Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Alexandru' (afirmatori) vs 'Adrian si Salomeea' (negatori)

A1 (Teo)

Consideram ca statul ar trebui sa nu mai subventioneze specializarile care nu au cautare pe piata muncii, adica acele domenii de studiu universitar sau postuniversitar care nu se coreleaza cu o categorie de posturi sau functii care pot fi gasite in mod frecvent in piata muncii la momentul actual. Astfel de specializari pot fi considerate cele din domeniul fizicii teoretice, psihologie, ingineria materialelor, asistenta sociala, studii culturale etc. Consideram ca statul ar trebui sa finanteze selectiv acele specializari care sunt productive, pe baza unor studii ale dinamicii pietei muncii care sa releve domeniile pentru care se pot gasi posturi in urmatorii 5 ani. Aceste evaluari pot fi reluate periodic pentru corelarea finantarii cu schimbarea realitatilor sociale si a cerintelor pietei.


Responsabilitatea statului vs. accesul la educatie al tinerilor

Atat Constitutia cat si legile in domeniul educatiei garanteaza dreptul si accesul la educatie al populatiei, dar acest drept nu implica si o angajare a statului de a sustine financiar orice forma de educatie. In fond, datoria statutului priveste asigurarea bunastarii si a liberului acces la invatamant. Din acest punct de vedere, statul isi indeplineste chiar mai bine aceasta responsabilitate atunci cand subventioneaza exclusiv specializarile care sunt cautate pe piata muncii, pentru ca faciliteaza accesul tinerilor care au posibilitati financiare variabile catre facultati cu specializari care garanteaza intr-o mai mare masura incadrarea ulterioara pe piata muncii. Tinerii care au inclinatie catre specializare cu o cautare mai mica pe piata muncii pot sa faca acest lucru in continuare, pentru ca uneori interesul si pasiune apentru un subiect primeaza in fata calculelor financiare: de exemplu, in 2013, specializarile din cadrul Facultatii de Geografie sunt in topul specializarilor cu concurenta mare, adica 16-18 candidati pe loc [1], chiar daca profesiile care rezulta nu sunt dintre cele mai lucrative [2]

Impactul economic

 

Finantarea universitatilor se face in functie de numarul de studenti pe care ii are universitatea la o anumita data [3]. De obicei un numar mare de studenti indica faptul ca acestia au un interes in domeniu, iar interesul poate sa provina dintr-o inclinatie naturala catre domeniul respectiv sau din tendinta de a considera acel domeniu ca fiind foarte productiv pe piata muncii, avand sansa la o cariera mai sigura sau mai profitabila. Desi pasiunea pentru un anumit domeniu de specializare face ca fiecare facultate sa inregistreze anual o cohorta de studenti, facultatile care inregistreaza in mod constant un numar crescut de studenti sunt de obicei si facultatile care ofera specializari cu cautare pe piata muncii. Daca statul ar inceta sa subventioneze specializarile fara cautare, majoritatea studentilor nu ar fi afectata in mod negatic. Aceasta politica ar fi de asemenea avantajoasa din punct de vedere economic pentru ca banii investiti in educatie in cadrul acestor specializari ar reprezenta de fapt o investitie care este recuperata de stat si societate, o data ce absolventii acestor specializari s-ar incadra in piata muncii si ar produce venituri impozitabile. In cadrul sistemului actual, statul finanteaza studii fara cautare, iar absolventii se incadreaza in piata muncii greu si de obicei in alt domeniu decat cel de specializare, obtinand venituri mai mici si deci contribuind mai putin la bunastarea lor si a societatii.

Responsabilizarea tinerilor

Foarte multi tineri isi aleg domeniul de specializare in mod iresponsabil si lenes, orientandu-se in functie de lejeritatea procesului de admitere, ferindu-se de specializarile care au examen de admitere [4] . Sansa de a obtine un loc bugetat este un alt criteriu important in alegerea specializarii - acest lucru e problematic pentru ca de multe ori facultatile au mai multe locuri bugetate datorita capacitatii lor de a face lobby la Minister in acest sens, si o data obtinute aceste locuri, facultatile fac eforturi sa atraga studentii ca sa “le umple” pentru a primi finantare maxima. Conform Societatii Academice din Romania, “Aceasta produce o logică circulară a alocării de resurse complet diferită de intenţiile teoretice ale politicii de alocare per capita.” [5] Totodata, multi tineri isi aleg specializarea in functie de lejeritatea programului/activitatii din perioada facultatii, fara insa a depune efort in a se implica in activitatii extracurriculare care sa le creasca sansele de angajare, si astfel nu reusesc sa se integreze ulterior in piata muncii. Prin subventionarea exclusiva a specializarilor productive, statul incurajeaza tinerii sa-si aleaga responsabil cariera si domeniul de studii, optand fie pentru un domeniu productiv, fie pentru un domeniu neproductiv dar pe care trebuie sa il plateasca singuri, determinandu-i astfel sa aleaga dupa criterii obiective si sa-si asume decizia in mod responsabil.

Din cele pezentate anterior, rezulta ca aceasta masura ar fi in conformitate cu rolul statului de a crea un mediu propice studiilor diverse, fara insa a ingreuna dinamica ulterioara de pe piata muncii. Totodata, aceasta strategie responsabilizeaza tinerii si e un elemenet care contribuie atat la bunastarea lor, cat si a societatii per ansamblu.

[1] Lica, Cristina, (iul. 2013 ), ADMITERE FACULTATE 2013. Specializarea cu CONCURENŢĂ ULUITOARE: 92 de candidaţi se bat pe un loc. INTERES mare şi pentru LIMBILE RARE, Evenimentul Zilei, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/qeXbOC

[2] Mirea, Corina, (ian.2013),Topul celor mai bine platite joburi in 2013: unde te poti angaja pentru 5.000 de euro net pe luna, Ziarul Financiar, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/KxzcGc

[3] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

[4] Ciulac, Andreea, (iul.2013), ADMITERE FACULTATE 2013. Admiterea cu examen scris „cerne” elevii, Evenimentul Zilei, recuperat pe 21.10.201 de pe http://goo.gl/311Bd 

[5] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

 


N1 (Salomeea Romanescu)

  Pentru clarificarea termenilor propunem dezambiguizarea conceptului de stat deoarece este necesar să  se precizeze despre ce tip de stat este vorba. Statul, în viziunea social-democraților, trebuie să acorde asistență socială și protecție socială celor defavorizați și,totodată, să asigure un anumit nivel de cultură și educație, în acest sens, susținând accesul gratuit la diversele forme de învățământ.[i] Social-democrația ca doctrină reprezintă o evoluție a teoriilor de stânga din secolul al XIX-lea. Versiunea economică a liberalismului actual (care se defineşte ca “dreapta”) şi versiunea sa culturală şi politică (susţinută de stânga contemporană) au aceeaşi sursă: dorinţa de pace şi de progres ştiinţific subsumate unei unice finalităţi, aceea a performanţei individuale.Aşadar scopul statului indiferent de natura lui este acela de a asigura bunăstarea individului prin creşterea performanţei sale.[ii]

Echipa negatoare consideră că  din perspectiva statului  social-democrat ar trebui să  continue să subvenţioneze specializările de studiu universitar sau postuniversitar care nu au căutare pe piaţa muncii la momentul actual deoarece trăim  într-un stat, entitate politică, într-o societate umană cu nevoi multiple şi nu într-o firmă multinaţională calată pe profit şi prin urmare criteriile evaluării celor două entităţi sunt incomparabile.  Nu putem folosi criteriile evalsed în cazul unei entităţi statale, ele pot fi folosite in cazul evaluărilor politicilor, programelor şi proiectelor care folosesc bani publici..Societatea umană  este una integrată şi prin urmare are nevoie de dezvoltarea ştiinţelor exacte, sociale şi aplicate în aceeaşi măsură. Prin urmare echipa afirmatoare susţine în mod eronat că specializări precum cele din domeniul fizicii teoretice, psihologie, ingineria materialelor, asistenţa socială, studii culturale  şi altele ar trebui să fie finanţate selectiv  numai pentru motivul că nu sunt productive sau pentru care nu se pot găsi posturi în următorii 5 ani.   Statul are datoria să creeze locuri de muncă ţinând seama de nevoile comunităţii umane recâpatându-şi dreptul regalian de a bate monedă pentru dezvoltare durabilă.Nu putem deveni mici roboţei ai unei firme multinaţionale aşa cum operează chiar federaţiile ân prezent care au împrumutat modusul operandi de la firmele multinaţionale,  federaţiile  fiind entităţi politice. Statul  în variantă federală sau nu este o entitate politică şi nu una pur economică, el trebuie să servească cetăţenii şi nu invers, cetăţenii să servească interesele statului internaţional care  s-a transformat într-o curea de transmisie a intereselor multinaţionalelor, inclusiv a celor financiare.  

In concluzie nu este clar ce perspectivă teoretică utilizează echipa afirmatoare, una econmică liberală sau una social democrată, de stănga atunci cînd explică primul argument al său.

Responsabilitatea statului vs. accesul la educaţie al tinerilor

 Dacă  afirmatorii abordează doctrina economică liberală, statul liberal care are pretenţia de a fi neutru înseamnă că piaţa îşi asumă rolul activ de a forma indivizii, prin imensa industrie publicitară şi de divertisment şi nu statul.In această perspectivă alocarea resurselor financiare de la bugetul de stat tinde spre zero, conform principiilor terapiei de şoc: privatizarea, nonintervenţia statului în economie şi scăderea cheltuielilor sociale sunt prioritare. Privatizarea serviciilor educaţionale intră în această pardigmă a terapiei de şoc, care a fost abordată şi în România iar reducerea finanţării învăţământului superior este o etapă în acest proces de tranformare a statelor în instrumente ale firmelor multinaţionale, în mod subtil prin imprumutarea modusului operandi al multinaţionalelor. 

  Aşadar statul  trebuie să asigure  pe lângă bunăstare aşa cum precizează afirmatorii şi o dezvoltare durabilă a societăţii, una socială, economică, ecologică şi  nu în ultimul rând una culturală 

Impactul economic versus perspectiva etică

 Conform criteriile de evaluare ale ghidului evalsed, care  a fost adoptat de către Comisia Europeană: relevanţă, eficacitate, sustenabilitate, jmpact  şi eficienţă trebuie să stea  în totalitate la baza evaluării unei specializări universitare sau post-universitare atunci cănd se alocă finanţarea de la bugetul de stat şi suntem de acord cu propunerea afirmatorilor cu următoarea pecizare: nu putem transforma personalitatea umană şi modelarea ei în marfă, conform societăţii consumeriste, dintr-o perspectivă etică. Nu poţi fi numai eficient fără să fii şi eficace, adică nu te poţi raporta doar la costuri şi beneficii ale  alocării financiare  de la bugetul de stat educaţiei fără să iei în calcul scopul statului social democrat, acela de a servi cetăţeanul spre deosebire de statul liberal care este reprezentantul  şi prin urmare apăratorul intereselor unei minoritâţi economico-financiare în detrimentul majorităţii.In concluzie statul  social democrat trebuie să finanţeze toate specializările care ajută dezvoltarea personalităţii umane şi a unei societăţi durabile, nu numai cele care au impact economic.Impactul trebuie să fie şi unul social şi ecologic alături de cel economic.

   Deci echipa afirmatoare nu a reuşit să ne convingă de ce prin subvenţionarea exclusivă a specializărilor productive, statul încurajează tinerii să-şi aleagă responsabil cariera şi domeniul de studii, fără să-i discrimneze pe cei care optează pentru un domeniu neproductiv dar pe care trebuie să îl plătească singuri chiar dacă raportul este de 7 locuri de muncă  productive faţă de cererea de 490 tineri în căutare de loc de muncă în România.

 


[ii] idem


A2 (Alexandru Dumitru)

Parcursul meciului pana in acest moment a pus in discutie perspectiva afirmatorilor conform careia statul are rolul de a gestiona starea si dezvoltarea unui stat spre binele cetatenilor sai, in speta prin invatamant si ulterior piata de munca, responsabilizand tinerii si facilitand cadrul unui progres durabil, in raport cu perspectiva negatorilor care sustin ca statul are rolul de a prelua indatorirea de perfectionare si „cresterea perfomantei individului”, bazandun-ze pe faptul ca lipsa subventiilor in domeniile care nu prezinta un factor de productie in viitor indica o abordare de tip corporatie a statului, fara a aprecia natura umana. Aceste doua perspective intra evident in conflict, insa echipa afirmatoare simte nevoia de a preciza ca aceasta masura are in vedere nu numai o reorganizare a banilor virati institutiilor universitare, dar si o reorganizare a stilului de abordare inadecvat al tinerilor de azi, consolidand o perspectiva pragmatica asupra viitorului odata cu o educare reala in a lua decizii a studentiilor.

Responsabilitatea statului vs. accesul la educatie al tinerilor

Desi negatorii afirma ca responsabilitatea statului nu este aceea de a interveni in economie printr-o abordare de tip manipulator, impingand studentii catre un anumit sector al pietei de munca, echipa afirmatoare isi resustine ideea ca aportul economic pe care il poate avea un set de domenii in invatamant este extrem de important pentru ca faciliteaza in timp contextul unui stat functional, cu un real factor de productie si impozitare, concentrarea pe un anumit sector si realocare subventilor din celelalte domenii creand o crestere a locurilor de munca si competivitatea necesara unui stat in progres economic. De asemenea, pornind de la modelul prezentat de primul afirmator, subventiile alocate universitatilor se pot redirectiona in functie de necesitati si tendinte economice, aceast concept vizand nu satisfacerea unor corporatii si interese cum presupune echipa negatoare, ci dezvoltarea pragmatica a statului, micsorand numarul de viitori someri, studenti care se angajeaza in afara ariei lor de specializare din lipsa de locuri de munca sau instrainarea lor,in tari care le ofera un context mai favorabil, investitia statului dovedindu-se ineficienta de fiecare data daca nu se iau reglementari precum cele propuse de echipa afirmatoare.



Impactul economic

Totodata, redirectionarea fondurilor in cadrul domeniilor ce obtin profit in viitor implica si o abordare cauza-efect. In momentul in care specializarile acoperite de buget isi regasesc cautarea pe piata de munca va exista tendinta ca oamenii sa aleaga sa ramana in tara, evitand pierderea de oameni instruiti, aport financiar si servicii eficiente necesare unei bune functionari a statului, avand de exemplu problema medicilor romani care prefera sa lucreze in strainatate, 6000 din cei 40000 existenti parasind deja tara in 2010. [1]

De asemenea, acest impact economic vizeaza majoritatea studentiilor, detrimentul adus minoritatii gasindu-si o solutionare in studiul la universitati particulare care pot oferi burse sau pasiune personala. Pericoulul de a nu isi gasi loc de munca in domeniul care ii intereseaza se poate compensa prin obtinerea unui loc de munca stabil de la inceput, stabilirea unui profit personal si astfel cadrul prin care isi poate plati singur studiile universitare in domeniul in care il intereseaza. Contrar spuselor negatorilor ca statul trebuie sa faciliteze dezvoltarea culturala a individului vine principiul ca educatia sau educarea este independenta de invatare, individului oferindu-i-se libertatea de a studia, in mediu universitar sau privat, dar fara ajutorul obligatoriu al statului.

Responsabilizarea tinerilor

O problema la care ne raportam din ce in ce mai mult in ziua de azi este tendinta tinerilor de a evita domeniile care implica un efort sustinur, deseori ajungandu-se sa se continuie studiile pana la nivel de master si doctorat, doar pentru a prelungi perioada de inactivitate in societate, acest fenomen creand ideea de coruptie, lipsa de responsabilitate si declin economic datorita tinerilor care intra tarziu in piata muncii sau care consuma banii de la bugetul universitar fara o finalitate reala. Aceasta responsabilizare si educare a tineretului in a vedea binele societatii si de a intelege aportul sau la bunastarea statului ca intreg nu este contestata de echipa negatoare, realitatea a ce se intampla fiind de o importanta majora pe termen lung. Acest argument al educarii tineretului sa inteleaga utilitatea reala a studiilor universitare reuneste in sine si modelul conform caruia statul vrea binele societatii ca intreg, raspunzand acuzatiilor negatorilor ca afirmatorii trunchiaza evolutia si bunastarea generala a societatii.

In concluzie, echipa afirmatoare dovedeste ca pentru o imbunatatire si dezvoltare reala a nivelului de educatie, a progresului economic si a calitatii vietii in general este nevoie de o redirectionare a subventionariilor in domenii cu un factor de profit palpabil si verficat statistic, in acelasi timp oferind alternative pentru celelalte domenii si demonstrand ca dorinta negatorilor de a proteja interesele unui stat democratic si ale unei minoritati defavorizate se dovedesc a fi de o mai mica importanta in raport cu problema actuala si criza economica ce afecteaza statul.



[1] Adevarul.ro august 2010 19:07 70% din medici vor să plece în străinătate / O să rămânem cu un medic la 2.000 de pacienţi

http://adevarul.ro/news/eveniment/70-medici-vor-plece-strainatate--ramanem-medic-2000-pacienti-1_50ae54657c42d5a6639bbc92/index.html




N2 ()

 Echipa negatoare reiterează faptul că statul ar trebui să finanţeze toate acele domenii necesare funcţionării unei societăţi umane durabile şi nu a unei societăţi consumeriste de roboţei docili eficienţi  doar economic nu şi ecologic, social şi cultural, echilbru impus de dezvoltarea  durabilă, în contrast cu tendinţa actuală de reducere a chetuielile sociale ale statului,  de non-intervenţie în economie şi de privatizare, inclusiv a serviciilor învăţământul superior, conform  priorităţilor terapiei de şoc[i] aplicate şi României post-decembriste.  

Responsabilitatea statului vs. accesul la educaţie al tinerilor

 Prin urmare  negatorii propun alternativa ca statul să-şi recapete dreptul regalian de a bate monedă pentru a finanţa toate acele domenii care produc dezvoltare umană durabilă. Pragmatismul american ascunde intenţia voită de manipulare a fiinţei  umane în interesul marilor corporaţii care oferă locuri de muncă care să le sporească profitul în detrimentul majorităţii expoliate. Paradoxal statele naţionale ajung să împrumute bani de la multinaţionalele financiare în  interesul acestora din urmă în loc să prefere să creeze moneda necesară stimulării dezvoltării unei societăţi umane durabile. Statele au devenit instrumentul acestor corporaţii iar moţiunea prezentă  se încadrează de minune acestei tendinţe globale, finanţând învăţământul superior preferenţial în sicronie cu nevoile multinaţionalelor, rămânând descoperite domenii care sunt inevitabile dezvoltării unei societăţi umane.  Performanţa multinaţionalelor se bazează pe forţă de muncă ieftină dar bine pregătită de către stat şi nu de către universităţile particulare interesate de aspectul  pecuniar în detrimentul calităţii. E mai ieftin să iei persoane gata formate  ieftin de facultăţile de stat decât să le reciclezi!

Negatorii nu sprijină această moţiune care discriminează prin alternativa propusă de afirmatori, paradoxal să plătească pentru studii în universităţi private ca să devină şomeri cu înalte studii. In plus şomajul creşte urmare acestei măsuri, deoarece locurile de muncă sunt limitate în raport cu numărul absolvenţilor în căutare de loc de muncă, raportul fiind de 7 locuri de muncă pentru 490 de tineri absolvenţi iar cele destinate absolvenţilor de studii superioare reprezintădoar 9%, conform datelor  recente ale ANOFM.[ii] La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 1.186 locuri de muncă, cele mai multe pentru programator (92), inginer mecanic (61), farmacist (28), consilier/expert/inspector/referent/economist în economie generală (28), proiectant inginer mecanic (27), agent de vânzări (25), manager (24) şi inginer de sistem software (23).

Impactul economic versus perspectiva etică

Ce impact economic să aibă această măsură când România nu mai are economie, prin fărâmiţarea industriei analog fărâmiţării agriculturii, sinonim cu distrugerea lor. Multinaţionalele nu sunt interesate să producem ci să devenim piaţă, forţă de muncă şi materie primă ieftină. Locuri de muncă se creează în sfera serviciilor odată cu declanşarea crizei[iii], Astfel, în 2008, accentul era pus pe ingineri şi subingineri. Ei erau cei mai căutaţi. În prezent, accentul s-a mutat pe analişti, programatori, pentru aceştia sunt oferite cele mai multe posturi. Ceea ce confirmă schimbarea de direcţie din economia românească, de la industrie înainte de criză, către zona serviciilor în prezent.

Este etic să distrugi o economie doar ca să devină piaţă de desfacere şi sursă de  materii prime şi forţă de muncă ieftine, o adevărată lumea a treia?Medicii pleacă pentru că sunt prost plătiţi şi pentru că fondurile pentru sănătate se reduc la fel ca cele din educaţie, astfel trimitem profesorii la cules de capşuni. Nu putem spune că avem creştere economică atunci când economia nu există, dacă există creştere ea este a profiturilor multinaţionalelor pătrunse pe teritoriul românesc şi nu a economiei naţionale care e sublimă dar lipseşte cu desavârşire.

Responsabilizarea tinerilor

 Afirmatorii dau vina pe tineri că sunt iresponsabili atunci când îşi aleg un domeniu mai puţin pragmatic ce ţine de otio nu de negotio în loc să  tragă un semnal de alarmă prin care să se scoată în evidenţă manipularea statului de către corporaţiile avide de profit cu orice preţ, cu preţul sacrificării idealurilor tinerilor. Iresponsabili sunt reprezentanţii statului, semidocţi, care nu alocă bani pentru dezvoltare umană durabilă şi securitate umană. Lipsa investiţiilor în capitalul uman şi crearea de locuri de muncă mai multe şi de calitate este motivată de  criza creată tot de multinaţionalele financiare, aşa cum încearcă să concluzioneze şi afirmatorii. Virtuţile umane sunt înlocuite cu economia de piaţă, motor al societăţii consumeriste.  O minoritate care domină piaţa dictează regulile statelor pretinse democrate fără a mai ţine seama de interesele unei majorităţi defavorizate. Dacă doreşti să cucereşti un popor îi distrugi cultura, sistemul educaţional şi de sănătate sub pretextul că nu sunt cheltuieli eficiente şi atunci le redirecţionezi către domeniile eficiente pentru multinaţionalele care profită din plin de ignoranţa decidenţilor şi lipsa de curaj în implementarea alternativelor  existente. In acest sens trebuie să responsabilizăm tinerii să demaşte  adevărata, marea corupţie care oferă beneficii legislatorilor spre legiferarea şi luarea acelor măsuri care favorizează corporaţiile transnaţionale, atragând investitorii.

In concluzie  argumentele negatorilor nu sprijină această moţiune creatoare unei insule de bogăţie într-un ocean de sărăcie, prin subvenţionare preferenţială.





Decizia:

Laura Bretea

Multumesc participantilor pentru acest meci interesant. Am apreciat faptul ca ati pregatit argumentele, ca v-ati documentat si ca ati analizat cu atentie argumentele echipei adverse. Am punctat claritatea ideilor si constructia argumentelor. Am depunctat retorica goala, afirmatiile nesustinute. Pentru ambele echipe am depunctat numarul mic de dovezi si unele contradictii de rationament.

A1

Un discurs ingrijit, informativ, relativ documentat. Am apreciat incercarea de a structura argumentarea, de a da un titlu diferitelor parti. In general un discurs bun, dar care poate fi imbunatatit.

Inceputul cazului v-ar putea pune in dificultate: o echipa negatoare mai bine pregatita ar putea sa va reproseze ca nu definiti bine termenii problemei. Nu ati precizat pe ce surse ati decis lista voastra de domenii neproductive?.

Primul argument este prea lung si nu se concentreaza doar pe o singura idee ci este un sir de fraze lungi care se termina cu o contradictie. Cititorul nu mai intelege ce propuneti, pentru ca datele pe care le puneti la dispozitie fac referire si la locurile subventionate de stat.

N1

Un discurs centrat mai degraba pe filozofie politica si mai putin pe principiile dezbaterilor. Am apreciat reflectia si faptul ca ati urmarit argumentele afirmatorilor. Insa discursul este cam ambiguu, ideile nu sunt punctate clar. Un paragraf nu trebuie sa aiba mai mult de cinci-sase randuri.

Ar fi bine sa incercati sa descoperiti esenta motiunii si logica discursului celeilalte echipe. Din pacate N1 pierde mult spatiu dezvoltand o perspectiva teoretica fara prea mare legatura cu dezbaterea. E irelevant pentru cititor daca afirmatorii pleaca de la o perspectiva de stanga sau de dreapta.

Am retinut ideea ca statul trebuie sa asigure dezvoltarea societatii in mod coerent, iar aceasta se face prin finantarii educatiei chiar cand aceasta nu este profitabila. Cred ca este o idee de la care putea pleca un discurs negator foarte bun, insa e ingropata in multe alte artificii retorice.

In ultima parte a contra-argumentarii N1 se declara de acord cu propunerea afirmatorilor, fara sa precizeze despre ce propunere este vorba. Rationamentul e alambicat, frazele sunt lungi. Am retinut in schimb ideea ca cei care opteaza pentru domenii neproductive sunt discriminati. Din nou, o idee buna care e ingropata in alte informatii neimportante.

Am depunctat lipsa surselor, de exemplu o nota de subsol despre ghidul Evalsed, sursa pentru cifra referitoare la raportul de 7 locuri de munca productive. Singura nota de subsol din discurs nu poate fi accesata. Mai multa atentie la documentare.

A2

O structura buna a discursului, cu o trecere in revista a cazului negator si revenire asupra argumentelor – ariilor de conflict. Reconstruirea argumentelor este buna, insa la argumentul 2 ar trebui sa ilustrati ideea cu un alt exemplu.. Medicina este o specialitate profitabila, insa oamenii prefera sa plece din tara din cauza salariilor reduse.

Am depunctat lipsa de referinte, pe care o percep ca o carenta in documentare. Se puteau aduce alte surse care sa dovedeasca impactul economic al solutiei propuse sau numarul de tineri care isi continua studiile pentru ca le este frica sa intre pe piata muncii.

N2

Discursul incepe bine, cu repetarea ideii principale a primului discurs: statul trebuie sa finanteze toate domeniile necesare functionarii unei societati umane durabile. Ideea putea fi prezentata mai concis, ca mai sus, se intelegea. Propunerea referitoarea la cresterea masei monetare pentru a finanta educatia apare prea tarziu in discutie pentru a putea fi discutata de afirmatori. Consider ca este o greseala de strategie, pentru ca aceasta idee nu poate fi luata in calcul in dezbatere. Va rog sa revedeti tutorialele de pe site-ul Closer2Oxford http://www.closer2oxford.ro/page/tutoriale pentru a intelege mai bine ce trebuie sa contina al doilea discurs al echipei.

 Ca nota personala, ideea este dificil de sustinut. Romania are drept sa bata moneda (doar tarile care sunt in zona Euro nu mai au acest drept) si poate creste masa monetara daca este necesar. Cresterea masei monetare inseamna insa devalorizarea leului, risc de crestere a inflatiei, etc.

Datele privind locurile de munca oferite pentru persoanele cu studii superioare nu sunt corecte, pentru ca se refera doar la posturile din reteaua ANOFM, care nu sunt singurele posturi disponibile in Romania. Va rog sa va documentati mai bine in legatura cu datele pe care le prezentati.

Al doilea discurs negator are o structura mai buna decat primul. Ideile principale sunt enuntate clar si se incearca sustinerea acestora cu un rationament. Insa se repeta multe idei care nu au neaparat legatura cu motiunea. Este greu de urmarit rationamentul ca Romania este dominata de multinationale care doresc sa-si impuna interesele si in educatie. Pe ce anume bazati acest argument? De ce este importanta pentru aceasta dezbatere schimbarea de directie in economia romaneasca?

Am acordat acest meci echipei afirmatoare pentru ca au fost mai convingatori. Argumentele lor au ramas in picioare, fiind prea putin combatute de negatori. Ariile de conflict au fost in jurul celor trei argumente ale discursului A1. Pentru problema discriminarii minoritatii afirmatorii sustin ideea de burse de la universitatile private, idee necomabatuta de afirmatori.
Consider ca negatorii se puteau descurca mai bine daca prezentau un prim discurs in care ideile principale erau prezentate clar si se concentrau pe fiecare idee adusa de afirmatori.

A1 – 24 Continut – 12 Strategie – 8 Stil - 4

N1 – 21 Continut – 10 Strategie – 7 Stil - 4

A2 – 25 Continut – 12 Strategie –9 Stil - 4

N2 – 22 Continut – 11 Strategie – 7 Stil - 4

A1 -> 24 puncte
N1 -> 21 puncte
A2 -> 25 puncte
N2 -> 22 puncte
Castiga echipa:

Teo si Alexandru (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.