Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Leonardo & Cristina' (afirmatori) vs 'Adina si Ioana' (negatori)

A1 (Leonardo Marincean)

Platon definea educația ca fiind „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele.” Aristotel, în lucrarea sa „Politica”, considera că „educația trebuie să fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare”Astăzi considerăm că este timpul să adoptăm viziunea aristotelică și să nu mai subvenționăm specializările care nu au căutare pe piața muncii.

La nivel principial, credem că individul se dezvoltă și are parte de un nivel de trai mai ridicat dacă societatea în care trăiește este puternic dezvoltată. În momentul în care componentele societății devin disfuncționale individul este afectat negativ iar pe de altă parte în momentul în care resursele societășii sunt folosite corespunzător indivizii au parte de mai mult. Aplicănd aceasta pe componenta impusă de moțiune, și anume, piața muncii observăm că nivelul de dezvoltare al pieței depinde de modul în care integrăm indivizii în aceasta piață, integrare care se realizează prin intermediul educației, și mai mult, bunăstarea economică a indivizilor este direct proporțională cu acest nivel. Putem venii cu numeroase exemple prentru a ne susține teoria precum țările nord europene unde avem parte de o dezvoltare puternică și o bunăstare individuală pe măsură. Astfel, prin intermediul eliminării subvențiilor pentru specializările care nu au căutare pe piața muncii creștem economia societății și prin extindere, a indivizilor.

La nivel argumentativ, vom avea două argumente în acest discurs susținând moțiunea:

A1. Subvenția este o investiție din partea statului care trebuie recuperată.

Prin subvenționarea anumitor specializări statul dorește în primul rând să recupereze investiția realizată. Se pornește de la premisa conform căreia indivizii care beneficiază de pe urma subvenției vor realiza la un moment dat profit iar prin impozitare acesta se va intoarce la stat și în unele cazuri prin crearea unor noi locuri de muncă va scădea rata șomajului. Punctul referitor la impozitare evident nu poate fi satisfăcut dacă specializarea nu are căutare pe piața muncii. Deasemenea în momentul în care individul nu își găsește un loc de muncă crește rata șomajului.

Dacă statul nu își poate recupera investiția aceasta se transformă într-o pierdere care, conform și pincipiului nostru, va dăuna societății și mai departe individului.

Mai mult statul are datoria de a recupera această investiție deoarece are o responsabilitate față de cetățenii săi.

Impactul acestei probleme este crearea unui cerc viciios în care economia nu poate decăt să scadă: la nivel de P.I.B. și la nivel de individ.

A2. Prin subvenționare statul încurajează specializarea în domenii care nu beneficiază individul.

Chiar și în cazul în care ar exista o formă de subvenționare proporțională cu cererea pieței tot ar exista numeroase probleme.

În primul rând credem că individul nu trebuie orientat către o specializare care nu are căutare. În marea majoritate a cazurilor persoanele au calități și preferințe care le permit să aleagă mai multe domenii, noi credem că trebuie să îi orientăm către domeniul unde au cele mai multe șanse de succes. Dacă domeniul nu are cătuare individul va stagna și în final va fi tot responsabilitatea statului de a îi asigura un trai, mai ales în cazul în care individul nu va putea muncii.

În al doilea rând este de preferat să rezolvăm o problemă eliminând cauza acesteia. În cazul de față principala cauză a șomajului este pregătirea în domenii nerealiste. Da, mulți avem spirit de artist dar nu toți avem voința de a suferi pictând.

În al treilea rând avem parte de o piață interdependentă și dinamică. În momentul în care aceasta nu este satisfăcută se dezechilibrează și afectează fiecare componentă. Putem vedea și în cazul României unde conform ANOFM rata de cătare a persoanelor cu studii superioare versus rata de căutare a persoanelor cu studii medii este de 1 la 11. Această discrepanță nu face decăt să destabilizeze societatea și să realizeze o denaturare a imaginii locurilor de muncă. Ideea de studii superioare a trecut de la un privilegiu la un semn clar al șomajului.

Impactul acestei încurajări este același ca și al argumentului unu, se crează un cerc economic viciios și mai mult ignorăm în mod deliberat ca noi suntem cauza pentru care rata șomajului este așa mare. Îm lume această rată are un nivel mediu de cel puțin 20 %.

Pentru a concluziona vă transmitem un citat puțin adaptat din Lao Tzu. “Dă-i unui om un pește și va fi sătul pentru întreaga zi, învață-l să pescuiască și va fi sătul o viață întreagă.” Îndreaptă-l spre o baltă seacă și va muri flămând.

Referinte:

http://www.anofm.ro/12-514-locuri-de-munc%C4%83-vacante-%C3%AEn-data-de-10-octombrie-2013

http://www.incont.ro/infografice/doar-doua-tari-la-nivel-mondial-au-somaj-0-la-polul-opus-e-statul-cu-o-rata-de-95-si-bancnota-de-100-trilioane.html

http://www.economist.com/news/international/21576657-around-world-almost-300m-15-24-year-olds-are-not-working-what-has-caused

http://www.evz.ro/detalii/stiri/admitere-facultate-2013-care-sunt-cele-mai-cautate-specializari-1049040.html


N1 (Ioana Grosu)

Statul trebuie văzut dincolo de definirea sa organizațională de a impune si de a colecta taxe de la populație[1] , deoarece acesta înseamnă mult mai mult. Chiar dacă, din punct de vedere social, nu trebuie confundat cu societatea, el fiind o instituție separată care poate să reflecte mai mult sau mai puțin interesele societății[2] ,însasi Constitutia ne arată că statul aparține poporului, încurajează libera dezvoltare a personalităţii umane și se bazează pe solidaritatea cetățenilor săi fără deosebire de apartenenţa politică, de avere sau de originea socială,  fiind patria comună a tuturor[3] .

Astfel, subvenția –ca ajutor bănesc nerambursabil acordat de stat unei persoane, unei instituții sau unei ramuri economice [4], înseamnă  ajutorul pe care il acordăm noi pentru a ne susține valorile , indiferent de ceea ce dictează politica lumii. De aceea , suținem ca statul sa subvenționeze specializarile care nu au căutare pe piața muncii, pentru că ar  îngrădi unele categorii de persoane .

 

       N1.Subvenționarea învățământului de către stat – o șansă pentru familiile defavorizate

Prin politicile sale publice, statul trebuie să continue subvenționarea sistemul educațional pentru a oferi o șansă tuturor claselor sociale.

Pornind de la faptul că, statisticile anului  2013, ne poziționează la sfarșitul clasamentului European privind salariul minim ( 157 de euro  față de vârful clasamentului Luxemburg cu 1874 euro)[5], cât si a creșterii ratei abandonului şcolar în România, anul trecut fiind de 17,4 la sută, în scădere faţă de 2010[6], lasă de la sine de înțeles că învățământul trebuie subvenționat de către stat. Nivelul de trai scăzut , pe lângă repercursiunile din viața economică, atrage după sine scăderea nivelului intelectualității. Familiile defavorizate nu vor putea nicicând să își susțină copii să urmeze forme de învățământ ce le-ar pune în valoare potențialul intelectual.

Persoanele ce fac parte din pătura social- vulnerabilă, sunt primele care resimt puternic orice modificare social-economică produsă în societate . Trebuie să existe unitate prin diversitate și nu crearea unui individ egoist  raportat la incapacitatea financiară a celorlalți.

  

N2.Diversitatea specializărilor înseamă un număr scăzut de șomeri.

Un număr mare de specializări , reprezintă un orizont deschis pentru oricine , posibilitatea ce a accede pe piata muncii , toate acestea scazând rata șomajului.

A avea posibilitatea de alege un loc de muncă dintr-o gamă variată de specializări, înseamnă  capacitatea statului de a oferi populației șansa de a se adapta în funcție de propriile resurse și nu de cele impuse din exterior.

Dinamica de pe piața muncii a demonstrat că domeniile, specializările care se credeau a fi fără căutare au avut momente de revigorare spectaculoase. Spre exemplu, după 1989 , piața constucțiilor imobiliare a înregistrat o cădere bruscă , specialiștii în construcții nemaivând de lucru. Apariția investitorilor  privați a făcut ca în câțiva ani , constuctorii să urce din nou în topul meseriilor căutate. Iată , de ce, dacă la un moment dat apar meserii de care credem că nu mai este nevoie, nu înseamnă că în timpul cel mai apropiat nu se pot schimba lucrurile. Individul, pentru a face față dinamicii de pe piața muncii, trebuie să fie specializat pe mai multe domenii, iar veniturile personale nu îi permit susținerea financiară pentru diversificarea pregătirii profesionale. De aceea, statul trebuie să se implice financiar în aceste aspecte. Este mult mai ușor sustenabil plata unui curs de calificare sau recalificare comparativ cu susținerea șomajului. România a început să se gândească la o strategie națională pentru tineret. Aceasta se sprijină pe patru piloni importanţi: cultură şi educaţie nonformală, muncă şi antreprenoriat, participare şi voluntariat şi sănătate, sport şi recreere. În mijlocul acestor patru piloni importanţi se află    incluziunea social și se are  în vedere reducerea sub 20% a şomajul în rândul tinerilor[7].

Dacă acceptăm ca statul să subvenționeze în continuare specializările care nu mai ai căutare pe piața muncii , înseamnă a ne acorda nouă  posibilitatea de a ne adapta prezentul la viitor , fără a ne abandona trecutul.

 

În concluzie, chiar dacă am considera că nu se justifică ca statul sa subvenționeze specializările care nu au căutare pe piața muncii, istoria  ne demonstrează contrariul.

Modernizarea sistemului de protecţie socială reprezintă elementul central al politicilor sociale din România. Prin reformarea acestuia  se dorește  crearea unui sistem adecvat care să

sprijine toate persoanele încadrate pe piaţa muncii, precum şi persoanele aflate în dificultate, cât și  diminuarea numarului de persoane aflate în șomaj.

Lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale continuă să fie una din priorităţile naţionale. În acest sens, se continuă eforturile pentru implementarea strategiilor de promovare a incluziunii sociale a persoanelor defavorizate prin încurajarea acestora de a participa activ pe piaţa muncii şi în societate.

 



[1]Referinte De la Wikipedia, enciclopedia liberă, ultima modificare efectuată la 08:51, 12 august 2013. http://ro.wikipedia.org/wiki/Stat#Definirea_statului

 

[2]  Referinte De la Wikipedia, enciclopedia liberă, ultima modificare efectuată la 08:51, 12 august 2013. http://ro.wikipedia.org/wiki/Stat#Definirea_statului

 

[3] Referinte Site-ul CAMEREI DEPUTATILOR –Constitutia Romaniei , art.1 alin.3,art.2  alin.1,art.4

[4]  Referinte: DEX '98 (1998)  | Adăugată de RACAI - http://dexonline.ro/definitie/subvenție

[5] Referinte: Comisia Europeana http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Minimum_wage_statistics/ro

Graficul 1: Salariile minime în UE-27, în Croația, în Turcia și în SUA, ianuarie 2013, în EUR

Referinte: Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php?title=File:MW_EUR_January_2013.png&filetimestamp=20130215144200


A2 (Cristina Sona)

Echipa Opoziei , prin argumentele lor , nu identifica astazi probleme reale pe care aceasta motiune le pune si anume ce are individul si automat societatea de castigat sau in cazul lor de pierdut , dar mai mult ne demonstreaza prin argumentele lor cum stoparea subvenitonarilor pentru specializarile care nu sunt cautate ar fi benefica individului.

In primul rand , definitia adusa de catre opozitie statului este una care nu acorda prioritate punctelor importante pe care statul trebuie sa le sustina si sa le aplice pentru cetatenii sai si anume ca statul trebuie sa asigure in primul rand un nivel cat mai ridicat de trai pentru cetatenii sai ori acest lucru nu poate fi posibil daca statul continua sa incurajeze calificarea in domenii in care nu exista locuri de munca disponibile, lucru care duce si la scaderea de trai a individului prin rata de somaj cat si la scaderea economiei tarii deoarece statul nu beneficiaza de pe urma indivilor si astfel neavand o economie suficienta pentru a sustine individul la nivel de specializare in domeniile disponibile.

In al doilea rand , la nivelul argumentului 1 , echipa opozitiei nu intelege faptul ca statul va subventiona domeniile cautate pe piata muncii si asta nu afecteaza cu nimic familiile defavorizate , chiar mai mult acestea vor putea sa isi pregateasca copiii intr-un domeniu in urma caruia acestia vor putea obtine un loc de munca iar prin acest lucru putem spune ca incurajam aceste familii sa isi trimita copiii la scoala pentru ca vor vedea ca este o oportunitate prin care isi pot gasi un loc de munca.

In al treilea rand, la nivelul argumentului 2 referitor la faptul ca vom avea un numar scazut de someri, acest lucru este fals. De ce? Doar pentru ca oferi individului posibilitatea de a studia orice domenii si chiar daca acesta obtine o calificare in domeniul respectiv acest lucru nu garanteaza gasirea unui loc de munca. Aici putem vedea cazul Romaniei in care 1 din 5 aboslventi este somer informeaza ANOFM in care facultate de Drept sau Filozofie produc cei mai multi someri .

Tot in argumentul 2 , opozitia ne arata ca domeniile cauta pe piata muncii se schimba constat lucru care nu este in totalitate adevarat deoarece intotdeauna vor exista niste domenii in continua dezvoltare precum cel IT iar statul va continua sa subventioneze domeniile chiar daca acestea se schimba si in plus in momentul actual oamenii se pregatesc doar pentru un singur domeniu iar cand vad ca acel domeniu nu are cautare incerca sa obtina o alta calificare . Deci haideti sa scutim niste bani de la bun inceput de la buget si sa nu subventionam domeniile necautate.

In final putem vedea ca echipa opozitei nu ne aduce astazi un impact real negativ asupra motiunii in timp ce echipa afirmatoare va demonstreaza cum individul beneficiaza de pe urma promovarii domeniilor cautate pe piata muncii

Referinte:

http://www.anofm.ro/12-514-locuri-de-munc%C4%83-vacante-%C3%AEn-data-de-10-octombrie-2013


N2 (Adina Mihaela Harabagiu)

Ideea principală pe care, ca negatori, o susținem este că statul, garantând, prin intermediul subvențiilor, accesul în mod egal și gratuit la educație pentru orice individ, va da șansa oricărei persoane de a se afirma pe piața muncii. 

Statul nu este o companie: acesta nu urmărește realizarea unui profit, ci tocmai oferirea unor servicii de cea mai bună calitate. Prin urmare, contrar celor susținute de afirmatori, individul trebuie să beneficieze mai întâi de pe urma statului: subvenționarea specializărilor trebuie să fie profitabilă în primul rând celor care au contribuit la realizarea subvenției în sine, adică cetățenilor. Taxele și impozitele sunt plătite de către o persoană cu scopul de a se întoarce mai târziu sub forma subvențiilor pentru specializarea dorită. Dacă această specializare este eliminată, dreptul la opțiune este clar limitat, iar individul nu mai beneficiază cum și-ar dori de investiția făcută. Totodată, la ora actuală nu se pune problema unei indisponibilități totale a unor locuri de muncă, ci doar temporare sau a numărului redus de locuri care poate fi oferit într-un anumit domeniu. Acesta nu poate fi decât un impuls pentru creșterea concurenței, motivând posibilul angajat să se perfecționeze pentru a avea rezultate cât mai bune. Prin prestația sa, el contribuie la economia statului, dar și la creșterea propriului nivel de trai.

Problema familiilor defavorizate își găsește o mai bună rezolvare prin acordarea acestora a șansei de a-și determina copiii să urmeze acele specializări care se pliază cel mai bine pe abilitățile pe care aceștia le dețin. Individul trebuie să fie încurajat să studieze domeniul în care poate avea cea mai mare productivitate, iar nu domeniul care i se impune. Mai mult, dacă acest domeniu nu ar avea cerere în statul de proveniență, există posibilitatea ca acesta să fie foarte căutat în străinătate. De exemplu, conform statisticilor ANOFM, în următoarea perioadă absolvenților facultăților de sociologie din România nu li se pot oferi locuri de muncă în domeniu[1]. Cu toate acestea, în Statele Unite, profesia de sociolog se află în top 20 al celor mai căutate profesii.[2] Astfel, statul, prin subvențiile acordate, ajută individul să se afirme ca angajat și nu ca șomer, chiar dacă doar pe plan extern.

Afirmatorii aduc în discuție rata șomajului. Desigur, menținerea unei rate cât mai mici a șomajului este o problemă cu care se confruntă orice stat, indiferent de nivelul de dezvoltare. Opinia majoritară susține că problema ar putea fi rezolvată prin îndreptarea către domenii cu cerere ridicată pe piața muncii și eliminarea celor cu cerere scăzută. Cu toate acestea, considerăm că situația este mai delicată. Spre exemplu, cu toate că unele specializări în inginerie sunt foarte căutate, din efectivul studenților din domeniul ingineriei în anul școlar 2011-2012 foarte puțini ajung să fie angajați datorită faptului că nu sunt suficient de pregătiți[3]. Aceste împrejurări evidențiază că rata angajabilității nu este condiționată de urmarea unei specializări pentru care există sau nu cerere, ci de competențele dobândite de absolvent. Prin urmare, eliminarea subvențiilor care nu ar avea cerere pe piața muncii nu ar facilita considerabil scăderea ratei șomajului.

Argumentul final al afirmatorilor suține specializarea într-un singur domeniu ce are căutare. Această lipsă de flexibilitate ar constitui un dezavantaj pentru angajat, în condițiile în care cerințele pieței sunt imprevizibile: dovadă în acest sens stau locurile de muncă în agricultură, din ce în ce mai puține la număr, chiar dacă România a avut, și încă are, potențial agricol ridicat. La aceste informații adăugăm și faptul că absolvirea studiilor superioare prezintă o mai mare importanță decât faptul că pentru unele specializări există o cerință mai mare sau nu: rata de ocupare a forţei de muncă pentru persoanele fără studii superioare este de 40,5%, pe când pentru persoanele cu studii superioare ajunge la 82,1%[4]. Dezvoltarea profesională nu mai depinde doar de studiile realizate, ci și de programele de training și practică în care studentul se poate implica doar pe parcursul anilor de facultate pentru a-și dezvolta noi competențe pe care facultatea nu poate pune accentul. Pe baza acestor date, afirmăm că este important ca statul să asigure potențialului angajat subvențiile necesare pentru a urma studii de specialitate în orice domeniu; astfel, acesta va beneficia de programele destinate stundeților și se va adapta ușor schimbărilor pieței muncii: fie se va putea folosi de cunoștințele dobândite într-un domeniu care începe să aibă căutare, fie se va putea folosi de experiența dobândită din alte activități.

În concluzie, susținem că dezvoltarea societății pleacă de la dezvoltarea personală a individului. Aceasta din urmă se bazează pe subvențiile oferite oricărei specializări, care asigură atât un tratament egal aplicat cetățenilor, dar și posibilitatea acestora de alegere.


Referinte:

[1] http://www.anofm.ro/12-514-locuri-de-munc%C4%83-vacante-%C3%AEn-data-de-10-octombrie-2013

[2] http://www.careercast.com/jobs-rated/best-worst-jobs-2013

[3] Corina Mirea, 19 noiembrie 2012, ” România produce 50.000 de ingineri pe an, dar angajatorii spun că aceştia nu ştiu meserie cu adevărat“, recuperat pe 31 octombrie, de pe http://www.zf.ro/profesii/romania-produce-50-000-de-ingineri-pe-an-dar-angajatorii-spun-ca-acestia-nu-stiu-meserie-cu-adevarat-10335028

[4] http://www.anosr.ro/semneaza-petitia/



Decizia:

Bianca Prunea

A1

Un discurs introductiv bun, care pune accentul pe problema existenta in societate in momentul de fata la nivel de piata.

Consider ca la nivel de imbunatatiri acest discurs ar fi putut avea o analiza mai dezvoltata in ceea ce priveste responsabilitatea statului fata de persoanele din aceste domenii. Spre exemplu, pe o asemenea motiune este bine ca primul discurs afirmator sa demonstreze care e cea mai buna modalitate in care statul trebuie sa cheltuie banii publici, in concordanta cu mandatul oferit de catre cetateni.

Pe de alta parte, un alt aspect pozitiv il reprezinta prezenta surselor de informare in discurs. Atentie insa la sursele folosite, intrucat nu intotdeauna acestea sunt de incredere.



N1

Discursul este extrem de bine documentat (atentie la Wikkipedia totusi) si reuseste sa argumenteze avantajele subventionarii de o maniera destul de complexa.

Pe viitor as recomanda evidentierea partii de contraargumentare intrucat uneori pentru arbitru este greu sa o identifice daca debaterul nu a facut-o si exista sanse ca aceasta sa se piarda. Nu este vorba neaparat despre structurarea partii de contraargumentare separate de argumentele proprii, mai ales cand acestea sunt in clash direct, ci de trimiterea la argumentele oponentilor si specificarea faptului ca aceste argumente contrazic practic cele sustinute de adversari.

O alta atentionare ar fi la nivel de rationamente. De exemplu: lasă de la sine de înțeles că învățământul trebuie subvenționat de către stat – aici ar fi trebuit aratata legatura logica si de ce ajungem la aceasta concluzie.

A2

Cred ca acest discurs completeaza primul discurs al echipei afirmatoare in sensul in care analizeaza care este responsabilitatea statului fata de cetatenii sai si cum trebuie sa faca uz de banii obtinuti prin taxe si impozite.

Cu toate acestea discursului ii lipseste o componenta importanta, si anume resustinerea argumentelor proprii. In dezbateri acest aspect este extrem de important intrucat nu este suficient sa demonstram ca oponentii nu au dreptate, ci trebuie sa argumentam ca noi avem dreptate, neexistand o relatie de directa cauzalitate intre cele doua aspect. Aceasta se datoreaza faptului ca de cele mai multe ori sustinem motiunile din puncte de vedere diferite care nu sunt neaparat in relatie de opozitie. Avand in vedere si lungimea discursului, exista loc si pentru resustinere.

Pe de alta parte, contraargumentarea structurata este intotdeauna de apreciata



N2

Acest discurs face o treaba buna in a resustine pozitia echipei negatoare in acest meci. De asemenea, accentuteaza care sunt problemele principale in status quo si cum acestea sunt rezolvate pe partea negatorilor intr-un mod mai eficient si mai in spiritual responsabilitatii statului fata de cetatenii sai.

Totusi, partea de resustinere a cazului propriu ar putea fi imbunatatita. Nu doar pentru a demonstra de ce echipa voastra are dreptate dar si la nivel de strategie conteaza sa aratati ca material adusa de voi este importanta si extreme de relevanta in meci, astfel incat la finala aceasta sa ramana in mintea arbitrului.

La fel ca in cazul primului discurs apreciez documentarea bine realizata a discursului.



Decizie

Din punctul meu de vedere acest meci este castigat de echipa negatoare. Aceasta se datoreaza urmatoarelor motive:

In primul rand, prin discursurile lor negatorii demonstreaza care este responsabilitatea statului fata de cetatenii sai si cum trebuie sa asigure tuturor un cadru de dezvoltare. Asa cum am mentionat si in feedbackul individual exista si din partea afirmatorillor o incercare in acest sens insa din pacate aceasta este insuficienta. Cred ca negatorii au facut au oferit o analiza mai convingatoare in acest sens, aratand ca datoria primara a statului este aceea de a oferi sanse egale de pornire tuturor cetatenilor sai, si abia in plan secundar de a se concentra pe progresul economic. De asemenea, au demonstrate ca intre cele doua aspecte exista o legatura stransa.

In al doilea rand, consider ca lipsa totala a resustinerii cazului propriu a daunat mult echipei afirmatoare la nivel strategic. Aceasta intrucat la finalul meciului focusul a ramas pe argumentele aduse de negatori care au fost resustinute de catre acestia intr-o maniera destul de convigatoare, chiar daca nu perfecta.

In concluzie, felicitari ambelor echipe pentru meci si mult success pe mai departe



Punctaje individuale:

Discurs

Continut/15

Strategie/10

Stil/5

Total

A1

11

6

3

20

N1

12

7

4

23

A2

10

5

3

18

N2

13

7

4

24



A1 -> 20 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 18 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Adina si Ioana (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.