Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Eduard si Malina' (afirmatori) vs 'Roxana si Sabau 876' (negatori)

A1 (Eduard Stanchievici)

“E timpul ca statul sa nu mai subventioneze specializarile care nu au cautare pe piata muncii.” Sunt vorbitorul A1 si voi prezenta cazul afirmator. Definitii : Statul - Denumire a organelor reprezentative a unei anumite tari Specializare – domeniu de studiu din cadrul unei facultati Subventiona - ajutor banesc nerambursabil acordat (de stat, de o organizație, de o persoana, etc) unei persoane, unei institutii, unei ramuri economice sau intreprinderi etc. in scopul atenuarii efectelor sociale ale modificarilor economice de structura Piata muncii - spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de munca Status quo :Pentru cei aproximativ 200.000 de elevi, ca­re încheie în vară liceul, sunt disponibile peste 180.000 de locuri. Dintre acestea, 62.850 de locuri sunt sub­ven­ţionate de la bugetul de stat (in­clusiv pentru învăţământul militar), cu 200 mai multe faţă de admiterea din 2010, deci tânărul candidat trebuie doar să ia examenul de admitere şi apoi să se poată susţine la facultate pentru a urma şi absolvi studiile uni­ver­sitare la specializarea aleasă. La aces­tea se adaugă un număr la fel de ma­re de locuri cu taxă la universi­tă­ţile de stat, plus cele oferite de uni­ver­si­tăţile private, care vin, de ase­me­nea, cu o ofertă extrem de gene­roa­să nu doar din punctul de vedere al specializărilor, ci şi al locurilor. Prac­tic, tinerilor care îşi doresc să îşi con­tinue studiile liceale cu cele uni­ver­sitare nu le rămâne decât să pro­mo­veze Bacalaureatul, să îşi aleagă fa­cul­tatea care consideră că li se po­tri­veşte cel mai bine şi să treacă de ad­mitere, deci să fie admişi.Totodata datele de la instituţiile care se ocupă de calitatea învăţământului arată că 80% din absolvenţii de facultăţi din România profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit. Filosofie de caz : Schimbarea sistemului duce la progres economic Interpretarea motiunii Guvernul considera ca subventionarea specializarilor care nu mai au cautare pe piata muncii duc la un sistem deficitar,care creaza someri si promoveaza migrarea tinerilor absolventi de studii superioare.Totodata prin acest sistem deficitar statul pierde foarte multi bani,bani ce nu sunt recuperati. A1:Sistemul actual naste someri In primul rand, sistemul actual de subventionare a specializarilor este un sistem deficitar. Statul subventioneaza in prezent domenii care nu au cautare pe piata ( Specializarile Sport, Filosofie, Drept, Istorie , Teologie Catolică, Biologie, Geografie şi Geologie ), specializari pe care le urmeaza in medie un numar de studenti de cel putin 10 ori mai mare decat oferta de pe piata din acel domeniu (De exemplu, 4 posturi vacante de traducator la nivel national in anul 2013, 350 de studenti absolventi ai Facultatii de Litere, UAIC ). Prin urmare,la nivel national, absolventii care au urmat aceste specializari au obtinut un procent de sub 50 % de insertie pe piata muncii, si un procent de sub 25 % de insertie pe domeniul studiilor pe care le-au urmat (Sport 48,6% angajaţi, Filosofie 46,5%, Drept 43,6%, Istorie 43%, Teologie Catolică 41,4%, Biologie 40% ,Geografie şi Geologie 35,5%) [1]. Asadar,doar jumatate din tinerii ce urmeaza specializarile subventionate de stat fara cautare pe piata se angajeaza, doar un sfert din ei se angajeaza in domeniul specializarii lor (iar o alta parte ocupa pozitii care nu presupun studii superioare si care au cautare pe piata – 1698 posturi vacante la nivel national( muncitori auxiliari, necalificati) [2]. In anul 2011, 29,3% dintre tinerii cu educatie tertiara erau someri, iar in anul 2013, 18085 persoane cu studii universitare primeau indemnizatie de somaj (pe o perioada determinata de 6 luni)[4], a carei cuantum-medie este de 487 lei[5]. Statul nu este pagubit doar de banii investiti in sistemul scolar, ci este si obligat sa plateasca indemnizatie de somaj celor care nu reusesc sa se angajeze ca urmare a lipsei cererii de pe piata. Rezulta un sistem ineficient, care nu iese in pierdere doar din punctul de vedere al resurselor materiale, ci si al resurselor umane. A2:Migrarea scade economia In al doilea rand, sistemul actual de subventionare este unul in pierdere, intrucat cauzeaza migrarea masiva a tinerilor care, neavand nicio oportunitate de angajare dupa absolvirea studiilor, migreaza masiv in Europa (Franta, Anglia, Italia, Germania) si SUA. Atunci cand un tanar (care a absolvit o forma de invatamant superioara finantata de stat ) pleaca intr-o alta tara, statul pierde atat banii subventionati pentru scolarizarea acestuia (in medie 1000 € / an), cat si veniturile pe care acesta le-ar fi putut genera in ipoteza in care ar fi fost angajat in statul respectiv. Conform studiilor, in doar un an, aprox. 164214 de tineri cu varsta de peste 25 de ani care au absolvit o forma de invatamant superior au parasit Romania, cauzand statului un prejudiciu de aproximativ 82 milioane de €. [3] Mai mult decat atat, fenomenul de Brain Drain favorizeaza dezechilibrele de balanta comerciala, favorizand importurile de bunuri, cauzand prejudicii si in acest domeniu. In concluzie, sistemul este deficitar, ineficient, cu consecinte negative atat asupra fortei de munca active (tinerii care ajung someri, emigreaza sau lucreaza in domenii diferite fata de specializarea lor) cat si asupra visteriei statului, care iese in pierdere din perspectiva resurselor financiare si umane. In concluzie,argumentele enuntate mai sus arata de ce statul nu ar trebui sa mai subventioneze specializarile care nu au cautare pe piata muncii.Asadar,faptul ca majoritatea absolventilor muncesc in alte domenii,iar alta parte din acestia sunt someri sau migreaza in alte tari duc la un sistem deficitar,ce afecteaza grav economia. [1] http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cifre-uluitoare-70-dintre-absolventi-fac-facultatea-degeaba--3999.html [2] http://www.anofm.md/news/2013/10/07 [3] http://ftp.iza.org/dp5590.pdf [4] http://www.anofm.ro/files/statistica%20somaj%20august%202013.PDF [5] http://www.ziare.com/social/somaj/cheltuielile-pentru-ajutorul-de-somaj-majorate-indemnizatia-medie-ramane-487-lei-1248815

N1 (Roxana Bota)

Inainte de a trece la propria mea parte de caz voi incepe cu o scurta clarificare a motiunii, urmata de contraargumentare. Din motiunea reiese ca studentii vor trebui sa plateasca taxele de studii daca vor sa urmeze unele dintre profesiile pe care echipa afirmatoare le considera neprofitabile.

Echipa afirmatoare a ridicat astazi problema cresterii ratei somajului. Intradevar, din pacate  ne confruntam cu un deficit  de locuri de munca insa acest lucru nu este cauzat de existenta unei palete mari de specializari la facultate, ci din cauza lipsei investitorilor si a unei economii stabile in tarile afectate de criza si nu numai. De aceea intreb echipa adversa de ce statul nu incearca sa atraga investitori sau sa creeze mai multe locuri de munca, incat tinerii absolventi sa nu mai fie nevoiti sa  emigreze sau sa lucreze in alte domenii. Multi oameni care au o diploma de facultate primesc un post care nu este din domeniul studiat din simplul fapt ca aceasta diploma este vazuta ca un simbol al capacitatii sale intelectuale si profesionale .Din lipsa unei restrangeri clare vom considera toate referirile la Romania niste simple exemple si consideram ca echipa afirmatoare nu a reusit sa ne demonstreze cum vom ajunge la un progres economic dupa ce nu va mai finanta aceste domenii iar contrariul il voi demonstrea in randurile care urmeaza.

In primul rand voi vorbi despre importanta educatiei. Consideram ca nu intamplator tarile subdezvoltate incearca sa atraga cat mai multe programe pentru imbunatatirea calitatii vietii prin educatie. Pentru ca este adevarat si de-a lungul istorie am putut observa ca in tarile, unde oamenii aveau acces la educatie, acestea erau cele mai dezvoltate din simplul motiv ca aceste state dispuneau de specialisti in mai multe domenii. Avem exemplul Germaniei, care are rata cea mai scazuta a somajului in randul tinerilor si care a investit in programe de specializare a acestora[1].Statul castiga de pe urma unei forte de munca calificate si oamenii la randul lor au anumite avantaje. Statul trebuie si asigura tuturor oportunitati egale deoarece accesul la o cariera si o specializare nu ar trebui sa fie bazat doar pe criterii economice( doar cei privilegiati isi vor mai perimite sa urmeze aceste specializari) ci pe meritul fiecaruia. Cum am mentionat si mai sus, statul si economia statului functioneaza mai bine cand lucreaza oamenii calificati in fiecare domeniu. Cum ar arata un stat unde medicii ar lucra si ca medic, actor dar si ca avocat. Insa mai multe despre nevoie de diverisitate in randul profesiilor o sa va explice colegul meu.                              Haideti sa privim  impactul pe care motiunea il are asupra oamenilor. Cum am spus si mai sus, toate aceste specilaizari nu vor disparea, deoarece studentul va fi nevoit sa plateasca o taxa pentru studiu daca doresti sa le urmeze pentru ca statul nu va mai acoperi costurile. Vom lua exemplul SUA, care are un sistem privat de universitati si unde taxa a crescut de 5 ori in ultimii 30 de ani[2] precum si numarul persoanelor fara un loc de munca sau fara o specializare[3]. De ce? Urmand firul logic al acestui rationament, oamneii care nu isi permit sa plateasca taxa vor lua un credit de studiu, un fenonomen des intalnit in acesta tara. Insa o crestere a taxei de scolarizare duce implicit la un credit mai mare care creste riscul pentru acel student. Acesta este  obligati sa lucreze mai mult si se va simti intotdeauna nesiguri si va accepta orice loc de munca care ii va permite sa isi plateasca rata la banca. Insa din lipsa tot mai mare a locurilor de munca multi nu isi perimit sa returneze creditele, lucrur care este in dezavantajul banciilor deoarece ori acestia isi vor recupera banii prin ordine judecatoresti  ori studentul renunta la facultate deoarece stie ca nu va putea sa retureneze banii. Vedem ca acesta este un circuit inchis si ca toti vor avea de suferit de pe urma implementarii acestei motiuni.

De aceea nu vedem cum economia se va imbunatati ba din contra, o ingreunam si ii obligam pe studenti sa se imprumute de la banci iar dupa aceea sa lucreze o buna perioada din viata lor pentru a-l putea returna.In concluzie, consideram ca fiecarui om ar trebui sa ii fie asigurat accesul la educatie gratuita, mai ales din cauza impactului negativ pe care aceasta motiune il va avea asupra oamenilor cu o situatie materiala mai precara.

Referinte:

[1],[3] (27.04.2013),(Generation jobless),(The Economist), recuperat pe  28.10.2013 de pe http://www.economist.com/news/international/21576657-around-world-almost-300m-15-24-year-olds-are-not-working-what-has-caused

[2] (01.12.2012),(Not what it used to be), (The Economist), recuperat pe data de 28.10.2013 de pe http://www.economist.com/news/united-states/21567373-american-universities-represent-declining-value-money-their-students-not-what-it


A2 (Mălina Mihalache)

În calitate vorbitor doi al echipei afirmatoare, voi contraargumenta cazul negator și apoi voi reface cazul afirmator.

 Echipa negatoare acceptă faptul că rata șomajului este în creștere, însă nu atribuie această deficiență paradoxului care se creează atunci când statul subvenționează specializările care nu au căutare pe piață (inducându-i pe tineri în eroare), ci lipsei investitorilor și economiei instabile. Lipsa investitorilor este rezultatul faptului că acele domenii nu sunt căutate ( nefiind un factor determinant al ratei șomajului ), fiind ori piața muncii suprasaturată de cetățeni care se specializează în acel domeniu (de exemplu, Facultatea de Drept), ori fiind reprezentatele unor grupuri în minoritate (Filosofie, Teologie Catolică - după cum a precizat și vorbitorul A1, procentul de inserție pe piața muncii este de sub 50%). Ceea ce propune însă guvernul (că să răspundem la întrebarea adresată),  atragerea de investitori ( puțin probabilă în contextul crizei economice și totodată al pierderilor materiale cauzate de subvenționarea domeniilor fără căutare  ) care să readucă la viață unele domenii de muncă moarte de mult timp, nu este doar utopic, ci și ilogic : de ce să încercam să resuscităm o parte a economiei care, ipotetic vorbind, odată înviată va necesita eforturi imense pentru a fi păstrată pe linia de plutire (nu va aduce profit, ci consecințe nefaste asupra economiei), când putem da elevilor șansa să se orienteze spre un alt domeniu cu deschidere mai larga (economisind banii pierduți pe școlarizarea fără sens a viitorilor șomeri ori emigranți).

 Echipa afirmatoare nu este (așa cum a înțeles echipa negatoare)  împotriva educației : susținem diversitatea domeniilor de studii, susținem investiția în educație, însă o investiție justificată, o subvenţionare a domeniilor care să nu cauzeze pierderi  statului și cetățeanului. Germania are rata cea mai scăzută a șomajului tocmai fiindcă a reușit să pună accentul pe domeniile care au deschidere. Suntem de acord în privința necesității forței de muncă calificată : avem nevoie de profesori care să fie calificați în domeniul pedagogiei, nu specializaţi în filosofie și care ajung chelneri sau angajați la salubritate. Echipa afirmatoare dorește ca banii irosiți pe școlarizarea viitorilor șomeri sau angajați în domenii diferite de specializare să fie catalizați spre alte domenii, unde apare o nevoie de suplimentare a locurilor. Elevii care doresc să urmeze o specialitate nesubvenţionată au această posibilitate prin ocuparea locurilor  cu taxa, lucrul posibil în contextul în care universitățile private prosperă  (așadar,  elevii nu sunt lipsiți de posibilități financiare, mai ales atunci când taxele sunt mai mult decât accesibile). [1] Nu este vorba nicidecum de lipsa oportunităților, ci mai degrabă de o ghidare, un semnal de alarmă pentru cei care doresc să se specializeze în domenii fără deschidere, inconștienți de repercusiunile  asupra lor și asupra întregii economii. Echipa negatoare susține că nesubvenţionarea anumitor domenii duce la restrângerea oportunităților, deci la o scădere a numărului de oameni calificați în acele domenii, afirmație care reprezintă o eroare de logică : atunci când locurile nu vor mai fi plătite de stat, ci de student, nu doar că facultățile vor fi absolvite doar de oameni cu adevărat calificați în domeniu, ci și întregul algoritm de alegere a facultății se va schimba (numărul de oameni care vor alege o facultate va fi destul cât să satisfacă nevoia de pe piață). Exemplul dat referitor la un medic care ar putea fi și actor și avocat este irelevant și nu are nicio legătură cu argumentul echipei negatoare.

SUA este cotată drept țara cu cele mai bune facultăți din lume [2], iar acest lucru este rezultatul unui sistem complex. Pentru că, după cum a declarat și echipa negatoare, elevilor le sunt impuse taxe pentru a urma cursurile unei facultăți, doar cei mai buni sunt selectați, doar cei cu adevărat calificați termină, și doar adevărații profesioniști ajung să profeseze. Ceea ce aduce echipa negatoare în sprijinul argumentului nu este doar eroare de logică, ci și speculație : în contextul lipsei locurilor de muncă, absolvirea unei specializări care nu este căutată oferă zero oportunități, deci nu există nicio motivație pentru alegerea facultății respective. Niciun student nu va lucra pentru a-și plăți taxele la o facultate care nu-i oferă nicio perspectivă de viitor.

 Echipa afirmatoare a demonstrat că subvenționarea specializărilor fără deschidere pe piață este factorul-cheie, determinantul oscilației negative a numărului de șomeri,  întrucât între piață muncii și sistemul educațional superior există o relație de strânsă cauzalitate : atunci când sistemul educațional deficitar susține o serie de domenii fara oportunităţi, absolvenții acestor specializări ajung într-un impas : cum locurile de muncă în domeniul lor lipsesc cu desăvârșire, ei se orientează spre altă țară, spre alt domeniu ori ajung șomeri (tot pe banii statului). Așadar, din orice perspective am privi, statul nu are decât de pierdut. 

 Cel de-al doilea argument adus de A1, referitor la fenomenul Brain Drain, nu a fost deloc contraargumentat de echipa negatoare, prin urmare considerăm că a fost câștigat de echipa afirmatoare.

 Va rugăm să votați moțiunea.

Referinte:

[1] http://www.zf.ro/profesii/200-de-milioane-de-euro-pe-an-businessul-universitatilor-private-din-romania-8718700

[2] http://www.finantistii.ro/cariere/america-este-taramul-celor-mai-bune-universitati-din-lume-cum-poti-ajunge-acolo-80286


N2 (Sabau Bogdan-Dorel)

Pentru inceput voi clarifica pozitia echipei negatoare si voi face o scurta contraargumentare, urmata de prezentarea propriei mele parti de caz si anume de ce este importanta diversitatea.

Noi consideram ca statul este cel care trebuie sa se asigure si sa ia toate masurile necesare pentru ca economia tarii sa mearga bine. De asemenea suntem de parere ca dreptul la educatie gratuita este un drept fundamental si care trebuie respectat.

Echipa negatoare ne-a spus astazi ca nu avem nevoie ca economia unei tarii sa fie prospera si ca investitorii nu aloca capital in domeniile care nu au piata de desfacere. In continuare ne spun ca multi tineri se stabilesc in alte state, care le ofera un loc de munca in domeniul studiat, cunoscutul fenomen Brain Drain. Interesant este faptul ca in acele state se investeste in acele sectoare care in alte state sunt considerate “ moarte”. Noi vedem aici o problema la nivel de stat, pentru ca statul nu este capabil sa gaseasca si sa atraga investitori si nu este capabil sa duca lantul de consum pana la capat. Deoarece se opreste la crearea de locuri de munca. Echipa afirmatoare insa ne spune ca nu avem nevoie sa incercam sa resuscitam o economie in care dupa aceea va trebui sa pompam multi bani. Noi venim si va spunem ca excat in acele state in care nu se investeste in economie si in industrie in scopul crearii locurilor de munca, exact in acele state ne confruntam cu acesta rata mare a somajului. Statul nu trebuie sa impiedice accesul la o anumita specializare doar pentru ca este incapabil sa creeze locuri de munca. Si toate domeniile sunt cautate si in toate domeniile se pot creea locuri de munca, deoarece vedem foarte clar cum in multe tari dezvoltate exista locuri de munca in toate aceste sectoare .In momentul in care statul va crea si locuri de munca , tot rationamentul echipei afirmatoare, cum ca statul investeste fara rost si pierde multi bani pentru studii in domeniile fara cautare pe piata de munca, va pica. Referitor la faptul ca la aceste specializari vor merge doar cei foarte talentati si calificati, spunem ca s-ar putea sa exista oameni poate si mai buni care insa nu isi permit sa plateasca taxa de studiu. De aceea noi insistam foarte mult pe accesul la educatie pentru toti cetatenii si consideram ca acesta nu trebuie sa fie judecat in functie de bunastarea materiala ci in functie de dorintele fiecaruia si de inclinatiile acestuia.

In continuare voi vorbi despre importanta diversitatii si anume de ce avem nevoie de ea si ce se intampla cand aceasta dispare. Consideram ca toate meseriile s-au inventat deoarece au fost cerute de piata, de exemplu oamenii au avut nevoie de cineva care sa ii trateze si de aici a aparut specializarea de medic. Multi insa gresesc cand au impresia ca anumite domenii sunt cele mai importante si de restul ne putem priva. Echipa afirmatoare ne-a dat de exemplu acel cetatean care urmeaza una dintre facultatiile “minoritare “ spre exemplu filosofia si dupa terminarea studiilor acesta ajunge gunoier. Ce este rau in a fi gunoier? Avem nevoie si de acest om care sa ne impierdice pe noi sa fim ingropati de saci intregi cu deseuri. Intradevar este de regretat faptul ca statul nu este in stare sa asigure locuri de munca si in filosofie deoarece oricat de “minoritar” il onsidera echipa afirmatoare, avem nevoie si de acest domeniu pentru a ne putea dezvolta ca si omenire. Ce vrem noi sa evidentiem astazi este faptul ca orice meserie este necesara si fara ea societatea nu ar mai functiona la fel. Sa vedem ce se intampla in momentul in care nu mai subventionam domeniile precum teatrul sau teologia. Nu vom mai avea tineri actori sau regizori si preoti. Lucru care ne va afecta pe plan spiritual si pshic, deoarece avem nevoie de anumite momente de relaxare in care sa vedem un film sau o piesa de tearu sau sa mergem la biserica. Impactul pe care implementarea acestei motiuni il va avea asupra acestor domenii este unul foarte mare si se va resimti in timp, cand vom ajunge sa ne intrebam de ce nu se mai fac piese de teatru si de ce nu mai avem actori. Lucrur care ii afecteaza si pe cei care sunt talentati deoarece sunt obligati sa se orienteze spre alt domeniu, care probabil nu le va placea la fel de mult, doar pentru ca nu au avut bani pentru plata studiilor.

In concluzie luand in calcul faptul ca echipa afirmatoare nu ne-a demonstrat astazi cum vom ajunge la acel progres economic consideram ca am reusit astazi sa va demonstram ca educatia si diversitatea sunt importante si ca implementarea acestei motiuni va avea un impact negativ major.

Referinte:



Decizia:

Teodora Graur

Feedback A1 (24 puncte)

- un discurs bine structurat, dar atentie la formatare, textul a fost dificil de urmarit

- cateva observatii legate de dovezi: in primul rand, mentionati peste tot sursa, exista cateva statistici care ar fi meritat  verificate; in al doilea rand, atentie la modul de folosire a dovezilor –mentionati o dovada de pe Anofm.Md (deci din Republica Moldiva), pentru a exemplifica situatia din Romania; in al treilea rand, cand prezentati dovezi, nu este suficient sa enumerati o serie de cifre si procente, ele trebuie sa aiba o forma unitara astfel incat sa sprijine rationamentul; de exemplu, la dovada [4], ce procent inseamna cei 18085? E mai mare sau mai mic ca in 2011?

- in prima parte a discursului ati fi putut pune mai mult accent pe mecanismul de finantare, decat pe cum ajunge un elev sa studieze la facultate, ar fi avut mai multa relevanta

- voi construiti o corelatie intre subventionarea tuturor specializarilor si gradul ridicat de somaj si emigrare in randul tinerilor; duceti rationamentul pana la capat: ce s-ar intampla daca statul ar taia subventionarea pt anumite domenii? Ar descuraja inscrierea la specializarile respective? Discursul A1 prezinta pe larg existenta unei probleme, dar nu prezinta rationamentul prin care scaderea subventiilor ar atenua problema

Feedback N1 (22 puncte)

- buna sesizarea legata de faptul ca echipa afirmatoare nu a prezentat explicit cum ar iesi statul in castig, dar ati fi putut dezvolta mai mult aceasta linie de contraargumentare

- ca si strategie, alegerea unei solutii alternative este o tactica potrivita, dar atentie la cat de aplicabila este aceasta solutie; voi ati propus crearea de noi locuri de munca prin atragerea investitorilor, dar aceasta este o masura mult mai dificil de implementat decat propunerea afirmatoare, deci v-ati facut sarcina mai dificila; o alternativa mai usor de sustinut ar fi, de exemplu, dezvoltarea programelor de orientare profesionala in scoli, sau intarirea colaborarii dintre mediul universitar si cel privat, dezvoltarea educatiei antreprenoriale etc

- atentie la relevanta exemplelor pe care le oferiti (in cazul Germaniei, conform linkului pe care l-ati furnizat ca sursa e vorba de investitii in educatia vocationala si training la locul de munca si o mai stransa legatura intre mediul educational si cel privat, deci nu e vorba doar de a finanta invatamantul universitar de stat)

- chiar daca consideram situatia din Romania un exemplu particular si nu o restrangere, exemplul prezentat de voi cu SUA este tot unul specific; in plus, in SUA sistemul de invatamant superior este foarte diferit de cel romanesc (predomina universitatile particulare, universitatile finantate de stat sunt mult mai putine). In acest caz, formulati altfel problema: daca in SUA ar fi mai multe universitati finantate de stat, ar scadea rata somajului? Sau, in SUA e cum ar vrea Guvernul sa fie in Romania si nu e bine, tot exista somaj

- atentie, va rog, la corectitudinea gramaticala a textului! („Acesta este obligati sa lucreze mai mult si se va simti intotdeauna nesiguri si va accepta...”)

 Feedback A2 (24 puncte)

- discurs foarte bun, care analizeaza punctual fiecare clash al dezbaterii pana la acel punct

- acest discurs aduce in dezbatere avantajele redirectionarii finantarii, ceea ce asteptam inca de la primul discurs afirmator

- chiar daca negatorii nu au contraargumentat rationamentul legat de fenomenul „brain drain” este recomandat sa il punctati pe scurt, inca o data, nu doar sa sesizati lipsa de reactie a oponentilor

Feedback N2 (21 puncte)

- mare atentie la contraargumentare; rationamentul vostru se bazeaza in mare parte pe generalizari si ipoteze si nu ofera o dezvoltare a solutiei propuse de voi; nu este suficient sa afirmati ca daca statul ar fi capabil sa creeze suficiente locuri de munca, atunci problema ar disparea de la sine; este necesar sa identificati care sunt instrumentele prin care statul ar reusi sa atraga mai multi investitori, sau cel putin care este legatura dintre investitii si diversificarea cererii de specializari (investitorii au niste criterii dupa care aleg si se uita in special dupa domeniile profitabile)  

- aveti tendinta sa folositi argumente de tip "panta alunecoasa": de exemplu "vom ajunge sa intrebam de ce nu se mai fac piese de teatru si de ce nu mai avem actori"; daca vreti sa sutineti acest tip de afirmatie este necesar sa argumentati cum retragerea finantarii pentru o specializare va duce la disparitia acelei specializari (ceea ce reprezinta o situatie extrema). Ati incercat sa faceti acest lucru in a doua parte a discursului, dar rationamentul se bazeaza iarasi pe un caz extrem: daca dispare finantarea, nimeni nu mai are bani sa urmeze acea finantare.

DECIZIE

Felicitari ambelor echipe pentru o dezbatere interesanta!

Citind cele patru discursuri am constatat ca ambele echipe au identificat o problema majora in starea de fapt: gradul ridicat de somaj in randul tinerilor absolventi. Apoi fiecare echipa prezinta o solutie: taierea subventiilor pentru specializarile care nu sunt cautate, din partea Guvernului, respectiv atragerea de investitori in domenii cat mai variate, din partea Opozitiei. Intrebarea este care din aceste solutii ar avea mai mari sanse de succes in atenuarea problemei.

Apare astfel aria de conflict legata de "necesitatea diversitatii": Negatorii argumenteaza faptul ca in momentul in care subventionarea dispare, atunci dispare si meseria corespunzatoare specializarii respective. Dar taierea subventiei se datoreaza tocmai faptului ca exista suficienti specialisti in domeniul respectiv, prin urmare apare un surplus de tineri care nu poate fi absorbit de piata in sectorul respectiv. In plus, asa cum sustin afirmatorii, specializarea respectiva va fi in continuare oferita in cadrul ofertei de studiu si cei pasionati vor putea sa urmeze domeniul pe care si-l doresc. Nu putem presupune ca niciunul dintre studentii care vor avea resursele sa plateasca taxa nu va suficient de talentat, sau ca niciunul din cei talentati nu va avea bani sa isi plateasca taxa. In plus, plata unei taxe presupune cresterea motivatiei de a performa in domeniul ales, asa cum argumenteaza echipa Guvernului in al doilea discurs.

Rationamentul negator se bazeaza pe ipoteza ca daca statul ar fi in stare sa creeze locuri de munca pentru toata lumea, atunci nu ar mai fi nevoie sa diferentiem nivelul de finantare intre specialitati. Acest lucru s-ar intampla doar daca statul ar avea intr-adevar resursele necesare pt asa ceva; sustineti ca "in multe tari dezvoltate" exista locuri de munca in toate sectoarele. Si in Romania toate sectoarele au reprezentare in piata muncii, numai ca unele sunt mai cerute decat altele si fiecare are o pondere in economia tarii. In tarile dezvoltate statul face eforturi in conectarea pietei muncii cu pregatirea educationala, asa cum era exemplul Germaniei, deci este vorba de un mecanism mult mai complex.

Decizia mea merge catre echipa Guvernului, deoarece a fost mai convingatoare in a demonstra cum incetarea subventionarii specializarilor care nu au cautare pe piata muncii va duce la o mai buna alocare a resurselor spre domenii productive, oferind un semnal de alarma viitorilor studenti. Astfel, exista sanse ca problema somajului sa se atenueze, printr-o mai buna alegere a specializarilor care au cautare pe piata muncii.Din pacate, Opozitia nu a reusit sa prezinte o alternativa viabila si nici sa argumenteze suficient necesitatea diversitatii.

A1 -> 24 puncte
N1 -> 22 puncte
A2 -> 24 puncte
N2 -> 21 puncte
Castiga echipa:

Eduard si Malina (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.