Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Ana-Maria si Teodor' (afirmatori) vs 'Veritas' (negatori)

A1 (Teodor Oprea)

"Agenda homosexuală: să petrec timp cu familia mea; să fiu tratată egal; să cumpăr lapte" -acesta a fost unul dintre sloganele afisate in timpul paradelor gay care au avut loc in Romania.1

In ciuda faptului ca majoritatea celor care nu au vazut live o parada gay au impresia ca acestea nu reprezinta nimic altceva decat un spectacol dezmatat si nerusinat, la noi, in Romania, paradele gay reprezinta mai degraba un eveniment festiv si foarte colorat fara insa a fi sfidator. Majoritatea celor din comunitatea LGBT poarta baloane, steaguri si pancarde, si nu imbracaminte sumara, si nici nu afiseaza un comportament indecent. De altfel, nici nu sunt asa de multi: in 2012 au participat la marsul diversitatii circa 400 de persoane. De ce mai este nevoie de Pride Parade la momentul actual? Din mai multe motive: comunitatea LGTB vrea drepturi si vrea sa fie cunoscuta asa cum este. De asemenea, vor sa insufle curaj altor persoane de a se afisa public ca fiind LGTB.

De altfel, in contextul acestei dezbateri dorim sa abordam Pride Parade ca fiind un eveniment de afisare publica, autorizat si pasnic, in scop de informare si de activism, care are loc anual si face parte dintr-un sir de evenimente sub egida GayFest, festival derulat de ACCEPT in vederea promovarii imaginii, culturii si drepturilor comunitatii LGBT.

Desi nu tinem neaparat sa sustinem ca paradele trebuie acceptate de toata lumea, dorim sa prezentam in continuare cateva motive pentru care comunitatea LGBT din Romania considera aceste parade utile si ofera cel mai bun context de promovare si vizibilitate in plan societal.

1. Paradele gay fac cunoscuta atitudinea comunitatii LGBT din Romania

In fiecare an, paradele LGBT au avut teme specifice precum acceptarea diversitatii orientarilor sexuale, buna intelegere, drepturile comunitatii LGBT, incetarea discriminarii si a preconceptiilor cu privire la modul de viata al comunitatii. Pe masura ce pe plan mondial se ofera tot mai multa recunoastere si acceptare comunitatii LGBT, si comunitatea din Romania doreste sa isi afirme public pozitia, intentiile si aspiratiile, iar paradele sunt cel mai bun mod de a face cunoscut nu numai liderilor unei tari, ci si populatiei faptul ca problema discriminarii trebuie adresata si totodata ca aceasta comunitate joaca rolul unui grup social care isi exercita dreptul la exprimare publica si implicare sociala. Din an in an, aceste parade au facut cunoscuta existenta comunitatii LGBT in Romania si au reusit sa atraga sustinerea politicienilor (printre care si Traian Basescu, Madalin Voicu si Remus Cernea) a partidelor politice (Partidul Verde), al diplomatilor din alte tari si a altor personalitati publice, fiind astfel un mijloc foarte utill de a obtine sustinere publica pentru obiectivele comunitatii, obiective care de altfel sunt mai degraba centrate in jurul protectiei si acceptarii acestei comunitati.

2. Paradele- ca eveniment anual- obisnuieste publica cu existenta comunitatii LGBT

In ciuda faptului ca mentalitatea populatiei a fost in mare parte puternic opusa unei alte orientari sexuale decat cea canonica, in ultima vreme tot mai multe persoane heterosexuale se alatura paradelor si sustin toleranta fata de aceasta comunitate. De asemenea, majoritatea evenimentelor din timpul GayFest sunt adresate populatiei largi si ofera contextul pentru ca oamenii obisnuiti sa participe la dezbateri cu privire la problema comunitatii LGBT din Romania, sa vizioneze documentare si filme care expun viata obisnuita a homosexualilor -nu foarte diferita de a tuturor celorlalti- si sa discute direct cu persoane din aceasta comunitate. Pentru a schimba incet incet aversiunea populatiei in acceptare, paradele sunt cel mai bun mod de a avea acces direct la marea masa a populatiei.

3. Paradele ii incurajeaza pe ceilalti homosexuali si lesbiene sa nu se mai ascunda

In ciuda faptului ca numarul de participanti la parade a variat de-a lungul timpului, si din cauza interventiei violente a sustinatorilor Noua Dreapta, in ultimii ani tot mai multe persoane de orientare homosexuala se alatura miscarii si aceste parade sunt cel mai bun mod de a insufla curaj altor persoane sa isi declare public orientarea sexuala si sa isi depaseasca poate propriile indoieli si temeri cu privire la orientarea sexuala si integrarea in societate, comunicand cu persoane care au intampinat aceleasi probleme si le-au depasit, gasind acceptarea persoanelor din jurul lor.

Din aceste motive, sustinem ca Pride Parades sunt inca un instrument necesar pentru comunitatea LGBT dintr-o Romanie in schimbare, dar care mai are mult de facut in directia acceptarii si demitizarii orientarilor sexuale diferite.

 

Referinte:

 

Spectacol de culoare la PARADA GAY 2012. Sute de persoane au participat la Marşul Diversităţii recuperat pe 14 februarie 2014 de pe http://bit.ly/1kJX4nb


N1 (Ionut Rotaru)

În primul rând dorim să precizăm încă de la început că restrângerea contextului aplicării moțiunii doar la teritoriul României, regăsită în cazul afirmator, este injustă deoarece paradele Gay Pride sunt un fenomen global, nu unul specific acestei țări, așadar propunem o viziune mai extinsă asupra acestei probleme propusă spre dezbatere.  
Ești homosexual? Vrei să petreci timp cu familia ta? Nu mai pierde timpul la parade. Vrei să fii tratat egal? Comportă-te la fel ca ceilalți oameni în societate, cu aceleași drepturi și obligații. Vrei să cumperi lapte? Dacă mergi spre paradă, te îndrepți în direcția greșită.
Așadar, am ajuns astăzi să dezbatem necesitatea unor acțiuni, de tipul paradelor Gay Pride, care nu au fost planificate în urma unui cost de oportunitate, probabil din cauza unor interese personale sau colective care au stat în calea alegerii unui raport efort-rezultat benefic pentru cei vizați.
La nivel de societate, oamenii se împart, în funcție de sex, în bărbați și femei. La nivel individual, oamenii se împart în funcție de vârstă,  religie, rasă, etnie și nu în ultimul rând în funcție de orientarea sexuală. Cea din urmă, așa cum sugerează și denumirea, vizează alegerile și plăcerile personale dar și activitățile pe care persoana le întreprinde în intimitatea sa. Astfel considerăm fictivă această problemă la nivel social, iar activitățile întreprinse în sensul rezolvării acesteia, inutile. Se produc zilnic discriminări față de persoanele care fac parte dintr-o minoritate sau alta, și asta nu înseamnă că o paradă a fiecăreia le-ar rezolva toate problemele. Nu. Tocmai acest gen de manifestații ostentative, care par să sfideze integritatea morală a “oamenilor obisnuiti”, declanșează ura față de comunitatea respectivă, discriminările și preconcepțiile aferente, care sunt doar mecanisme umane de apărare.
  Vă invit în continuare să considerăm atât homosexualitatea cât și comunitatea homosexuală un produs de nișă, care se adresează unui anume tip de consumator, care are întradevăr nevoie de înțelegere, și astfel considerăm că acțiunile întreprinse ar trebui gândite în plan individual. Nu este un produs nou, care să aibă nevoie de promovare la nivel global, cu preț de penetrare a pieței și cu multe culori cât mai țipătoare care să atragă atenția. 
Scopul comunității LGBT nu ar trebui să fie atragerea de susținători, fabricarea de documentare și filme, evenimente și parade. Atitudinea acesteia ar trebui să fie una de integrare, nu de ieșire în evidență cu acțiuni neproductive atât pe plan personal cât și social. 
1.             Scopul și mijloacele comunității LGBT
 Înafara cuvintelor care sună bine, de tipul abuna înțelegere, acceptare, nediscriminare”, scopul acestor parade este de fapt legiferarea căsătoriilor între persoanele de același sex. Astfel, stăm și ne întrebăm: dacă homosexualitatea, ca și heterosexualitatea, vizează o apropiere de ordin emoțional și fizic, neavând nevoie de un act care să îți permită să ieși la un suc sau să întreprinzi raporturi sexuale cu o persoană, de ce ține neapărat să oficializeze ceva posibil și fără acte? Tocmai din cauza acestui scop îmbrăcat în cuvinte frumoase, precum aacceptare, toleranță, egalitate”, considerăm că aceste parade sunt inutile din punct de vedere social, deoarece nimeni nu este defavorizat din pricina orientărilor sexuale sau favorizat în funcție de starea civilă, atâta timp cât respectă normele de conduită morală în societatea în care trăiește.
  2.          Vulnerabilitatea comunității LGBT
 Diferitele evenimente din societate reprezintă un context favorabil pentru oportuniștii care au soluții dar nu au probleme. Asta se întâmplă și în cadrul comunității LGBT, care a devenit instrument politic având în vedere că homosexualii sunt cetățeni cu drept de vot, iar pentru clasa politică orice vot contează, mai ales dacă în schimbul lui trebuie să ofere doar susținere verbală, fără nicio finalitate practică. Astfel, considerăm că aceste parade, fiind mediatizate, oferă publicitate gratuită celor care se afișează că susținători, și nimic mai mult, deoarece în mod normal o acțiune este intreprinsă până în punctul în care își atinge scopul care a declanșat-o, iar după cum se poate vedea acest fel de manifestații continuă de ani de zile fără niciun progres.
  3.           Dezavantaje sociale vs. avantajele comunității LGBT
 Dacă stăm să privim situația per ansamblu și facem un cost de oportunitate între beneficiile homosexualilor și dezavantajele societății per total, putem observa că în timp ce comunitatea LGBT nu beneficiază de nimic de pe urma paradelor, societatea are de suferit prin restricționarea traficului și prin mediatizarea unor subiecte în ciudă altor subiecte mult mai importante care privesc traiul de zi cu zi. Și nu în ultimul rând, știm foarte bine cât de atrași sunt copiii de noutate, și nu neapărat de calitate. Mai ales dacă sunt frumos colorate.
  Astfel, noi considerăm că aceste parade Gay Pride nu sunt necesare deoarece când punem în balanță avantajele și dezavantajele, constatăm la sfârșitul zilei că efortul este maxim iar utilitatea inexistentă.
Nebunia înseamnă să faci acelaşi lucru în mod repetat şi să te aştepţi să obţii alt rezultat. (Albert Einstein)


A2 (Ana-Maria Gheorghe)

Contextul paradelor Gay Pride este intr-adevar extins la nivel mondial, insa problema este mult mai delicata pe teritoriul Romaniei.

Am observat indemnul ca persoanele homosexuale sa se comporte firesc in cadrul societatii, insa acest lucru nu poate fi realizat datorita mentalitatii acesteia. Paradele Gay Pride reprezinta un mod in carepersoanele LGBT doresc sa se integreze in societate, primul pas fiind afirmarea prezentei lor. Asadar, inca este nevoie de Pride Parade pentru a aduce o constientizare a societatii despre membrii LGBT sipentru a fi tolerati asa cum sunt. Mai mult, sprijina si ceilaltimembri sa isi depaseasca frica si sa se afiseze public ca persoanecomplet normale.

Chiar daca persoanele LGBT sunt teoretic suportate, inca sunt vazute "cu alti ochi" de catre ceilalti oameni. Asadar, va invitam sa parcurgeti urmatoarele motive pentru care membrii LGBT au nevoie deaceste parade.

1. Paradele pot realiza o constientizare a necesitatii integrariipersoanelor LGBT. Mentalitatea populatiei s-a opus in cea mai mare parte membrilor LGBT,ei fiind constransi de acest aspect. Un sondaj european din 2008 a pus intrebarea: "Cum v-ati simti daca ati avea un vecin homosexual?" .Tarile in care cel mai mare procent de respondenți s-ar simti confortabil avand un vecin homosexual sunt Tarile de Jos siSuedia(91%), urmate de Danemarca, Belgia si Franta. In schimb, Romaniaeste tara cu cel mai mare procent de respondenti care nu s-ar simticonfortabil avand un vecin cu o alta orientare sexuala, urmata deLituania, Letonia, Bulgaria si Ungaria. Observam astfel ca tarilenordice si vestice, unde educarea societatii aduce in discutieacceptarea persoanelor LGBT reactioneaza pozitiv fata de Romania, undeacesti membri sunt vazuti diferit chiar si in anul 2014.  Un altexemplu care vine in sustinerea paradelor ca mod constientizare sieducare a societatii il reprezinta generarea altor evenimente caresustin inlaturarea problemei discriminarii membrilor LGBT. In Italia,serviciul pentru LGBT al primariei din Torino, asociatia locala "Groupa Luna" si trei scoli de arte au organizat un concurs pentru oserie de afise cu mesaje impotriva discriminarii cu privire la homosexualitate si transsexualitate. Afisele au fost expuse pestrazile si in mijloacele de transport public din oras. Scopul acestuiproiect a fost sa produca o schimbare in mentalitatea populatieipentru a intelege ca persoanele LGBT au dreptul de a se integra insocietate. Se pot lua astfel de initiative si in Romania? Desigur! Totul consta in puterea societatii de a accepta minoritatile de acest gen. Un prim pas in aceasta directie ar fi Luna Istoriei LGBT desfasurata si in Romania, in luna februarie. In cadrul acestui eveniment sunt propuse o serie de activitati educationale  care doresccrearea unui spatiu in care persoanele LGBT se pot exprima, pot invatasi creste.

2. Paradele pot accelera progresul integrarii persoanelor LGBT. Desi societatea priveste paradele gay ca pe o reprezentare excentricasi ostentativa la adresa integritatii morale, aceste evenimente fac cunoscute cauzele si posibilele solutii acestei discriminari. Anual,aceste parade au reusit sa obtina un rezultat treptat in favoareaacestei comunitati. Inca din anul 2000 a fost adoptata o lege impotriva discriminarii bazate pe orientarea sexuala. Aceasta lege afost aplicata cu succes de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii in anul 2004. Un exemplu european care ar putea fi urmatsi de Romania este cel din Regatul Unit, unde "Regulamentul pentruegalitatea de gen" din sectorul public doreste ca autoritatile publicesa elimine discriminarea pe criterii sexuale si sa promoveze egalitatea de sanse intre femei si barbati, inclusiv transsexuali si ambele genuri. Asadar, paradele au acces la masa populatiei, putand aduce legi care sa integreze mai usor membrii LGBT.

3. Paradele ajuta persoanele LGBT sa isi infranga teama de a firespinsi de societate.In fiecare an, paradele au diverse teme pe baza carora sunt sustinute afirmarea si acceptarea membrilor LGBT de catre societatea in care traiesc. Incetarea discriminarii este scopul principal pentru aceastaproblema. Chiar daca aceste parade sunt publice, este evident ca persoanele LGBT tind sa isi ascunda orientarea sexuala fata defamiliile lor, si multe dintre acestea se confrunta adesea cudiscriminarea din partea familiilor sub forma respingerii sau chiar aviolentei. Paradele Gay Pride insa, aduc o incurajare a acestor persoane de a se afirma. De asemenea, se doreste o renuntare a ideii ca persoanele LGBT sunt bolnave sau deviante in raport cu societatea.

Asadar, consideram ca paradele Gay Pride sunt inca necesare pentru integrarea comunitatii LGBT in Romania, unde acceptarea orientarilor sexuale ale persoanelor LGBT este inca la inceput.


N2 ()

Slovacia, Serbia, Croatia, Georgia, Muntenegru, Rusia sunt tari in care manifestarile de genul paradelor Gay Pride au degenerat in mod violent in anul 2010 respectiv 2013, insa problema este mult mai delicata pe teritoriul Romaniei.
“Paradele Gay Pride reprezinta un mod in care persoanele LGBT doresc sa se integreze in societate, primul pas fiind afirmarea prezentei lor.” Astfel, daca o persoana doreste sa se integreze intr-o societate, tot ce trebuie sa faca este sa organizeze o parada Pride, care mai mult incurca buna desfasurare a activitatilor cotidiene ale cetatenilor, promovand ceva ce societatea oricum nu da semne ca ar putea sa accepte. Homosexualii doresc sa isi afirme prezenta prin aceste parade, intrebandu-se ulterior de ce sunt vazuti “cu alti ochi”, intrebare la care vom incerca sa raspundem, urmand astfel sa dovedim inutilitatea paradelor Gay Pride.
                In cadrul problemei vecinului homosexual, noi consideram ca sunt mai multi factori de luat in calcul. In primul rand contextul politico-social este total diferit intre Tarile de Jos, unde este legalizat consumul de stupefiante “usoare” si Romania unde au fost ilegalizate tigaretele mentolate sau cu arome. In al doilea rand, ca o exemplificare a argumentului 2 din primul discurs negator, referitor la vulnerabilitatea comunitatii LGBT, contextul religios ne dezvaluie o diferenta intre religia Ortodoxa din Romania, net majoritara (~90%) si care este vehement in pozitia ei contra homosexualitatii, si religia Luterana din Suedia care a dat frau liber casatoriilor intre persoane de acelasi sex. Cel mai important context consideram ca este cel istoric, mai ales daca facem comparatie intre sistemul politic de monarhie constitutionala din Suedia sau Olanda si republica semi-prezidentiala din Romania. De ce am adus in discutie toate aceste lucruri aparent irelevante in prezenta dezbatere? Ce au in comun toate tarile enumerate la inceputul discursului, in care paradele Gay Pride au degenerat in mod violent, cu Romania? Majoritatea se afla intr-o perioada de tranzitie post-comunista, dupa un regim in care cei ce l-au trait nu se putea simti confortabil cu niciun vecin, indiferent de orientarea lui sexuala, mod de viata ale carui urmari se pot vedea si in ziua de astazi, in anul 2014, an in care Romania nu este primita in Spatiul Schengen tocmai de tarile care reactioneaza pozitiv fata de ea.
                In alta ordine de idei, comunitatea LGBT doreste sa se integreze in societate, si tocmai din acest motiv organizeaza evenimente cu “activitati care doresc crearea unui spatiu in care persoanele se pot exprima, pot invata si creste”, departe de societatea in care doreste sa se integreze. Comunitatea LGBT se simte discriminata, iar singura solutie este aceea de a aduce legi care sa ii integreze in societate, oricare cetatean putand ulterior sa ii accepte de frica unei sanctiuni penale. Acestea fiind spuse, ne simtim nevoiti, in ciuda legii impotriva discriminarii bazate pe orientarea sexuala din anul 2000, sa amintim de o alta lege, si anume Constitutia Romaniei din anul 1991, care la articolul 26 alineatul (2) are urmatorul text:”Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica si bunele moravuri.”
Astfel, noi propunem ca in cazul in care homosexualitatea nu vrea sa fie privita ca o boala, comunitatea LGBT sa gaseasca alte modalitati de integrare in societate, diferite de cele folosite de catre persoanele care au intradevar anumite dizabilitati psihice sau fizice, pentru ca aceste manifestatii de genul paradelor Gay pride si-au dovedit inutilitatea in acest sens al integrarii in societate, ba mai mult au avut efecte nocive atat la nivelul comunitatii LGBT cat si la nivelul societatii.



Decizii:

Ildiko knop

Mulţumesc celor două echipe pentru exprimarea punctului lor de vedere asupra moţiunii şi aş dori să felicit autorilor pentru cele patru discursuri scrise în ceea ce priveşte modul de structurare a ideilor şi de etichetare a elementelor constitutive cuprinse în acestea, contribuind astfel la claritatea discursurilor.

În deschidere aş dori să însumez pe scurt poziţia celor două echipe. Pe când echipa afirmatoare a trasat câteva idei prin care urmăreşte să demonstreze că paradele gay au o utilitate în procesul de integrare în comunitate – atât pentru mase, cât şi pentru comunitatea LGBT –, echipa negatoare se străduieşte să ne convingă de faptul că persoanele homosexuale şi transsexuale nu ar trebui să atragă atenţia asupra existenţei lor, acest comportament fiind mai efectiv în atingerea obiectivelor formulate de persoanele din comunitatea LGBT.

 

A1.

Discursul A1 face o prezentare în ansamblul a persoanelor care participă la parade de acest fel în România şi identifică trei argumente care justifică continuarea paradelor. Primele două sunt similare şi se bazează pe impactul unui astfel de eveniment asupra opiniei publice şi ai reprezentanţilor politici, la care se adaugă afirmaţia privind eficienţa metodei prin repetiţie. Argumentul trei se axează mai mult pe latura personală a identităţii LGBT şi a efectelor pozitive asupra stimei de sine.

Deşi toate argumentele susţin moţiunea stilul dă dovadă de ezitare în ceea ce priveşte importanţei problemelor comunităţii LGBT, acestea fiind bagatelizate la un anumit punct. Pentru creşterea forţei persuasive a discursului sunt binevenite mai multe date şi informaţii, care au fost mai mult înlocuite de exemple în cazul acestei expuneri.

 

N1

Primul negator propune lărgirea cadrului de discuţie pe plan internaţional şi continuă printr-o caracterizare a paradelor lipsită de obiectivitate şi fără a face referire la de date documentate sau chiar exemple concrete. În totalitate discursul un prezintă o analiză detaliată a problemei, ci mai degrabă mai multe atacuri mici: paradele reprezintă una dintre cauzele respingerii comunităţii LGBT, această comunitate nu are nevoie de alte drepturi pe care le au – nici de căsătoria persoanelor de acelaşi sex, paradele sunt metode ineficiente. Analogia comunităţii LGBT cu un produs de nişă, aducerea în discuţie a blocării traficului în urma organizării paradelor, precum şi referirea la comunitatea LGBT ca fiind un exemplu nepotrivit pentru generaţia tânără, dă dovadă de o gândire stereotipică din partea negatorilor şi de o abordare superficială a moţiunii.

În dezbaterile care urmează propun să aveţi o abordare mai analitică în construirea cazului.

 

A2

Revine asupra fundamentării deciziei de restrângere a moţiunii pe teritoriul României subliniind faptul că situaţia din România este suficient de complexă pentru a purta o discuţie pe această temă. Sunt aduse dovezi prin care se demonstrează că nivelul de acceptare a comunităţii LGBT din România este scăzut faţă de ţările nordice. În continuare revine pe ideile prezentate de primul vorbitor, adresând contraargumentul echipei negatoare cu privire la schimbările legislative privind discriminare bazată pe orientare sexuală. Schimbările atitudinii faţă de comunitatea LGBT este prezentată ca şi un efect al paradei gay organizate cu regularitate, însă acest raport de cauzalitate este nefondat în continuarea discursului.

Pentru a oferii mai multă credibilitate discursului propun să se citeze sursele sondajelor şi surselor de informaţii folosite în fundamentarea argumentelor.

 

N4

Al doilea discurs este diferit de abordarea primului vorbitor, caută alte arii de conflict decât cele existente înainte. Mare parte din discurs este consacrat explicării diferenţelor dintre ţările baltice şi România, făcând aluzie la imposibilitatea comparaţiei celor două state, mai ales în cazul încrederii într-un vecin cu orientare sexuală homosexuală, fapt explicat de lipsa de încredere în orice în ţările postcomuniste, unde, des, paradele Gay Pride sunt urmate de violenţă.

Argumentaţia continuă cu o altă afirmaţie care invocă puterea coercitivă a legilor pentru integrarea comunităţii LGBT în societate, fără a ţine cont de metoda invazivă de soluţionare a problemei.

 

Punctaj:

A1 – 21

N1 – 19

A2 – 23

N2 – 18

 

Înainte de ajunge la principalele arii de conflict doresc să menţionez că am acceptat interpretarea moţiunii de către echipa afirmatoare care a discutat situaţia României. Nu consider că echipa negatoare a avut dezavantaje din această cauză (în ultimul discurs nici nu se revine la problema restricţiei).

În această dezbatere am identificat două arii de conflict majore:

  • Comunitatea LGBT se bucură de drepturi depline şi de acceptul societăţii sau status quo-ul se poate ameliora? Echipa afirmatoare a demonstrat prin statistici şi exemple că societatea românească mai are mute de făcut până când membrii comunităţii LGBT vor fi trataţi ca egali ai persoanelor cu orientare sexuală heterosexuală. Din partea echipei negatoare au existat doar afirmaţii cu privire la faptul că nu este nimeni defavorizat.

  • Acţiunea în grup este mai eficientă decât soluţiile personalizate? Echipa negatoare propune rezolvarea problemelor persoanelor din comunitatea LGBT la nivelul individului, identificându-se soluţii personalizate. Deşi ideea este interesantă, din păcate nu revine la al doilea vorbitor, în contrast cu echipa afirmativă care susţine consecvent că aceste parade ajung la o populaţie largă, inclusiv legiuitori şi persoane homosexuale. Afirmatorii demonstrează că la fiecare dintre grupurile enumerate mai sus se poate observa o mai mică sau mare schimbare în atitudine faţă de comunitatea LGBT, în consecinţă parada contribuie la aprecierea mai bună a acestui grup de oameni.

 

Echipa câştigătoare: A

A1 -> 21 puncte
N1 -> 19 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 18 puncte
Castiga echipa:

Ana-Maria si Teodor (afirmatori)


Stefan Luca

A1
O parte importantă a rolului tău e să delimitezi cadrul dezbaterii.
Privești paradele ca o componentă a unui ansamblu de manifestări care contribuie la vizibilitatea comunității LGBT. Poate fi o alegere bună, deși pare să-i dea niște bătăi de cap lui A2 în a demonstra o legătură de cauzalitate între parade și schimbările pe care acestea le urmăresc.
Restrângerea moțiunii la utilitatea paradelor pentru comunitatea LGBT are consecințe pt care trebuie să fiți pregătiți, de exemplu să răspundeți la argumentul privind presupusele lor costuri sociale.
Plasarea în logica utilității presupune că veți identifica o problemă la care paradele sunt o soluție, mai potrivită sau mai puțin costisitoare, pentru actor sau pentru alții, decât soluții alternative.
Aduci trei argumente subsumate temei vizibilității. Demersul ar fi întărit de explicitarea legăturii dintre vizibilitate și utilitate.
Ca exercițiu, încearcă să reformulezi primele două argumente care se cam suprapun.
Unele formulări dau un context pentru afirmația care ar trebui să fie concluzia argumentului, fără a îmbrăca forma unui raționament.
Al treilea argument (încurajarea altora să come out) pare susținut de o observație factuală privind creșterea numărului de participanți LGBT la parade și ar fi fost întărit de citarea unor surse în acest sens.
 De altfel, întregul meci ar fi beneficiat de folosirea unor referințe și dă impresia unei lipse de documentare.
 
10 6 3
 
N1
Atingi punctele slabe ale cazului afirmator in ceea ce priveste existenta unei probleme și Introduci ideea costurilor sociale ale paradelor. Contra-argumentezi utilitatea paradelor și schițezi un model alternativ de integrare tăcută. Organizarea argumentelor ar putea fi mai clară.
 
Argumentul vostru privind costurile sociale ale paradelor (îngreunarea traficului, distragerea atenției de la dezbaterea unor subiecte mai importante și coruperea a copiilor) a avut succes întrucât afirmatorii nu i-au răspuns. O remarcă legată de ultima componentă a acestui argument: dacă ți se pare un argument solid, vorbește deschis și pe larg despre presupusa corupere a copiilor. Altfel, sugerarea lui voalată nu servește la nimic.
 
Strategia argumentației, de la alegerea cuvintelor la spațiul alocat diferitelor argumente, depinde în mare măsură de audiență. Mai ales în discursul politic vedem o diferență între un demers persuasiv transparent care vizează votantul independent și un discurs mobilizator adresat celor care sunt deja de acord cu tine, predica adresată corului. Așa cum le înțeleg eu, dezbaterile de tip C2O sunt axate exclusiv pe primul tip discurs.
 
12 8 2 
 
A2
Dezvolți argumentele cazului afirmator. Introduci Ideea că paradele (în sensul vostru larg) au funcționat în alte state. Aloci prea mult spațiu acestor exemple în loc să răspunzi punctual argumentelor negatorilor. De exemplu, nu răspunzi argumentului privind costul social al paradelor. Rolul tău presupune și să subliniezi punctele de conflict între cele două poziții, de exemplu viziunile voastre foarte diferite a ce înseamnă integrare.
Ar fi fost necesar să discuți legătură dintre vizibilitate și utilitatea paradelor. Susții cu exemplul legislației antidiscriminare existența unui progres în recunoașterea drepturilor persoanelor LGBT. Rămân cu dubii asupra legăturii de cauzalitate între legsilația antidiscriminare, OG 137/2000, care privește de altfel o largă paletă de criterii de discriminare nu doar orientarea sexuală, și paradele gay (înțeleg că prima a avut loc în România în 2004).
 
11 6 4
 
N2
Te concentrezi pe contra-argumentarea pozițiilor lui A2.
Neglijezi trecerea în revistă a ariilor de conflict și poate de aceea ajungi la unele contradicții cu pozițiile lui N1, de exemplu asupra particularităților României în contextul global.
Introduci cel puțin un argument nou privind conflictul dintre politicile pe care afirmatorii le doresc și drepturile constituționale ale majorității. Tind să cred că era suficient să te axezi pe lipsa de legătură între parade și schimbarea politicilor, în linia deschisă de N1.
 
11 6 3
 
Un comentariu general: dezbaterea se concentrează asupra elementului de orientare sexuală din definiția LGBT în detrimentul celui de identitate de gen (cu excepția minimală a lui A2 care face referire la o reglementare din UK care acoperă si acest aspect). Nu susțin neapărat termenul oarecum greoi LGBTQI, dar pe de altă parte nu strică să ne gândim un pic mai mult la semnificația cuvintelor pentru a evita afirmații precum cea negatorului 1 privind împărțirea oamenilor în bărbați și femei.
Argumente - Arii de conflict major
Există o problemă la care paradele sunt soluția? În lipsa unei fundații construite de A1, lui A2 îi revine o sarcină disproporționată în a răspunde acestui atac al negatorilor. - N
Cum e utilă vizibilitatea? Se discută utilitatea sprijinului politic obținut, dar afirmatorii nu reușesc să facă legătura între aceasta și schimbarea politicilor. Ambele echipe discută despre integrare fără a articula diferențele esențiale în înțelegerea acestei noțiuni. - N 
Costul social al paradelor - Argument al negatorilor la care afirmatorii nu răspund - N
Meci câștigat de negatori.

A1 -> 19 puncte
N1 -> 22 puncte
A2 -> 21 puncte
N2 -> 20 puncte
Castiga echipa:

Veritas (negatori)


Bogdan Colceriu

Salut inițiativa și mă bucur să arbitrez o dezbatere Closer2Oxford. Voi începe cu feedbackul individual după care voi comunica decizia alături de motivarea ei.

A1.

După un status qvo ușor defensiv (”mai degrabă un eveniment festiv și foarte colorat”; ”de altfel, nici nu sunt așa de mulți”) care riscă să ofere muniție echipei negatoare pentru susținerea unui impact scăzut al acestor parade, A1 aduce 3 motive pentru care paradele gay sunt încă necesare.

Deși ultimele două sunt mai clar formulate decât primul, cele trei argumente sunt explicate suficient de elocvent pentru a spune că ne uităm la un discurs A1 în parametri firești.

Mi-ar fi plăcut să văd însă mai multă analiză. Care este dimensiunea segmentului gay? Câți dintre aceștia sunt declarați? Care e dimensiunea și evoluția paradelor? Care a fost până acum impactul pardelor gay? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care dacă și-ar fi găsit răspunsul în discurs, am fi putut vorbi de un discurs consistent și de o dezbatere mai ancorată în factual. Mă ajută mai degrabă o demonstrare a necesității paradelor gay în societate prin prisma impactului acestora și o proiecție a impactului viitor decât enumerarea unor beneficii în absența propunerii unui model.

N1.

Principalul rol al echipei negatoare este să nege cazul afirmator. În acest context, m-aș fi așteptat, pe lăngă lămurirea aspectelor factuale ignorate de A1, să văd o contraargumentare structurată a celor trei argumente prezentate. Riscul de a veni cu propriul caz și de a nu intra într-o dezbatere susținută pe argumentele echipei afirmatoare este că meciul se va derula în paralel, caz în care negatorii sunt cei care rămân cu rolul nefăcut. Abordarea generală a N1 mi se pare destul de lipsită de analiză, pe alocuri chiar superficială: ” considerăm fictivă această problemă la nivel social, iar activitățile întreprinse în sensul rezolvării acesteia, inutile”; ” de ce ține neapărat să oficializeze ceva posibil și fără acte?”; ” societatea are de suferit prin restricționarea traficului”. Sunt destul de multe afirmații nesusținute, nedemonstrate: ” LGBT nu beneficiază de nimic de pe urma paradelor”.

A2.

Al doilea membru al echipei afirmatoare reușește să între mai mult în analiză chiar dacă în continuare aceasta nu duce la o demonstrație perfect coerentă a cazului echipei. Dă însă un anumit nivel de profunzime dezbaterii și aduce la masă niște informații noi pentru a escalada cazul afirmator. Ar fi fost utilă și aici o contraargumentare a discursului negator anterior. În acest moment, dezbaterea riscă să se despartă în două linii de argumentare paralele.

N2.

Discursul de doar 600 de cuvinte îmi dă de înțeles că acolo s-a epuizat muniția. Recomand utilizarea întregului spațiu de dezbatere pe viitor. Pornește cu contraargumentare ceea ce este bine însă spre final revine la abordarea simplistă pe care echipa negatoare a avut-o pe parcursul întregii dezbateri:  ” Astfel, noi propunem ca in cazul in care homosexualitatea nu vrea sa fie privita ca o boala, comunitatea LGBT sa gaseasca alte modalitati de integrare in societate, diferite de cele folosite de catre persoanele care au intradevar anumite dizabilitati psihice sau fizice.”

Decizia merge spre echipa AFIRMATOARE din următoarele motive:

  1. Consider că echipa negatoare nu și-a îndeplinit rolul de a respinge cazul afirmator demontând argumentele aduse de aceștia, ci s-a rezumat la a afirma contrariul fără însă a intra în demonstrarea propriilor afirmații
  2. Am avut de ales între o lume ”afirmatoare” în care paradele gay prezintă câteva beneficii care pot aduce o schimbare a unui status qvo agreat de toată lumea ca nedezirabil și o lume ”negatoare” în care totul e lipsit de efecte deci mai bine stăm acasă că încurcăm circulația.

Punctajele sunt:

A1: 23 = continut 11 + strategie 8 + stil 4

N1: 20 = conținut 11 + strategie 5 + stil 4

A2: 24 = conținut 12 + strategie 8 + stil 4

N2: 20 = conținut 12 + strategie 5 + stil 3

A1 -> 23 puncte
N1 -> 20 puncte
A2 -> 24 puncte
N2 -> 20 puncte
Castiga echipa:

Ana-Maria si Teodor (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Clasament meci

Medii punctaje

A1 -> 21.00 puncte
N1 -> 20.33 puncte
A2 -> 22.67 puncte
N2 -> 19.33 puncte
Castiga echipa:

Ana-Maria si Teodor (afirmatori)

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.