Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Diana și Norbert' (afirmatori) vs 'Felicia si Veronica ' (negatori)

A1 (Norbert Grecu)

Moţiunea care va fi dezbătută este: "E timpul să afirmăm că parada Gay Pride este încă necesară?" Parada Gay Pride este un eveniment în care se celebrează cultura şi mândria lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor şi transgenilor[1]. Moţiunea va face un punct de reper pentru societatea actuală presupunând fluxuri de mişcare uneori divergente, în condiţiile în care va pune în discuţie conflictul dintre drepturile individuale şi ordinea socială, comportând atât cazuri de toleranţă[2], cât şi de discriminare[3]. În condiţiile unei promovări mediatice ce va transmite semnale ce nu vor sevi înţelegerii pragmatice a cazului, încurajând perpetuarea preconcepţiilor cu privire la subiect, moţiunea îşi găseşte utilitatea în prezentarea unei stări de fapt argumentate obiectiv. Echipa afirmatoare îşi va întemeia cazul atât prin înţelegerea necesităţii acestei manifestaţii ca sursă a avantajelor sociale, cât şi ca lipsă a unei concluzionări a disputei ce va presupune deci continuarea tradiţiei Gay Pride Parade. Încercând o abordare dinamică, cazul echipei va fi compus din analiza condiţiilor externe şi a condiţiilor interne care impun acceptarea manifestării Gay Pride.

 Perpetuarea direcţiei iniţiale

                Parada Gay Pride a fost creată ca şi concept în condiţiile comemorării episodului Stonewall, care ţintea protestul contra episoadelor de hărţuire sau violenţă la adresa persoanelor cu orientări sexuale „neortodoxe”[1]. în sens larg, Parada era o manifestare a existenţei persoanelor din comunitatea LGBT, împotriva unei concepţii generale care definea orice devieri de la linia heterosexualităţii că şi o boală sau o condiţie mentală şi genera dezgust la scara societăţii. Studiile de specialitate arată că în fond manifestările ostile la adresa comunităţii LGBT ar avea ca şi justificare o frică de împiedicare a procesului normal de perpetuare a speciei, indiferent de contraargumentele pragmatice la adresa acestei afirmaţii[4]. Prin faptul că persoanele care îşi renegă sexualitatea inerentă nu pot concepe pe cale naturală (deşi există cazuri de concepere în laborator[5][6]) ele sunt privite în general ca o potenţială oprelişte la ciclul de reproducere uman. În prezent asistăm nu la o atingere a scopurilor paradei  Gay Pride ci la o continuare a percepţiilor stereotipe la adresa comunităţii LGBT. Exemplele sunt multiple şi includ nu numai un puls general al societăţii, ci şi sisteme legale care emit obstacole integrării comunităţii gay[3] sau grupări extremiste care intervin în desfăşurarea paradelor sau manifestaţiilor LGBT[7]. Întru aceeaşi idee, această continuare a stării iniţiale de fapt (cu accente mai puţin violente, dar persistente) va fi pusă şi pe seama Mass Mediei care promovează imaginea paradelor gay ca şi manifestări obscene şi dezinhibate, un general negativ, în scopuri pur de atragere a audienţei[8]. În esenţă, aceste parade îşi vor găsi încă utilitatea în ideea în care, deşi rare cazurile de violenţă, comunitatea LGBT nu îşi găseşte încă o acceptare (şi legală) la nivelul societăţii şi deci nu îşi vede respectate drepturile. În fond, dacă manifestaţiile de genul acesta disturbă un calm social, ele se vor opri (vezi cazul sufragetelor) atunci când scopul lor va fi atins. Considerăm astfel că parada Gay Pride este o manifestare necesară în circumstanţele sociale curente, menţinându-şi scopurile iniţiale în condiţiile în care acestea nu au fost înca pe deplin satisfăcute şi încurajăm votarea moţiunii.

Parada Gay Pride mulţumeşte persoanele din comunitatea LGBT şi nu numai.

                Conform piramidei nevoilor a lui Abraham Maslow, a patra cea mai importantă este nevoia de stimă de sine, de respectul celorlalţi; pe scurt, de recunoaştere socială[9]. Încă din forma ei incipientă de la Stonewall Inn[1] parada a luptat împotriva discriminalizării celor din comunitatea LGBT. Acest lucru este unul dintre factorii care asigură satisfacerea celei de a treia nevoi al piramiedei pentru persoanele cu orientări sexuale diferite prin consolidarea relaţiei cu populaţia. De asemenea, considerând faptul că există comunităţi de persoane heterosexuale precum PFLAG care sprijină egalitatea dintre cei din comunitatea LGBT şi restul populaţiei [10], deci putem spune că parada facilitează la bunăstarea psihică şi al acestor persoane. Totodată, parada Gay Pride ajută la satisfacerea nevoii de apartenenţă din piramida lui Maslow[9] prin adunarea de oameni din comunitatea LGBT şi alţi susţinători. În acelaşi timp, parada oferă oportunitatea participanţilor de a se "exprima", de a se face auzit, astfel contribuind luptei pentru drepturi egale, deci şi nevoia din vârful piramidei este satisfăcută, adică cea de auto-realizare[9]. Motivul pentru care ar trebui păstrată stabilitatea emoţională al acestor persoane este pentru a scădea rata sinucidelor, pentru a le determina să fie cât mai productive şi să contribuie societăţii cât mai eficient.

Echipa afirmatoare va încuraja votarea moţiunii, demonstrând ideea necesităţii din punctul de vedere al unei stări de fapt ce nu delimitează o concluzionare a disputei comunităţii LGBT cu o societate încă tradiţionalistă, precum şi o necesitate de ordin psihologic care va aduce ameliorări ale situaţiei cel puţin în ceea ce priveşte evitarea unor episoade cu repercursiuni negative asupra membrilor mai sus-numitei comunităţi.

[1]Autor necunoscut, modificat ultima dată în 22.01.2014, Pride Parade, Wikipedia, recuperat pe 15.02.2014 de pe http://en.wikipedia.org/wiki/Pride_parade

[2]Dillon Rand, 26.06.2013, The 20 most and least gay-friendly countries in the world, Globalpost  recuperat pe 15.02.2014 de pe http://www.globalpost.com/dispatch/news/politics/130607/the-20-most-and-least-gay-friendly-countries-the-world

[3] Autor necunoscut, modificat ultima dată în 15.02.2014, LGBT rights in Russia, Wikipedia, recuperat pe 15.02.2014 de pe http://en.wikipedia.org/wiki/LGBT_rights_in_Russia

[4]Sarah Hedgecock,14.10.2013 , Utah: Gays Shouldn't Be Able to Marry Because They "Cannot Procreate", Gawker, recuperat pe 15.02.2014 de pe http://gawker.com/utah-gays-shouldnt-be-able-to-marry-because-they-can-1445142116

[5]Autor necunoscut, dată necunoscută, Surrogacy Options for Gay Couples: In Search of a Womb of One’s Own, It's Conceivable,  recuperat pe 15.02.2014 de pe http://itsconceivablenow.com/surrogacy/

[6] Autor necunoscut, dată necunoscută, Donor Insemination and IVF Treatment, Stonewall, recuperat pe 15.02.2014 de pe http://www.stonewall.org.uk/at_home/parenting/2626.asp

[7] ] Autor necunoscut, 20.10.2013, Scores injured as protesters try to sabotage historic gay pride march in Montenegro, RT,  recuperat pe 15.02.2014 de pe http://rt.com/news/montenegro-gay-pride-violence-470/

[8] Autor necunoscut, dată necunoscută, NYC Gay Pride Parade, Chiff, recuperat pe 15.02.2014 de pe http://www.chiff.com/articles/gay-pride-parade.htm

[9] Autor necunoscut, modificat ultima dată în 10.02.2014, Abraham Maslow, Wikipedia,  recuperat pe 15.02.2014 de pe http://en.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow

[10] Autor necunoscut, dată necunoscută, About PFLAG, PFLAG, recuperat pe 15.02.2014 de pe http://community.pflag.org/page.aspx?pid=191


N1 (Felicia Crețu)

Salutăm echipa afirmatoare.

Echipa negatoare este de acord cu definirea termenilor cheie ai acestei moţiuni. Adiţional, introducem criteriul bunăstării populaţiei, pentru a oferi o mai bună înţelegere a cazului.

În continuare, vom trece la combaterea celor 2 argumente propuse.

Cu referire la primul argument, acesta se rezumă la faptul că, atâta timp cât paradele gay nu şi-au atins scopul, iar în societate încă există stereotipuri în privinţa comunităţii LGBT, aceste parade trebuie să iabă loc. În primul rând, paradele organizate în ultimii ani s-au depărtat de la scopul iniţial al acestor manifestaţii, atunci când activiştii anilor 1970-1980 militau pentru recunoaşterea existenţei persoanelor cu o altă orientare sexuală şi legalizarea drepturilor egale pentru aceştia. Astăzi, evenimentul nu pare să mai celebreze drepturi egale pentru homosexuali, ci să afişeze o exhuberanţă sexuală, în stiluri provocatoare şi indecente. Toată această expunere exagerată nu face decât să mărească golul de înţelegere dintre participanţi şi public, fără a reprezenta cu adevărat ce înseamnă homosexualitatea. Prin urmare, aceste parade, au efectul opus celui scontat, contrar afirmaţiei echipei afirmatoare. Participanţii nu primesc legitimare şi nu sunt luaţi în serios prin activitatea paradelor, ba mai mult, crează mai multe stereotipuri legate de comunitatea LGBT. Atacurile grupărilor extremiste, menţionate în articolul afirmator, drept exemplu pentru lipsa de acceptare din partea socieţăţii, sunt cauzate tocmai de desfăşurarea acestor parade şi ele vor continua atâta timp cât vor exista ieşirile extravagante ale homosexualilor.

În ceea ce priveşte argumentul nr. 2, echipa negatoare nu vede o legătură clară de cauzalitate între organizarea paradelor Gay Pride şi obţinerea acceptării şi recunoaşterii sociale din partea populaţiei heterosexuale, pentru satisfacerea nevoii nr. 3 şi 4 din piramida lui Maslow. Ce ţine de nevoia din vârful piramidei, cea de auto-realizare, aceasta presupune atingerea potenţialului maxim, de a deveni o persoană mai bună, atât pentru sine, cât şi pentru comunitate[1]. Astfel, există metode mai eficiente de a câştiga simpatia unui grup mai larg de heterosexuali decât prin paradele Gay Pride, şi anume prin voluntariat pentru ONG-uri, lucru în folosul comunităţii sau chiar prin candidarea la diferite funcţii de decizie a peroanelor LGBT.

În cele ce urmează vom înainta argumentele care să sunţină ideea că paradele Gay Pride nu mai trebuie organizate.

Legi antidiscriminare au fost adoptate la scară largă

Echipa negatoare nu vede necesară organizarea paradelor LGBT, pentru că în prezent, datorită mediatizării masive şi a punerii în discuţie a acestei probleme tot mai des, este cunoscută şi recunoscută  existenţa comunităţii LGBT. În ceea ce priveşte drepturile acestora, în cea mai mare parte a globului homosexualitatea este decriminalizată, excepţie făcând puţin peste 80 de state din Africa, Estul Mijlociu şi Asia de Sud-Est, tări cu caracter religios şi conservator. [2] Mai mult, Uniunea Europeana a impus spre adoptare statelor membre a directivei anti-discriminare[3], iar căsătoriile dintre persoanele de acelaşi gen capătă tot mai multă acceptare. În anul 2000, Olanda a deveit prima ţară care a legalizat căsătoriile gay, iar în anul 2013, 14 state din lume garantează drepturi depline pentru căsătoriile gay, la care se adaugă 12 state din SUA, plus Canada, Noua Zeelandă. [4]. Conform unui studiu realizat în SUA, de către GALLUP, procentajul celor ce au afirmat că relaţiile între gay sau lesbiene ar trebui să fie legale a crescut de la 44% în 1995 la 63% în 2012.[5] Prin urmare, comunitatea LGBT deja are parte de recunoaştere, legi anti-discriminare sunt adoptate şi căsătoriile sunt legalizate, ne mai fiind nevoie de ostentativele parade Gay Pride.

Paradele gay “atentează” la calmul social

Gay Pride Parades capătă deseori caracter indecent, exhibiţionist sexual, care produce repulsie persoanelor conservatoare, fără a le convinge că şi heterosexualii sunt parte egală a societăţii, mai mult provocându-i şi înverşunându-i. Un alt efect negativ asupra comunităţii este influenţa pe care o au asupra copiilor. Aceştia sunt expusi unui comportant care îi poate afecta, alimentând ura părinţilor hetero, puşi în faţa explicării acestui tip de manifestare. Astfel, nu numai că paradele gay nu-şi ating scopul, dar mai şi cresc neliniştea socială.

În concluzie, echipa afirmatoare este de părere că paradele gay nu mai trebuie organizate, renunţarea la ele fiind un semn de pace, de mulţumire faţă de rezultatul obţinut şi de faptul că au primit încrederea societăţii.

 

Referinte: 

[1] Autor necunoscut, modificat ultima dată în 11.12.2013, Maslow's hierarcy of needs, Wikipedia, recuperat pe 17.02.2014 de pe http://en.wikipedia.org/wiki/Maslow%27s_hierarchy_of_needs

[2]J.S. and A.M., modificat ultima dată în 13.12.2013, Grim to be gay, The Economist, recuperat pe 17.02.12014 de pe http://www.economist.com/blogs/graphicdetail/2013/12/daily-chart-15

[3] Autor necunoscut, modificat ultima dată în 04.2011, Implementation of EU anti-discrimination law in member states: a comparative approach, recuperat pe 16.02.2014 de pe http://www.era-comm.eu/oldoku/Adiskri/01_Overview/2011_04%20Chopin_EN.pdf

[4] Autor necunoscut, modificat ultima dată pe 22.04.2013, Altered states, The Economist, recuperat pe 17.02.2014 de pe http://www.economist.com/blogs/graphicdetail/2013/04/daily-chart-14?fsrc=rss

[5] Lydia Saad,  modificat ultima dată pe 14.05.2012, U.S. Acceptance of Gay/Lesbian Relations Is the New Normal, GALLUP Politics, recuperat pe 17.02.2014, de pe http://www.gallup.com/poll/154634/Acceptance-Gay-Lesbian-Relations-New-Normal.aspx

 


A2 (Diana Bâlc)

În combaterea primului argument de către negatori vom remarca ridicarea problemei obscenităţii şi exuberanţei sexuale. Cu privire la aceasta, susţinem că pentru păstrarea manifestării la minimul de decenţă, nealterând totodată dreptul la liberă exprimare al participanţilor, s-au eleborat anumite reglementări privitoare la manifestările acceptate în cadrul paradei şi cele ce contravin calmului social[1]. De asemenea, să privim acest eveniment drept unul dezorganizat sau deplasat de la scopurile iniţiale este nerecomandat, întrucât observăm existenţa unei instituţii coordonatoare, Interpride, care colaborează cu reprezentanţii comunităţii locale şi cu finanţatorii, unii aparţinând sferei politice[2]. Trecând peste acestea, nu putem examina un astfel de eveniment după criterii heterosexuale, căci astfel, mesajul transmis de marşurile mândriei de a fi gay nu va mai fi cel dorit.

Privitor la scopurile paradei, nu putem spune că ele s-au schimbat. Deşi asistăm la reducerea violenţelor asupra persoanelor cu orientări sexuale a-tradiţionale, perceperea curentă a persoanelor din comunitatea LGBT a rămas tributară prejudecăţilor, fapt accentuat de lipsa contactului cu persoane ale acestei comunităţi. Dacă s-ar opta pentru existenţa incognito, mesajul transmis societăţii ar fi unul eronat. Comunitatea gay ar fi înţeleasă ca tabu sau anormalitate, fapt ce va duce la marginalizarea homosexualilor şi la o atitudine ostilă generală pentru orientările sexuale distincte. Membrii comunităţii, puşi faţă în faţă cu aceste represalii, vor avea reacţii adverse. Astfel, echipa afirmatoare susţine necesitatea paradelor Gay Pride drept prim contact de familiarizare a societăţii cu comunitatea LGBT şi luare la cunoştinţă a existenţei lor drept normalitate.

Vom încerca să dezvoltăm argumentul 2 al discursului A1. Echipa afirmatoare consideră că prin existenţa manifestărilor asemănătoare paradei Gay Pride, atitudinile faţă de homosexualitate sau transexualitate vor fi mai pozitive, eliminând prejudiciile inerente. Astfel, stabilitatea emoţională a persoanelor implicate în paradă va fi asigurată, deci reducându-se cazurile de sinucidere sau anxietate socială, traumele sau leziunile psihologice de genul acesta, încurajând toleranţa şi productivitatea. Este evident cazul unei recunoaşteri sociale, de tipul celei identificate de Maslow[3] în sensul în care parada presupune o acceptare a propriilor opţiuni şi manifestarea lor într-un context public. În viziunea aceluiaşi Maslow, reacţiile negative social de genul celor expuse mai sus, vor fi rezultatul direct al unor complexe de inferioritate generate de scăderea încrederii în sine sau a respectului faţă de propria persoană[3]. Parada Gay Pride va presupune o acceptare a propriei orientări sexuale şi un statement clar adresat societăţii asupra propriei existenţe. În ceea ce priveşte cea de-a treia nevoie identificată, cea a incluziunii sociale[3], ne vom referi la un dublu palier. În primul rând, atât prin ideea de incluziune la comunitatea LGBT care va aduce un confort mental, cât şi prin eforturile de receptare neutră sau pozitivă ale comunităţii heterosexuale; subiectul participant la parada Gay Pride va experimenta o stare psihologică reconfortantă opus cadrului social în general ostil. Dintr-un alt punct de vedere, cel al subiectului heterosexual, studiile arată că un contact direct, a-priori, cu o persoană de orientare gay va facilita o ulterioară raportare la această comunitate.

În ceea ce priveşte obiecţiile aduse acestui argument din partea echipei adverse, vom face precizarea că Piramida nevoilor este un complex care presupune, pe măsura evoluţiei pe traseul descris de el, o asimilare a treptelor anterioare. Pentru satisfacerea nevoii de auto-realizare, este necesară o satisfacere a tuturor nevoilor de rang inferior[3].

În ceea ce priveşte primul argument al echipei negatoare, vom pune problema unei legalizări care nu implică neapărat o acceptare la nivel social[4]. Faptul că politica drepturilor egale adoptată de anumite state la nivel global este necesară ca implementare nu asigură acceptarea comunităţii gay şi nici abolirea prejudecăţilor populaţiei. Dintr-un alt punct de vedere, vom puncta că, potrivit aceluiaşi articol, ţările care consideră orientarea gay o infracţiune pedepsesc până şi cu moartea sau închisoare pe viaţă[5]. Încetarea manifestărilor gay ar presupune că s-ar renunţa la drepturile unor mase întregi a populaţiei gay (fapt ce va duce la leziuni psihice sau comportamentale) din ţări care nu deţin o tradiţie democratică şi liberală precum cele din UE sau SUA.

În ceea ce priveşte argumentul 2 al echipei adverse, vom denunţa o abordare discriminatorie, care în continuare nu se bazează pe dovezi concrete ci pe simple speculaţii. Referitor la influenţa pe care o manifestă asupra populaţiei şi asupra minorilor, vom face menţiunea că orice fel de manifestare stradală poate avea un anumit impact social. Exemplul unui Mardi Gras sau a carnavalului de la Rio va avea aceeaşi influenţă, ele nefiind punctate drept “atentând” la calmul social. De altfel paradele Gay Pride se desfăşoară pe un traseu aprobat de administraţia locală tocmai pentru a nu interfera cu activităţile cotidiene. Mai mult decât atât, vom putea afirma că paradele Gay Pride vor contribui la principiul enunţat de negatori, cel al “bunăstării sociale” printr-o contribuţie economică, evenimentul atrăgând turişti şi participanţi deopotrivă şi deci stimulând economia locală[6].

În lumina argumentelor prezentate, susţinem votarea moţiunii.

[1]Eric Nicholson, 11.09.2013, Organizers Want This Year's Gay Pride Parade to Be Nudity-Free, Angering LGBT Activists, Dallas Observer,  recuperat pe 19.02.2014 de pe http://blogs.dallasobserver.com/unfairpark/2013/09/gay_pride_nudity_crackdown.php

[2]Autor necunoscut, data postării necunoscută, About Interpride, Interpride,  recuperat pe 19.02.2014 de pe http://www.interpride.org/?page=about

[3]Autor necunoscut, modificat ultima dată în 11.12.2013, Maslow's hierarchy of needs, Wikipedia, recuperat pe 19.02.2014 de pe  http://en.wikipedia.org/wiki/Maslow's_hierarchy_of_needs

[4]Autor necunoscut, 23.01.2014, Pride and Prejudice, The Economist, recuperat pe 19.02.2014 de pe  http://www.economist.com/news/international/21595034-more-places-are-seeing-gay-marchesor-clever-substitutes-pride-and-prejudice

[5]Morris M., 30.01.2013, 10 Countries That Completely Hate Gay People, Listverse, recuperat pe 19.02.2014 de pe http://listverse.com/2013/12/30/10-countries-that-completely-hate-gay-people/

[6]Bill Randall, 02.10.2012, How gay pride benefits the whole Brighton community, The Guardian, recuperat pe 19.02.2014 de pe http://www.theguardian.com/local-government-network/2012/oct/02/gay-pride-brighton-benefits


N2 (Veronica Coroi)

Salutăm echipa afirmatoare.

În calitate de cel de-al 2-lea negator, voi pune în balanță argumentele ambelor echipe spre a demonstra faptul că „E timpul să afirmăm că Paradele Gay nu mai sunt necesare”. Și punem accentul pe faptul că nu mai sunt, însă, începînd cu anii 70 au servit comunității lgbt ca metodă de a arată că există, ulterior de a-și cere drepturile egale în fața legii. Vom face o incursiune în istorie pentru a accentua faptul că la început, din anul 1965, manifestațiile erau recunoscute drept Annual Reminders[1] , iar în urma evenimentelor de la Stonewall majoritatea paradelor aveau drept scop recunoașterea aportului pe care îl au personalitățile de orientare netradițională în lume[1].

De-a lungul dezbaterii echipa afirmatoare și-a construit pledoaria cu argumentul că Gay Pride Parades nu și-au atins scopul, drept urmare mai sunt necesare, și faptul că aceste manifestații oferă membrilor lgbt o împlînire psihologică și recunoaștere socială. Drept răspuns, echipa negatoare a adus date și statistici care confirmă recunoașterea drepturilor lgbt în fața legii, dar și o îmbunătățire vizibilă în ceea ce privește atitudinea societății. Afirmatorii menționează frica de imposibilitatea procreării drept o cauză a homofobiei, sursa oferită de ei fiind o opinie asupra situații din statul Utah[3], asta deși oamenii de știință nu au convenit asupra unei cauze plauzibile, fie menționează anxietatea și frica de propria sexualitate[2].

Pe seama mass mediei se pune și caracterul exhibiționist și mai puțin decent pe care îl observă heterosexualii în aceste parade, acesta fiind și unul dintre argumentele echipei negatoare, iar aici nu putem decît afirma că informația presei rezultă din activitatea propriu-zisă a unor membri lgbt, această tentă provocatoare e observată și de alți membri lgbt care recunosc lipsa ei de necesitate[4]. Pornind de la premisa că comunitatea lgbt are nevoie de o asemenea manifestare publică, ignorăm acei membrii lgbt care sunt mai puțin exhibiționiști sau extroverți și încearcă să se afirme prin contactul direct, ceea ce presupune relații în familie, la job, în instituții de învățămînt, mai puțin semnificativ în timpul marșurilor. Acest contact și determină o rată de toleranță mai mare în rîndul heterosexualilor cu prieteni și rude lgbt.[7] Acești membri lgbt reușesc astfel să-și demonstreze egalitatea și să se integreze, însă imaginile lascive îi dezavantajează și le afectează imaginea. Totodată, merită menționat faptul că paradelor li se atribuie un caracter tot mai comercial și rasist de însăși membrii comunității.[1]

Referitor la reglementările paradelor din Dallas, acestea sunt regionale și vin în susținerea argumentului al 2-lea negator, iar membrii lgbt care se opun reglementărilor spun că astfel sunt supuși ‘criteriilor heterosexuale’[5], iar aici nu putem trece cu vederea viziunile diamentral opuse pe care le-au avut cei care au luptat pentru drepturi egale și cei care contestă aceste criterii, întărind mai mult viziunea scepticilor convinși că homosexualitatea ar fi o deviere psihică. Egalitatea presupune și supunerea la normele legale și etice ale societății și legislației.

Cel de-al doilea argument al echipei afirmatoare prezintă parada ca o unică sursă de satisfacere a nevoilor sociale stipulate de piramida Maslow. Voi reitera poziția echipei negatoare potrivit căreia există o mulțime de alternative prin care comunitatea gay își poate promova imaginea, inclusiv cele oferite de organizația Interpride[6] . Nu ni se oferă o dovadă a cauzalității ratei sinuciderilor și cea a imposibilității participarii la parade gay, iar afirmația conform căreia paradele ar fi o metodă de familiarizare cu acest tip de sexualitate e combătut nu doar de faptul că din anii 70 pînă acum lumea e suficient de informată în acest aspect, dar și faptul că de cele mai multe ori copiii nu participă sau părinții nu le permit să vizioneze astfel de manifestații. În schimb, prin educație tînăra și viitoarea generație trebuie informată despre normalitatea homosexualității.

 E adevărat că există grupuri religioase și nu numai cu o poziție potrivnică fermă și tocmai existența lor demonstrează că parada nu e unealtă eficientă pentru a lupta cu problemele actuale ale comunității lgbt. În mare parte a societăților moderne și în proces de modernizare homosexualitatea e privită cu ochi buni, iar problemele încă nerezolvate sunt cele de ordin al legalizării căsătoriilor sau adopțiilor, care necesită colaborare între organele competente și comunitate, dar și reprezentanță lgbt în organele de conducere. Exemplul vedetelor homosexuale demonstrează că aceste probleme pot fi rezolvate și prin activitatea liderilor cu influență și audiență largă. Enumerînd argumentele și punctele de dezacord între echipe, pe care le pot rezuma ca o dezbatere despre actualitatea și eficiența paradelor gay, pot concluziona că manifestațiile lgbt și-au îndeplinit scopul, iar acum e nevoie de metode actualizate realităților cotidiene pentru a ne asigura de deplina egalitate a membrilor societății indiferent de orientarea sexuală.

Referințe:

[1] – Autor necunoscut, modificat ultima dată în 08.02.2014, Gay Pride, Wikipedia, recuperat pe 21.02.2014, http://en.wikipedia.org/wiki/Gay_pride

[2] – Henry E.Adams, dată necunoscută, Putting Freud to the test, recuperat pe 22.02.2014,     http://www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/shows/assault/roots/freud.html

[3] – Sarah Hedgecock, 14.10.2013, Utah: Gays shouldn’t be able to marry because the “cannot procreate”, recuperat pe 21.02.2014, http://gawker.com/utah-gays-shouldnt-be-able-to-marry-because-they-can-1445142116

[4] – Brandon Ambrosino, 27.06.2013, Proud of who I am, not of Gay Pride, recuperat pe 21.02.2014, http://articles.baltimoresun.com/2013-06-27/news/bs-ed-pride-doma-20130627_1_gay-pride-pride-parade-pride-events

[5] – Eric Nicholson, 11.09.2013, Organizers want this year’s Gay Pride Parade to be Nudity-Free, angering lgbt activists, recuperat pe 21.02.2014, http://blogs.dallasobserver.com/unfairpark/2013/09/gay_pride_nudity_crackdown.php

[6] – Autor necunoscut, data necunoscuta, About InterPride, recuperat pe 22.02.2014, http://www.interpride.org/?page=about

[7] -   Gregory M. Herek, data necunoscuta, Coming out can reduce sexual prejudice, recuperat pe 21.02.2014, http://psychology.ucdavis.edu/faculty_sites/rainbow/html/comeout1.html



Decizii:

cristina rosu

A1- 25 puncte

continut (15 puncte max): 12

strategie (max 10 puncte): 8

stil (max 5 puncte): 5

 

Este un discurs care își propune o analiză pragmatică a unei situații de fapt, aducându-se două argumente care vizează avantaje la nivel de societate și individuale. Primul argument are în vedere percepțiile eronate care există în societate și stereotipurile. Cred că ar fi necesare explicații în ceea ce privește remedierea acestui status quo, mai ales când se identifică paradele ca fiind o parte din soluție. Exigența inițială a fost de a identifica un avantaj la nivel de societate, însă nu se realizează o legatură de cauzalitate clară între menținerea direcției inițiale și beneficiile acesteia în cadrul actual în care se identifică o serie de factori problematici (pulsul societății, legile, grupările extremiste, mass-media). În privința celui de-a doilea argument, am apreciat originalitatea analizei pornindu-se de la piramida lui Maslow (cu toate acestea, atenție la faptul că piramida, în concret, are la bază o structură ce poate să fie mai mult o analogie, decât un studiu care să analizeze situația de fapt). Nu înțeleg, însă, legătura de cauzalitate dintre mulțumirea participanților și creșterea productivității lor/ scăderea ratei sinuciderilor- cred că prin această afirmație se propune mai mult decât se poate demonstra.

 

N1- 23 puncte

continut (15 puncte max): 12

strategie (max 10 puncte): 8

stil (max 5 puncte): 3

 

În privința criteriului bunăstării sociale, aș sugera pe viitor să se aibă în vedere o viziune mai restrânsă, care să fie explicată în contextul moțiunii. Atenție la clarificarea situației de fapt, deoarece afirmatorii pornesc de la o premisă- una din sursele problemei stereotipurilor: mediatizarea distorsionată a ceea ce se întâmplă efectiv. Porniți de la o imagine care mai degrabă pare a fi o preconcepție- că paradele sunt „ieșiri extravagante”, „ostentativele parade”, „caracter indecent, exhibiţionist sexual, care produce repulsie”, în contextul în care acceptați definiția afirmatorilor (un eveniment în care se celebrează cultura şi mândria). Atenție la legăturile de cauzalitate formulate: faptul că există „atacuri extremiste” nu demonstrează drept cauză paradele. Ilustrează, într-adevăr, lipsa de acceptare din partea societății, însă nu se demonstrează că paradele sunt sursa lor. Mai degrabă această ilustrare vine în contradicție directă cu primul argument negator. Mi-a plăcut că s-a remarcat lipsa de eficiență a analogiei cu piramida lui Maslow. Atenție la exprimare! Îmi place să cred că traiesc într-o lume în care intenția nu va fi niciodată de a se câștiga „simpatia heterosexualilor”, eventual prin parade, voluntariat sau lucru în folosul comunității. În privința argumentului 2 negator, se remarcă (pe lângă limbaj) lipsa de cauzalitate între „repulsia persoanelor conservatoare”-„ura părinților hetero” și lipsa de necesitate a paradelor.

 

A2- 26 puncte

continut (15 puncte max): 12

strategie (max 10 puncte): 9

stil (max 5 puncte): 5

 

Am apreciat structura discursului și conținutul contraargumentării/ resusținerii. La primul argument, mi-ar fi plăcut să se realizeze ce nu s-a realizat în primul discurs- o clarificare a impactului paradelor asupra factorilor problematici care acționează în status quo. Mi-a plăcut aducerea în discuție a echilibrului între dreptul la liberă explimare și garantarea păstrării minimului de decență. De asemenea, efectul marginalizării și inutilitatea „criteriilor heterosexuale” au fost explicate în mod convingător. Argumentul 2 a fost analizat mai clar, ideea referitoare la piramida lui Maslow căpătând sens concret. Mi-a plăcut, de asemenea, ideea referitoare la avantajele privind incluziunea socială, eforturile de receptare neutră/ pozitivă și confortul psihic la participantului care face un „statement adresat societății”, chiar în contextul manifestărilor ostile. Într-adevăr, legalizarea nu înseamnă acceptare socială, în lipsa unei explicații, iar argumentul 2 negator are o nuanță speculativă, fără a se arăta legătura cauză-efect. De asemenea, mi-a plăcut semnalarea faptului că orice fel de manifestare socială are un impact asupra publicului și analogia referitoare la carnavalul de la Rio/ Mardi Gras.

 

N2- 24 puncte

continut (15 puncte max): 12

strategie (max 10 puncte): 8

stil (max 5 puncte): 4

 

Aducerea în discuție a ideii că este afectată imaginea comunității gay, fapt care îî afectează pe membrii „care sunt mai puțin exhibiționiști sau extroverți și încearcă să se afirme prin contactul direct”, pare a fi tardivă, în contextul în care în contraargumentarea inițială s-a avut în vedere efectul negativ asupra societății, în general, al „imaginilor lascive” (atenție la limbaj). Ca în primul discurs, se pornește de la premisa nedemonstrată că paradele sunt ostentative și nu sunt tinute sub control. Într-adevăr, presa reflectă anumite manifestări ale participanților- realitate arătată în mass media (pe care chiar dacă am accepta-o ca fiind fidelă și am face abstracție de atragerea atenției în mod negativ de care vorbea afirmatorii în primul discurs) care ridică semne de întrebare în privința justificării senzaționalului unor comportamente care în alte contexte sunt resimtițe drept firești (Rio, Mardi Gras). Afirmatorii nu identifică paradele ca unică sursă de satisfacere a nevoilor sociale, ci ca una dintre acestea, care e analizata în contextul moțiunii. Într-adevăr, nu se oferă o explicație a legăturii de cauzalitate între productivitate/ rata sinuciderii și paradele. Faptul că se poate acționa și pe alte paliere nu arată inutilitatea paradelor.

 

Afirmatorii își propun să analizeze moțiunea având în vedere impactul paradelor la nivel extern și intern/ psihologic. Negatorii își fundamentează cazul pe ideile că există deja mecanisme legale pentru lupta împotriva discriminării (eventual unde nu există încă, ar trebui să se acționeze la acest nivel sau la alte nivele diferite de ceea ce presupune o paradă) și că paradele disturbă calmul social. Ambele echipe semnalează probleme referitoare la discriminare și lipsa de teloranță. O prima arie de conflict a fost în privința echilibrului dintre libertatea de exprimare și păstrarea minimului de decență în cadrul paradelor. Afirmatorii au semnalat că există mecanisme de garantare a unei desfășurări pașnice a paradelor, eventualele nereguli semnalate de negatori nefiind în legătură directă cu acestea- de cauză- efect, ci având drept sursă lipsa de toleranță a societății. O a doua arie de conflict a fost referitoare la beneficiile la nivel de individ/ psihologice pentru participanții la parade. Afirmatorii au realizat o analiză amplă a efectului paradelor asupra sentimentului de incluziune și asupra incluziunii propriu-zise în societate, negatorii alegând să semnaleze alte surse care au același efect. Meciul a fost caștigat de Afirmatori

A1 -> 25 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 26 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Diana și Norbert (afirmatori)


Bogdan Ratiu

A1:Definesti bine termenii motiunii, dupa care treci la o intruducerea cazului afirmator. Introducerea mi s-a parut destul de greu de urmarit, cu fraze mult prea lungi si complicate. As fi preferat ceva mai concis decat sa spunem urmatoarea fraza: ”Moţiunea va face un punct de reper pentru societatea actuală presupunând fluxuri de mişcare uneori divergente, în condiţiile în care va pune în discuţie conflictul dintre drepturile individuale şi ordinea socială, comportând atât cazuri de toleranţă[2], cât şi de discriminare[3]”.

Prezinti cele 2 argumente pe care se bazeaza cazul afirmator. Era de preferat sa existe o valoare care sa uneasca cele 2 argumente si sa ofere o coeziune cazului (cum a facut echipa negatoare in primul discurs in care a introdus criteriul bunastarii populatiei).

Primul argument: Perpetuare directiei initiale, adica scopul paradelor nu a fost atins in totalitate si deci ele trebuie sa continue.

Al doilea argument: Utilitatea pentru persoanele LGBT si nu numai. Din pacate prea mult Maslow in enuntarea argumentului a facut ca acest argument sa ajunga sa fie numit ca argumentul piramidei lui Maslow si s-a pierdut oarecum din ideea pe care doreati sa o transmiteti cu acest argument.

Per total un discurs bun, dovezi ok si o buna prezentare a pozitiei afirmatoare. Unele formulari si fraze mi s-au parut un pic prea lungi si alambicate. Probabil ca se putea exprima acceasi idee mai simplu si concis.



N1: Adaugi un criteriu pe baza caruia o sa judecati motiune, lucru care mi-a placut.

Combateti cele 2 argumente ale echipei afirmatoare:

  1. Paradele gay din ultimul timp se deosebesc de paradele gay de la inceput si au alte scopuri care nu mai tin de recunoasterea sau acceptarea persoanelor gay.

  2. Exista alte metode pentru a satisface nevoie evidentiate de afirmatori. De acord, dar asta nu inseamna automat ca metoda paradelor nu poate sa vina in completare.

Se prezinta apoi cele 2 argumente negatoare:

Primul se refera la situatia mult mai buna de acuma de care se bucura cumunitatea gay. Totusi sa spui ca doar 80 de tari criminalizeaza homosexualitatea mi se pare inca un lucru foarte grav, daca tinem cont ca in lume sunt in jur de 190 de tari. Practic aproape jumatate din tarile lumii inca considera homosexualitatea ca boala/infractiune. Pe langa acesta, foarte putine tari recunosc casatoria persoanelor de acelasi sex. Per total acest argument mi se pare destul de subred si oarecum sustine punctual de vedere expirat de primul argument afirmator.

Al doilea argument prezentat bine este atentarea la calmul social prin comportamentul exagerat prezentat la paradele gay.

Un discurs bine structurat, care atinge toate punctele cazului afirmator si prezinta viziunea echipei negatoare.

A2: Discurs bun, care isi face treaba atat contra-argumentand negatorii cat si resustinand cazul afirmator. Ca si structura se putea mai bine, deoarece se incepe cu contra-argumentare, se trece la sustinerea propriului caz si apoi se trece iarasi la contra-argumentare. Paragraful in care se explica pe larg piramida nevoilor si cum se leaga acest lucru de caz mi s-a parut prea lung si nu foarte relevant.

Contra-argumentarea a fost buna, s-a spus ca exista aprobari si regului care se respecta si s-a facut paralela cu un carnaval. De asemenea s-a spus ca in anumite tari sunt inca sunt probleme mari. Eu as fi insistat mai mult pe acest aspect.

N2: Incepi cu stabilirea contextului istoric in care au aparut paradele gay si incerci sa demonstrezi ca situatia actuala nu se mai potriveste si deci paradele nu isi mai au rostul. Ai insistat apoi pe partea cu excesele si caracterul exhibitionist care fac mai mult rau comunitatii si ai prezentat o metoda alternativa prin care membrii comunitatii ar putea fi mai usor acceotati de societate.

Din nou argumentul ca se poate satisface nevoia de integrare si altfel, iar in incheiere alte metode prin care se pot rezolva problemele ramase ale comunitatii LGBT.



Decizia:

Cea mai importanta arie de conflict: isi mai are sens in ziua de azi parada? Oarecum este destul de asemanatoare cu motiunea. Echipa afirmatoare a descris situatia initiala in care parada a fost o comemorare si ulterior a primit scopul mult mai larg de a integra (din toate punctele de vedere) cumunitatea gay. Desi sunt de acord cu negatorii ca s-au facut progrese, in multe tari inca homosexualitatea este incriminata si in si mai multe tari casatoriile sau adoptiile de catre cupluri de acelasi sex sunt interzise. Chiar daca sunt si alte metode prin care comunitatea poate sa isi atinga scopurile, negatorii nu au reusit sa imi arate cum parada nu serveste si ea acestor scopuri.

A doua arie: parada face mai mult rau, radicalizand sentimentele anti-gay si avand un caracter sa ii spunem obscen. Echipa afirmatoare a aratat ca paradele se desfasoara cu respactarea legilor si cu cooperarea primariilor si altor institutii si ca acest caracter exhibitionist este facut sa socheze si provoace o reactive a mass mediei. Existenta unor contra manifestatii si grupuri care se opun imi confirma faptul ca integrarea nu este completa si ca aceasta comunitate inca mai are anumite probleme de rezolvat.

Un meci bun, discursurile bine structurate si sustinute cu dovezi. Per total echipa negatoare nu a reusit sa ma convinga ca paradele gay nu isi mai au rostul. Chiar daca exista o situatie mai buna in anumite tari pentru comunitatea LGBT si exista alte metode pentru a rezolva anumite probleme ramase, la urma urmei asta nu inseamna ca paradele si-au pierdut ratiunea de a exista (de a promova comunitatea si integrarea ei deplina in societate). Castiga afirmatorii.

Puncte:

A1: 25 (13, 9, 3)

N1: 23 (12, 8, 3)

A2: 24 (13, 8, 3)

N2: 24 (13, 8, 3)

A1 -> 25 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 24 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Diana și Norbert (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Clasament meci

Medii punctaje

A1 -> 25.00 puncte
N1 -> 23.00 puncte
A2 -> 25.00 puncte
N2 -> 24.00 puncte
Castiga echipa:

Diana și Norbert (afirmatori)

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.