept de către majoritate. Prima a fost câștigată de negatori, care au atras atenția și asupra altor mijloace, mai solide și cu grad mai mare de acceptare de către majoritate, de atingere a scopurilor, în timp ce a doua s-a aflat oarecum pe lângă moțiune, lucru speculat de negatori.

Atenție la modul în care scrieți un text! E valabil pentru toți cei 4 debateri. Atenție la cum puneți spațiile între semnele de punctuație și cuvinte. Nu se pune semn între cuvânt și semnul de punctuație care urmează, ci se pune spațiu între semnul de punctuație și cuvântul care urmează. Nu se pune spațiu între prima paranteză (de deschidere) și cuvântul care urmează. Nu se pune spațiu între cuvând și a doua paranteză (de închidere). Atenție la cratime! Nu în ultimul rând, atenție la frazare, mai ales afirmatorii. Construiți fraze cu sens, clare. Sunt lucruri pe care trebuie să le învățați acum, altfel vă vor costa mai târziu.

Echipa negatoare a câștigat dezbaterea.

A1: Conținut 13, Strategie 8, Stil 4 – 18

N1: Conținut 9, Strategie 7, Stil 2 – 25

A2: Conținut 13, Strategie 8, Stil 4 – 17

N2: Conținut 9, Strategie 6, Stil 2 - 25

A1 -> 18 puncte
N1 -> 25 puncte
A2 -> 17 puncte
N2 -> 25 puncte
Castiga echipa:

DS Horatiu si Miruna (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Clasament meci

Medii punctaje

A1 -> 19.50 puncte
N1 -> 25.50 puncte
A2 -> 18.50 puncte
N2 -> 25.00 puncte
Castiga echipa:

DS Horatiu si Miruna (negatori)

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.