Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teodor si Remus' (afirmatori) vs 'Adina si Alex' (negatori)

A1 (Teodor Oprea)

"Agenda homosexuală: să petrec timp cu familia mea; să fiu tratată egal; să cumpăr lapte" -acesta a fost unul dintre sloganele afisate in timpul paradelor gay care au avut loc in Romania.1

In ciuda faptului ca majoritatea celor care nu au vazut live o parada gay au impresia ca acestea nu reprezinta nimic altceva decat un spectacol dezmatat si nerusinat, la noi, in Romania, paradele gay reprezinta mai degraba un eveniment festiv si foarte colorat fara insa a fi sfidator. Majoritatea celor din comunitatea LGBT poarta baloane, steaguri si pancarde, si nu imbracaminte sumara, si nici nu afiseaza un comportament indecent. De altfel, nici nu sunt asa de multi: in 2012 au participat la marsul diversitatii circa 400 de persoane. De ce mai este nevoie de Pride Parade la momentul actual? Din mai multe motive: comunitatea LGTB vrea drepturi si vrea sa fie cunoscuta asa cum este. De asemenea, vor sa insufle curaj altor persoane de a se afisa public ca fiind LGTB.

De altfel, in contextul acestei dezbateri dorim sa abordam Pride Parade ca fiind un eveniment de afisare publica, autorizat si pasnic, in scop de informare si de activism, care are loc anual si face parte dintr-un sir de evenimente sub egida GayFest, festival derulat de ACCEPT in vederea promovarii imaginii, culturii si drepturilor comunitatii LGBT.

Desi nu tinem neaparat sa sustinem ca paradele trebuie acceptate de toata lumea, dorim sa prezentam in continuare cateva motive pentru care comunitatea LGBT din Romania considera aceste parade utile si ofera cel mai bun context de promovare si vizibilitate in plan societal. 

1. Paradele gay fac cunoscuta atitudinea comunitatii LGBT din Romania

In fiecare an, paradele LGBT au avut teme specifice precum acceptarea diversitatii orientarilor sexuale, buna intelegere, drepturile comunitatii LGBT, incetarea discriminarii si a preconceptiilor cu privire la modul de viata al comunitatii. Pe masura ce pe plan mondial se ofera tot mai multa recunoastere si acceptare comunitatii LGBT, si comunitatea din Romania doreste sa isi afirme public pozitia, intentiile si aspiratiile, iar paradele sunt cel mai bun mod de a face cunoscut nu numai liderilor unei tari, ci si populatiei faptul ca problema discriminarii trebuie adresata si totodata ca aceasta comunitate joaca rolul unui grup social care isi exercita dreptul la exprimare publica si implicare sociala. Din an in an, aceste parade au facut cunoscuta existenta comunitatii LGBT in Romania si au reusit sa atraga sustinerea politicienilor (printre care si Traian Basescu, Madalin Voicu si Remus Cernea) a partidelor politice (Partidul Verde), al diplomatilor din alte tari si a altor personalitati publice, fiind astfel un mijloc foarte utill de a obtine sustinere publica pentru obiectivele comunitatii, obiective care de altfel sunt mai degraba centrate in jurul protectiei si acceptarii acestei comunitati. 

2. Paradele- ca eveniment anual- obisnuieste publica cu existenta comunitatii LGBT

In ciuda faptului ca mentalitatea populatiei a fost in mare parte puternic opusa unei alte orientari sexuale decat cea canonica, in ultima vreme tot mai multe persoane heterosexuale se alatura paradelor si sustin toleranta fata de aceasta comunitate. De asemenea, majoritatea evenimentelor din timpul GayFest sunt adresate populatiei largi si ofera contextul pentru ca oamenii obisnuiti sa participe la dezbateri cu privire la problema comunitatii LGBT din Romania, sa vizioneze documentare si filme care expun viata obisnuita a homosexualilor -nu foarte diferita de a tuturor celorlalti- si sa discute direct cu persoane din aceasta comunitate. Pentru a schimba incet incet aversiunea populatiei in acceptare, paradele sunt cel mai bun mod de a avea acces direct la marea masa a populatiei.

3. Paradele ii incurajeaza pe ceilalti homosexuali si lesbiene sa nu se mai ascunda

In ciuda faptului ca numarul de participanti la parade a variat de-a lungul timpului, si din cauza interventiei violente a sustinatorilor Noua Dreapta, in ultimii ani tot mai multe persoane de orientare homosexuala se alatura miscarii si aceste parade sunt cel mai bun mod de a insufla curaj altor persoane sa isi declare public orientarea sexuala si sa isi depaseasca poate propriile indoieli si temeri cu privire la orientarea sexuala si integrarea in societate, comunicand cu persoane care au intampinat aceleasi probleme si le-au depasit, gasind acceptarea persoanelor din jurul lor.

Din aceste motive, sustinem ca Pride Parades sunt inca un instrument necesar pentru comunitatea LGBT dintr-o Romanie in schimbare, dar care mai are mult de facut in directia acceptarii si demitizarii orientarilor sexuale diferite.

 

Referinte:

 

Spectacol de culoare la PARADA GAY 2012. Sute de persoane au participat la Marşul Diversităţii recuperat pe 14 februarie 2014 de pe http://bit.ly/1kJX4nb

 

 


N1 (Adina Mihaela Harabagiu)

Cea mai cunoscută modalitate prin care comunitatea LGBT a ales să își apere drepturile în cadrul societății o reprezintă paradele Gay Pride, organizate în numeroase state și chiar și în România. În ultimii ani s-a observat faptul că, drept rezultat al acestor parade, atât pe plan internațional cât și pe plan intern drepturile comunității LGBT încep să fie recunoscute treptat.

Astfel, ideea principală pe care, ca negatori, o susținem este aceea că aceste manifestații ar trebui să înceteze nu din cauză că ar putea influența negativ, ci datorită faptului că scopul pentru care s-a recurs la ele este, încetul cu încetul, îndeplinit.

N1. Poziția și cerințele comunității  LGBT sunt cunoscute de întreaga societate

În anul 1969 a avut loc prima paradă ”LGBT Pride March”, la NewYork, prin care s-a încercat promovarea unor idei precum toleranța și acceptarea acestei comunități. Timp de peste 40 de ani, astfel de parade au fost organizate în întreaga lume, iar dezideratele comunității LGBT s-au diversificat, punându-se accentul pe dreptul de a putea forma o familie și pe nediscriminare. Luând în considerare solidaritatea afișată de membrii acestei comunități, putem afirma faptul că aceste cerințe sunt susținute și de gruparea LGBT din România. În țara noastră, însă, prima paradă (GayFest) a fost organizată abia în anul 2004 la București. Încă de la prima ediție, ea s-a bucurat de sponsorizare chiar din partea Guvernului României [1] ceea ce evidențiază faptul că, indiferent de inxistența unei parade până la acel moment în România, comunitatea LGBT se bucura deja de susținere chiar din partea unei instituții importante a statului român.

N2. Comunitatea LGBT se poate prezenta și prin intermediul altor festivale

Majoritatea persoanelor consideră că parada GayFest, în cadrul căreia are loc Marșul Diversității, este cea mai bună modalitate prin care comunitatea LGBT se poate afirma. Aceasta are loc anual, însă, iar Marșul Diversității, datorită faptului că se desfășoară într-un loc public, poate fi privit ca pe o ofensă de către cei care nu agreează această mișcare. Totodată, jandarmii prezenți, care pot fi în număr de două ori mai mare decât numărul de participanți [2], pot induce o stare de neplăcere, mai ales din cauză că protejează persoane care își manifestă afecțiunea în public, practică ce nu este agreată nici măcar în cazul heterosexualilor. Există și alte metode prin care comunitatea LGBT se poate promova în România, precum Serile Filmului Gay, Miss Travesty România, Gala Drag Queen sau revista online Angelicuss, proiecte derulate de către organizația Be An Angel Romania și care nu trezesc aceeași aversiune ca parada GayFest: numeroase persoane au avut tendința să critice această paradă, fără a aduce în discuție celelalte evenimente.[3]

N3. Nu este necesar ca viața intimă a unei persoane să fie făcută publică

Faptul că o persoană decide să își declare în mod public, în fața unei întregi comunități, orientarea sexuală nu garantează că aceasta va fi acceptată de acea comunitate. Aceasta se explică prin faptul că viața sau obiceiurile intime ale unei persoane nu interesează publicul larg, ba chiar pot genera o atitudine de respingere față de acea persoană, indiferent de orientarea ei sexuală. Niciun individ nu este obligat să aceepte anumite practici pe care el însuși nu le realizează. 

N4. Legislația – din ce în ce mai favorabilă pentru comunitatea LGBT

Atât pe plan extern, cât și pe plan intern, drepturile comunității LGBT încep să fie recunoscute prin diverse acte normative adoptate sau abrogate. Astfel, anumite state precum Germania, Finlanda sau Elveția recunosc uniunile civile între persoane de același sex încă din 2011, iar în Suedia sau Irlanda este recunoscut și dreptul la adopție al acestor persoane.[4] Se poate observa că paradele își ating scopul treptat, fapt ce scade nivelul lor de importanță.

În România, articolul 200 din Codul Penal care incrimina reațiile sexuale dintre persoane de același sex a fost abrogat în 2001, în afara existenței vreunei parade a comunității LGBT din România, dar la presiunile comunității internaționale și a Consiliului Europei.[5] Datorită tendinței României de a se alinia la legislația internațională, persoanele apartenente la comunitatea LGBT din România au început să beneficieze de aceleași drepturi ca cele din străinătate. Din nou, manifestările de tip Gay Pride își pierd din utilitate.

Concluzionând, putem afirma faptul că, deși au beneficiat de o anumită importanță și au ajutat la obținerea diverselor beneficii și avantaje sau la câștigarea anumitor drepturi pentru comunitatea LGBT, paradele Gay Pride, atât cele din state terțe cât și cele din România, au început să își atingă încetul cu încetul scopul. Numărul incidentelor la aceste parade au început să scadă, iar legislația a devenit mai favorabilă. Atitudinea societății se îndreaptă deja spre acceptare și toleranță: necesitatea paradelor Gay Pride este în continuă scădere.


[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/GayFest

[2] "Parada GayFest s-a incheiat - au fost de doua ori mai multi jandarmi decat manifestanti", 22.05.2010, recuperat pe 19.02.2014 de pe http://www.ziare.com/stiri/eveniment/parada-gayfest-s-a-incheiat-au-fost-de-doua-ori-mai-multi-jandarmi-decat-manifestanti-1017326

[3] Toma Roman Jr., Karina Knapek, 04.06.2006, ”Ziua panaramelor - Dreapta & Homo”, recuperat pe 19.02.2014 de pe http://jurnalul.ro/special-jurnalul/ziua-panaramelor-dreapta-homo-19872.html

[4] "Situaţia căsătoriei între persoane de acelaşi sex şi a adopţiei în lume", 18.05.2013, recuperat pe 19.02.2014 de pe http://adevarul.ro/international/in-lume/situatia-casatoriei-persoane-acelasi-sex-adoptiei-lume-1_5197a14c053c7dd83fac40fa/index.html

[5] "Legislaţia românească privind homosexualitatea", recuperat pe 19.02.2014, de pe http://www.suntgay.ro/ma_informez/legislatia_romaneasca/


A2 (Remus Serban)

Discriminarea bazata pe orientarea sexuala este un fenomen societal greu de remediat, in special in tarile din estul Europei.  Comportamentul homofobic al barbatilor, in special in cultura est-europeana, tinde sa fie mai mult un mecanism de aparare impotriva propriei ambiguitati sexuale si o reafirmare a propriei masculinitati, si se perpetueaza generatie de generatie, in ciuda normelor legislative sau a afirmarii culturale a comunitatii LGBT. Cea mai buna solutie ar fi un program de educatie despre toleranta oferit perpetuu populatiei, menit sa schimbe conceptiile si comportamentele gresit invatate de la generatiile anterioare, mai ignorante si mai defensive. Rolul paradei gay este de a exprima si elibera frustrarile impotriva discriminarii tacite cu care este intampinata comunitatea LGBT de catre societate, de a sarbatori reusitele luptei pentru drepturi egale si de a remedia, prin impactul vizual si simbolic, gradul de preocupare si atentie pe care il ofera societatea situatiei comunitatii LGBT. In esenta, parada gay are ca functie principala sarbatorirea luptei pentru drepturi egale si ca scop un public neindiferent. In consecinta, prin caracterul lor, paradele gay vor fi necesare chiar si dupa ce drepturile egale pentru comunitatea LGBT vor fi castigate. Mai mult de atat, realitatea actuala cere in mod cert o mult mai activa prezenta a comunitatii LGBT in educarea publicului general despre toleranta.

Raspund acum argumentelor primului negator.

1. Desi prezumtia ca pozitia si cerintele comunitatii LGBT sunt cunoscute de intreaga societate este falsa, chiar daca am presupune ca e adevarata, nu se poate deriva in mod cert ca paradele gay sunt nenecesare, ci dimpotriva, mai ales ca scopul paradei gay este si de a reitera, periodic, exact pozitia si cerintele comunitatii LGBT. De fapt, motivul pentru care pozitia si cerintele comunitatii LGBT sunt cunoscute de intreaga societate sunt aceste parade care atrag atentia, comentariile si starnesc discutiile observatorilor, presei etc

2. La punctul doi inteleg ca negatorul sustine ca ar fi nenecesare paradele gay la momentul actual, si ca se poate atinge acelasi scop prin altfel de evenimente, care sunt momentan o pleiada secundara a principalului eveniment. Ca afirmator, consider ca acest argument e unul similar cu cel al unui restaurant care elimina felurile principale de mancare din meniu: economicos, plicticos si limitat.

3. Doar pentru ca nu este necesar ca viata privata a unei persoane sa fie facuta publica, nu inseamna si ca persoana nu are dreptul sa dispuna de sine sau de viata sa privata asa cum doreste, pe masura capacitatii sale civile, si in limita ordinei publice si a bunelor moravuri, asa cum are un drept uman, constitutional si civil garantat prin absolut toate institutiile de drept civil din aceasta tara. Faptul ca nu este necesar ca o persoana sa isi faca publica viata privata este fals, in special in cazul in care viata privata a unei persoane reprezinta subiectul fobiei colective ce determina persecutarea si discriminarea manifesta sau tacita a respectivei persoane. Aceste fobii ipocrite pot mult mai bine fi cucerite printr-o pasnica confruntare valorica, asa cum propune si parada gay.

4. Legislatia, desi mai favorabila pentru comunitatea LGBT, nu duce in caducitate parada gay. Dupa cum am explicat si in introducere, parte din motivatia participantilor la o parada gay este de a sarbatori apropierea de egalitatea in drepturi pe care au castigat-o, parada gay fiind, indirect, un eveniment memorial al justei evolutii a sistemului legislativ si a perimarii prejudecatilor societale.


In concluzie, as adauga faptul ca tonul general al negatorului a fost acela de a sustine ca parada gay nu mai este necesara deoarece isi atinge scopul: pentru unii e deranjanta si dizgratioasa, un memento despre cum egalitatea de care au parte unii e limitata de ignoranta altora.


N2 ()



Decizia:

Radu Ocrain

A1. Un discurs bun. Framingul dezbateriii a fost facut foarte bine, ati clarificat inca de la inceput cadrul dezbaterii. Mi-a placut faptul ca ati facut o contextualizare, ne-ati ararat exact pentru cine sunt in continuare utile paradele gay si de ce. Ap apreciat ca ati inceput discursul cu un captatio, e un mod foarte bun de a incepe un discurs. 
Trebuie sa aveti grija ca argumentele voastre sa fie diferite. In acest caz, primele doua argumente puteau fi comasate intr-un argument mai bine dezvoltat. Structura argumentelor a fost in principiu buna, dar trebuie sa aveti grija sa aduceti o concluzie sau un impact fiecarui argument. In sustinerea celui de-al treilea argument v-ar fi fost utile niste statistici. 
Punctaj: continut 13, strategie 8, stil 4
Total 25
A2. Contraargumentarea argumentelor echipei negatoare a fost facuta foarte bine. Ati atacat fiecare punct.
Partea de framing nu mai era necesara si in acest discurs, era deja clara de la inceput. 
E important sa reveniti la argumentele voastre, nu e ok sa lasati in aer tot cazul vostru. Asta in general va poate pierde meciuri. 
Punctaj: content 11, strategie 8, stil 4. 
Total 23

A1 -> 25 puncte
N1 -> 0 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 0 puncte
Castiga echipa:

Teodor si Remus (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.