Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Andrei' (afirmatori) vs 'C&A' (negatori)

A1 ()

E timpul ca mass media privata sa aiba responsabilitati educationale fata de public=

Introducere: Atunci cand 2 din 3 oameni cred ca informatiile provenite din mass-media sunt conforme cu realitatea si prezentate obiectiv [1] si pentru 80% din populatie televizorul reprezinta principal sursa de informare in privinta politicii [2], trebuie sa ne intrebam daca nu ar trebui sa impunem standarde si noi responsabilitati in domeniul mass-media, pentru a ne asigura ca publicul nu va adopta automat idei propagandiste, informatii trunchiate, asa cum se intampla acum.

Definitii: Prin responsabilitati educationale intelegem obligatia canalelor media private de a promova, intr-o cantitate satisfacatoare, programe de interes educational, precum: documentare, adaptari artistice, programe culturale, campanii de informare asupra unor probleme de interes piblic (prevenirea epidemiilor, probleme supuse referendum-urilor la nivel national) etc.

Interpretarea motiunii: Vom justifica necesitatea introducerii obiectivelor de ordin educativ printre obligatiile legale ale mass-mediei private, in acelasi mod in care sunt prevazute in cazul mijloacelor media publice, luand in considerare efectele pe care aceasta schimbare le-ar produce.

Contextul: Conform legislatiei actuale, doar canalele publice si-au insusit rolul educational, insa programele de acest gen au o aplicabilitate scazuta: in primul rand,  cotele de audienta ale massmediei publice sunt mult mai scazute (5% Romania [3]), iar in al doilea rand, si aceste canale prefera sa difuzeze programe orientate spre consum, non-educationale pentru a se mentine in competitia pentru audienta.

Pe de alta parte, sesizam o crestere a influentei mass-mediei, si de asemenea o crestere a efectelor negative generate de continutul acesteia in ce priveste comportamentele deviante [4], adoptarea de opinii gresite alimentate de media [5] [6], lipsa unei optiuni politice reale, lipsa activismului social.

Ideea centrala:

Datorita influentei sale dovedite, se justifica introducerea programelor educationale in scopul transmiterii unor mesaje mai clare si mai corecte, care determina comportamente sociale imbunatatite.

Argumente:

  • Mass media privata ar trebui sa aiba responsabilitati educationale pentru ca are o atat de mare influenta

Tocmai pentru ca mass-media are atata influenta asupra unui auditoriu neavizat si credul[7], trebuie sa preia si responsabilitatea acestei influente. Pentru ca media are un rol atat de mare in formare opiniilor si sustinerea ferma a deciziilor privitoare la viata socio-politica, este important sa ne asiguram ca libertatea presei nu duce la promovarea unor concepte false sau opinii daunatoare, lucru care se intampla. Mass media trebuie sa ofere instrumente pentru formarea unor opinii corecte si informate, trebuie sa arate publicului ce e bine sa faca si ce nu, tocmai pentru ca auditoriul  rareori stie sa priveasca analitic si realist. Singurul mod de a determina mass-media sa isi indeplineasca rolul este de a o oblige sa difuzeze programe educative si de interes in loc de programe comerciale, politizate sau senzationaliste.

  • Mass media privata poate obtine rezultate acolo unde alte mijloace nu ajung

Pentru ca mass media privata acopera uniform si aproape in totalitate populatia unei zone, de cele mai multe ori mesajele difuzate prin astfel de canale ajung mult mai eficient la publicul tinta decat prin alte mijloace care fie au acoperire limitata, fie sunt foarte costisitoare sau nu la fel de rapide. Uneori, DOAR prin intermediul mass-mediei s-a putut ajunge la anumite segmente de populatie [8]. De asemenea, promovarea prin aceste canale a fost adesea mai eficienta, chiar cand nu era singurul mijloc de comunicare, datorita caracterului interactiv si accesului usor la informatie.[ 9]

 

  • O astfel de implementare va avea ca efect responsabilizarea educationala a mass-mediei private

Responsabilizarea educationala este esentiala deoarece duce in timp la cresterea calitatii fenomenului social si la dezvoltarea spiritului critic al publicului. Atunci cand hranesti publicul cu informatie de proasta calitate si nu-i oferi o perspectiva corecta asupra realitatii,  acesta nu va face efortul de a sorta aceasta informatie, ci va imbratisa una dintre multele opinii nefundamentate [10]. Pe masura insa ce publicul este ‘’educat” prin furnizarea de informatii limpezi, bine orientate, va incepe sa gestioneze singur aceste resurse, facand alegeri corecte, ceea ce va duce la o crestere a calitatii fenomenului social, precum si la dezvoltarea spiritului critic al receptorilor, ceea numim “media literacy”. [11]

Concluzia: Daca mass-media privata ar fi constransa spre prezentarea mesajelelor educationale, efectele acestora vor fi vizibile la nivelul societatii. Aceste efecte vor fi semnificative, atat datorita raspandirii ample a mesajelor, cat si din cauza influentei pe care mass-media privata o are asupra oamenilor .

 

Surse:

  1. 1.          BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006 http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  2. 2.         “Influenta media asupra comportamentului electoral”, raport final, septembrie-octombrie 2007, Centrul de Sociologie Urbana si Regionala pentru CNA http://www.cna.ro/IMG/pdf/Inf_media_elect_CNA2007.pdf
  3. 3.         Programele TVR, TVR online, 29 martie 2007, http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"&HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"c=192
  4. 4.         “The influence of media violence on youth”, Craig A. Anderson, Leonard Berkowitz, Edward Donnerstein and co. Psychological science in the public interest, American Psychology Society, vol.4, no.3, Decembrie 2003, http://www.psychologicalscience.org/pdf/pspi/pspi43.pdf
  5. 5.         “Public opinion, the media and their influence on public policy”, Aris Jameson, Helium, http://www.helium.com/items/1036958-public-opinion-the-media-and-their-influence-on-public-policy
  6. 6.         “Americans are pretty confused about cap and trade”, Good Politics Blog,Andrew Price, 12 mai 2009 http://www.good.is/post/americans-are-pretty-confused-about-cap-and-trade/
  7. 7.         BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  8. 8.         “The penetrating educational effect of a mass-media based fund-raising campaign “Heart for life””, Fønnebø VSøgaard AJ., Institute of Community Medicine, University of Tromso, Norvegia, publicat in Scandinavian Journal of Social Medicine, septembrie 1990, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2237326
  9. 9.         “Effects of mass media educational intervention during the 2005 cholera epidemic in Iran”, Mohammad-Hossein Baghianimoghadam, Mohammad-Hasan Ehrampoush, Behnam Baghianimoghadam, Yazd University of Medical Sciences, publicat in 2009 in Iranian Journal of Clinical Infectious Diseases http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"0HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"90208.pdf
  10. 10.     “Television drove viewers to the web to explore Obama-Muslim Rumors, study finds”, Science Daily, 27 septembrie 2010, in care se arata ca 12 % din populatie chiar a crezut ca Obama este musulman http://www.sciencedaily.com/releases/2010/09/100927175042.htm
  11. 11.     “What is Media Literacy”, Media Awareness Network, http://www.media-awareness.ca/english/teachers/media_literacy/what_is_media_literacy.cfm

 


N1 (Ioana Alexandra Moraru)

E timpul ca mass media privata sa aiba responsabilitati educationale fata de public

Pentru inceput echipa negatoare doreste sa salute calduros echipa afirmatoare si sa spere la un meci corect si interesant, din toate punctele de vedere.

Sa ne imaginam ca e seara, tarziu, si dupa o zi obositoare de lucru stai linistit pe canapea si speri sa te ia somnul cat mai rapid. Inchizi ochii si astepti nerabdator acea stare de reverie la care te gandeai in timp ce apa calda a dusului te rasfata. Dupa minute infinite de asteptare observi frustrat ca nu e tocmai cum ti-ai imaginat si Mos Ene refuza sa te viziteze in aceasta seara. Intre timp, deschizi televizorul, sperand ca timpul va trece cat mai repede si intr-un final vei reusi sa adormi. Dar, surpriza: in loc de filmul linistit la care visai, apare o campanie de informare in legatura cu combaterea bolii X. Bun, nu e nimic. Schimbi repede postul de televiziune, si ce sa vezi? Mai departe, iti incanta privirea un frumos documentar despre Holocaust. Hmm … totusi cum sa te relaxezi, cand sarind de pe un buton pe altul al telecomenzii nu gasesti nimic care sa te faca sa iti iei mintea de la problemele lumii si istoria trecutului? Te apuci de citit un ziar?

Echipa Afirmatoare defineste corect notiunea de “responsabilitate educationala”, uitand insa un mic amanunt: definirea notiunii de privat, public, respectiv mass-media privata si mass-media publica.

Asadar, pe de o parte prin notiunea de privat intelegem un lucru particular, propriu[1] unei persoane sau companii, care datorita faptului ca traim intr-o tara democratica, are dreptul sa il modifice sau nu dupa bunul plac. Pe de alta parte prin notiunea de public [2] , intelegem un lucru opus notiunii de privat. Notiunea de public reprezinta un lucru care apartine intregii comunitati de oameni dintr-un stat. astfel, putem trage concluzia ca mass media publica trebuie sa raspunda dorintei societatii de a obtine informatii despre campanii legate de combaterea bolilor, documentare sau programe artistice pe cand mass-media privata isi poate realiza propria grila de programe, artistice sau nu, in functie evident de ceea ce considera cei din conducere.

Sa nu uitam faptul ca articolul 1o al Conventiei Europene a Drepturilor Omului afirma ca “orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare”, mai departe fiind definit acest drept : “cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere”[3]. Urmarind mai departe ideea principala a acestui studiu referitor la “dreptul la informare” vom observa cum Curtea Europeana a Drepturilor Omului acorda o mare valoare libertatii de exprimare, sustiand ideea ca nu exista democratie fara o libertate de exprimare si de alegere. Sa ne intrebam oare, in momentul in care mass-mediei private ii este suprimat dreptul de a alege ceea ce difuzeaza si ii sunt impuse anumite programe educationale sau nu pe care trebuie sa le cuprinda in grila de lucru, ce se intampla cu libertatea aceasta de exprimare si mai ales cat de mult se schimba definitia domeniului privat. Nu cumva ajunge sa echivalam privat = public?

Sa nu uitam totusi, ca nu mass media privata are rolul de informare si educare a populatiei, ci mass media publica. Astfel, publicul poate alege intre un documentar si un film artistic, intre o campanie de combatere a bolilor si un meci de fotbal. Intradevar, mass-media privata detine monopolul in ceea ce priveste ratingul, dar acest fapt se datoreaza alegerilor facute de publicul spectator.

In concluzie, echipa negatoare sustine faptul ca mass-media publica are scopul de informare si educare, pe cand mass-media privata are dreptul de a-si alege grila de programe in functie de bunul plac, si nu de normele impuse.

[1] http://www.webdex.ro/online/dictionar/privat

[2] http://www.webdex.ro/online/dictionar/public

[3] http://www.ccr.ro/default.aspx?page=publications/buletin/6/costa%203


A2 ()

Doresc sa incep discurul prin a ma referi in primul rand la cazul echipei noastre. Fac acest lucru, deoarece rolul meu ca Afirmator 2 este de a reconstrui cazul afirmator, in conditiile in care acesta ar fi fost atacat de contraargumentele echipei negatoare.

Prima referire facuta de echipa negatoare este la un addendum la definitiile temei. Deoarece presimt ca intreaga discutie se va purta pe „Ce e mai bine pentru populatie” vs. „Ce e mai bine pentru televiziunile private”, simt nevoia de a lamuri mai departe termenul de „privat”. Intr-adevar, se refera la un lucru particular, propriu unei persoane sau companii, aceasta sau acestia avand dreptul de a-l modifica sau nu dupa bunul plac. Insa democratia, sistemul ce garanteaza libertatea mentionata de echipa negatoare, presupune si obligatia ca, in schimb, drepturile celorlalte entitati sa fie respectate. Pe scurt, libertatea ta se termina acolo unde incepe libertatea celuilalt.

Mai mult, orice televiziune privata trebuie sa se supuna legilor statului in care isi desfasoara activitatea. Drept urmare, in cazul Romaniei, CNA-ul decide ce este si ce nu este potrivit pentru difuzare, INCLUSIV in ceea ce priveste televiziunile private. In cazul in care o lege ipotetica ar incuraja sau obliga televiziunile sa difuzeze o gama de programe cu scop educational, televiziunile ar trebui sa se supuna, deoarece legea in sine exprima, direct sau indirect, dorinta marii majoritati. Au existat si exista numeroase cazuri in care sunt votate legi pentru a reglementa expunerea anumitor grupuri la anumite materiale, audio, vizuale sau de orice alt fel.

Am tinut sa subliniez aceasta nuanta, deoarece mi se pare ca libertatea de exprimare nu reprezinta un tel absolut, un scut in spatele caruia sa se ascunda atat decizii corecte, cat si unele ce nu au interesul celor multi ca scop. Desi scopul final al unei televiziuni private este profitul, nu exista nici un motiv pentru care responsabilizarea acestor entitati fata de nevoile educationale ale publicului ar impacta negativ scopul mentionat.

Ceea ce ma aduce la prima parte a discursului negator. Pot recunoaste faptul ca, in cazul in care evenimentele se desfasoara conform ipotezei emise, ar avea de suferit atat telespectatorii, private de ceea ce doresc, cat si televiziunile, ce vor avea mai putina audienta. Insa, premisa ipotezei este una ingusta. Nu am sustinut, in nici o parte a discursului afirmator, faptul ca televiziunile ar trebui seara tarziu, in loc de thrillere sau filme de actiune, sa transmita genul de programe pe care noi de consideram necesare pentru educarea publicului. Conform cu libertatea de exprimare a oricarei entitati, ora la care un astfel de program ar putea fi difuzat poate fi aleasa de televiziunea respectiva.

 De asemenea, nimeni nu a mentionat nimic referitor la obligarea televiziunilor de a transmit un anumit gen de programe. Tema in sine este daca sau nu mass media privata ar trebui sa aibe responsabilitati educationala fata de public. Cu alte cuvinte, avand in vedere gradul de acces la public, increderea publicului in aceste entitati si impactul potential, nu ar fi oare firesc ca aceste televiziuni sa fie implicate intr-un proces educational mai amplu si mai profund?

Sa ne uitam acum la argumentele echipei afirmatoare. Negatorii nu au negat influenta pe care aceste televiziuni o au. Mai mult, prin exemplul lor specific, au demonstrat ca pot aparea numeroase cazuri in care un individ doreste sa se uite la televizor. Desi nu suntem total de acord cu felul in care spectatorul mediu este perceput, recunoastem faptul ca poate nu toti cetatenii Romaniei sunt dispusi ca, dupa 8 ore de munca si oboseala, seara tarziu, inainte sau dupa dus, sa se bucure de un program educational. Dar cum ramane cu toate celelalte cazuri, in care spectatorul chiar ar dori un program educational?

Argumentul referitor la acoperirea mass mediei private ramane de asemenea in picioare, deoarece nu a fost adusa nici o dovada care sa ateste ca acest fapt nu ar fi adevarat. Intr-adevar, acest fapt se datoreaza alegerilor publicului spectator. Dar daca tocmai aceste alegeri sunt de pretuit, de ce sa nu li se ofere o gama mai larga de selectie? Un anumit program ar putea fi mediatizat pe cai firesti, lasand spectatorului optiunea de a-l alege sau nu.

Referitor la o posibila includere a unei grile educationale de programe, eficacitatea acesteia nu a fost pusa sub semnul intrebarii de catre echipa negatoare. Ei sustin in schimb ca rolul de educare a publicului larg revine televiziunilor publice. Dupa cum a fost spus la inceputul discursului afirmator, procentul publicului atins de aceste televiziuni este unul redus, destul de redus incat sa nu aibe un efect semnificativ. Insa nu trebuie neglijate si efectele unei astfel de decizii pentru o televiziune privata. Perceptia publicului s-ar putea imbunatati, ca urmare a difuzarii unei grile de programe ce denota responsabilitate si implicare. Varietatea programelor transmise ar putea fi apreciata, mai ales in cazul unor documentare tangentiale specificului televiziunii. De exemplu, o televiziune ce transmite numai filme ar putea transmite documentare despre Epoca de Aur a cinematecii americane. Orice televiziune de stiri are de castigat daca tine o emisiune ce are ca scop detalierea unor cazuri de actualitate. Televiziunile de muzica pot avea documentare foarte reusite, si apreciate de o gama larga de public, deoarece toate genurile de muzica existente pot fi explorate si explicate.

In concluzie, avand in vedere ca argumentele afirmatoare ramane in picioare, reafirm faptul ca a venit momentul ca mass media privata sa isi asume responsabilitati educationale. Pentru ca poate, pentru ca este nevoie si pentru ca ar face un imens bine oricarei societati.                                                               


N2 ()



Decizia:

Stefan Strilciuc

Din start doresc sa precizez ca voi insista pe aspectele negative, tocmai pentru a putea identifica problemele ce trebuie remediate pe urmatoarea runda. Daca exista nelamuriri suplimentare sunt disponibil pe adresa strilciuc@gmail.com .

Acest meci este castigat de Afirmatori, prin neprezentarea N2. Fiind vorba de o dezbatere cu doar trei discursuri, nu poate fi luata in calcul o decizie pe fond, motiv pentru care ma voi limita la a face urmatoarele observatii referitoare la strategie si stil.

Afirmatori

Aspecte Pozitive

  • Continut bun, a existat buna documentare

  • Caz complet (au existat elementele necesare)

  • Ambele discursuri au fost structurate corespunzator, cu un plus pentru primul pentru etichetarea argumentelor.

Aspecte negative

- A2 a depasit grosier liimita de cuvinte (918 fara note de subsol)

Negatori

Aspecte Pozitive

  •  
    • N1 si-a respectat in mare parte rolul, chiar daca intr-un mod imperfect

    • Idei foarte bune, din pacate exprimate in mod haotic.

Aspecte Negative

  • Principala problema a discursului Negator a fost structura.

  • Delimitarea dintre partea ofensiva si cea defensiva a discursului, sau mai bine zis dintre argumentele cazului propriu si contraargumentare a lipsit cu desavarsire. Pe viitor este bine sa existe aceasta clarificare, pentru ca arbitrul sa poata observa cat mai usor balanta de argumente a dezbaterii.

A1 -> 25 puncte
N1 -> 0 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 0 puncte
Castiga echipa:

Teo si Andrei (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.