Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Cezara' (afirmatori) vs 'Gabriela si Murarita' (negatori)

A1 (Teo)

Consideram ca statul ar trebui sa nu mai subventioneze specializarile care nu au cautare pe piata muncii, adica acele domenii de studiu universitar sau postuniversitar care nu se coreleaza cu o categorie de posturi sau functii care pot fi gasite in mod frecvent in piata muncii la momentul actual. Astfel de specializari pot fi considerate cele din domeniul fizicii teoretice, psihologie, ingineria materialelor, asistenta sociala, studii culturale etc. Consideram ca statul ar trebui sa finanteze selectiv acele specializari care sunt productive, pe baza unor studii ale dinamicii pietei muncii care sa releve domeniile pentru care se pot gasi posturi in urmatorii 5 ani. Aceste evaluari pot fi reluate periodic pentru corelarea finantarii cu schimbarea realitatilor sociale si a cerintelor pietei.


Responsabilitatea statului vs. accesul la educatie al tinerilor

Atat Constitutia cat si legile in domeniul educatiei garanteaza dreptul si accesul la educatie al populatiei, dar acest drept nu implica si o angajare a statului de a sustine financiar orice forma de educatie. In fond, datoria statutului priveste asigurarea bunastarii si a liberului acces la invatamant. Din acest punct de vedere, statul isi indeplineste chiar mai bine aceasta responsabilitate atunci cand subventioneaza exclusiv specializarile care sunt cautate pe piata muncii, pentru ca faciliteaza accesul tinerilor care au posibilitati financiare variabile catre facultati cu specializari care garanteaza intr-o mai mare masura incadrarea ulterioara pe piata muncii. Tinerii care au inclinatie catre specializare cu o cautare mai mica pe piata muncii pot sa faca acest lucru in continuare, pentru ca uneori interesul si pasiune apentru un subiect primeaza in fata calculelor financiare: de exemplu, in 2013, specializarile din cadrul Facultatii de Geografie sunt in topul specializarilor cu concurenta mare, adica 16-18 candidati pe loc [1], chiar daca profesiile care rezulta nu sunt dintre cele mai lucrative [2]

Impactul economic

 

Finantarea universitatilor se face in functie de numarul de studenti pe care ii are universitatea la o anumita data [3]. De obicei un numar mare de studenti indica faptul ca acestia au un interes in domeniu, iar interesul poate sa provina dintr-o inclinatie naturala catre domeniul respectiv sau din tendinta de a considera acel domeniu ca fiind foarte productiv pe piata muncii, avand sansa la o cariera mai sigura sau mai profitabila. Desi pasiunea pentru un anumit domeniu de specializare face ca fiecare facultate sa inregistreze anual o cohorta de studenti, facultatile care inregistreaza in mod constant un numar crescut de studenti sunt de obicei si facultatile care ofera specializari cu cautare pe piata muncii. Daca statul ar inceta sa subventioneze specializarile fara cautare, majoritatea studentilor nu ar fi afectata in mod negatic. Aceasta politica ar fi de asemenea avantajoasa din punct de vedere economic pentru ca banii investiti in educatie in cadrul acestor specializari ar reprezenta de fapt o investitie care este recuperata de stat si societate, o data ce absolventii acestor specializari s-ar incadra in piata muncii si ar produce venituri impozitabile. In cadrul sistemului actual, statul finanteaza studii fara cautare, iar absolventii se incadreaza in piata muncii greu si de obicei in alt domeniu decat cel de specializare, obtinand venituri mai mici si deci contribuind mai putin la bunastarea lor si a societatii.

Responsabilizarea tinerilor

Foarte multi tineri isi aleg domeniul de specializare in mod iresponsabil si lenes, orientandu-se in functie de lejeritatea procesului de admitere, ferindu-se de specializarile care au examen de admitere [4] . Sansa de a obtine un loc bugetat este un alt criteriu important in alegerea specializarii - acest lucru e problematic pentru ca de multe ori facultatile au mai multe locuri bugetate datorita capacitatii lor de a face lobby la Minister in acest sens, si o data obtinute aceste locuri, facultatile fac eforturi sa atraga studentii ca sa “le umple” pentru a primi finantare maxima. Conform Societatii Academice din Romania, “Aceasta produce o logică circulară a alocării de resurse complet diferită de intenţiile teoretice ale politicii de alocare per capita.” [5] Totodata, multi tineri isi aleg specializarea in functie de lejeritatea programului/activitatii din perioada facultatii, fara insa a depune efort in a se implica in activitatii extracurriculare care sa le creasca sansele de angajare, si astfel nu reusesc sa se integreze ulterior in piata muncii. Prin subventionarea exclusiva a specializarilor productive, statul incurajeaza tinerii sa-si aleaga responsabil cariera si domeniul de studii, optand fie pentru un domeniu productiv, fie pentru un domeniu neproductiv dar pe care trebuie sa il plateasca singuri, determinandu-i astfel sa aleaga dupa criterii obiective si sa-si asume decizia in mod responsabil.

Din cele pezentate anterior, rezulta ca aceasta masura ar fi in conformitate cu rolul statului de a crea un mediu propice studiilor diverse, fara insa a ingreuna dinamica ulterioara de pe piata muncii. Totodata, aceasta strategie responsabilizeaza tinerii si e un elemenet care contribuie atat la bunastarea lor, cat si a societatii per ansamblu.

[1] Lica, Cristina, (iul. 2013 ), ADMITERE FACULTATE 2013. Specializarea cu CONCURENŢĂ ULUITOARE: 92 de candidaţi se bat pe un loc. INTERES mare şi pentru LIMBILE RARE, Evenimentul Zilei, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/qeXbOC

[2] Mirea, Corina, (ian.2013),Topul celor mai bine platite joburi in 2013: unde te poti angaja pentru 5.000 de euro net pe luna, Ziarul Financiar, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/KxzcGc

[3] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

[4] Ciulac, Andreea, (iul.2013), ADMITERE FACULTATE 2013. Admiterea cu examen scris „cerne” elevii, Evenimentul Zilei, recuperat pe 21.10.201 de pe http://goo.gl/311Bd 

[5] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

 


N1 (Murarita Ioana Andreea)

Vom incepe prin a contraargumenta ceea ce a spus Guvernul.Acestia sustin ca evaluarile pietei muncii pot fi reluate periodic pentru corelarea finantarii cu schimbarea realitatilor sociale si a cerintelor pietei.Insa cerintele de pe piata muncii nu pot fi calculate exact intr-un interval de timp atat de scurt,de exemplu de 5 ani,deoarece specialstii sunt considerati formati dupa o perioada mai lunga de timp.Spre exemplu,facultatea de medicina impune o durata a studiilor de 6 ani.[1] Dar,pentru a profesa in calitate de medic specialist,studentul mai pierde o buna perioada de timp pentru a capata experienta necesara.Deci,este necesar un timp indelungat intre formarea unui specialist si aducerea lui pe piata muncii.

Guvernul a mai sustinut in argumentul Impactul Economic ca statul ar avea de castigat daca ar subventiona doar specializarile cerute pe piata muncii.Acest lucru nu este adevarat deoarece un student a carui facultate ramane nesubventionata poate renunta la studii,astfel ramane fara loc de munca,chiar daca nu facea parte din cele mai cerute specializari de pe piata muncii.Negasirea unui loc de munca duce la pierderea unor impozite platite ,si astfel statul va iesi in pierdere,si nu in castig. O alta cauza negativa a nesubventionarii specializarilor mai putin cautate pe piata muncii este aceea ca tinerii care au anumite inclinatii si isi aleg o facultate in functie de idealuri si de competente,sunt obligati sa opteze in favoarea specializarilor cautate pe piata muncii.Astfel,li se stirbeste posibilitatea dezvoltarii profesionale.De asemenea, daca nu au inclinatii spre domeniul respectiv,tinerii nu pot face fata cerintelor meseriei adoptate.

Vom trece la prezentarea primului nostru argument,care este acela al Internationalizarii pietei muncii.Romania face parte din Uniunea Europeana,ceea ce inseamna ca piata muncii nu se raporteaza decat la nivel national,ci la unul international.Masurarea pietei muncii este relativa,deoarece meseriile care nu sunt cerute la noi pe piata muncii pot fi cerute in strainatate.De exemplu, Rodica Cretu,purtător de cuvânt al Direcţiei Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Botoşani a declarat: „Certificatele eliberate de furnizorii de servicii de formare profesională sunt cu recunoaştere internaţională, iar acum se preferă meseriile cerute pe piaţa muncii din străinătate” [2].Astfel,toate domeniilear trebui subventionate in mod egal ,deoarece fiecare dintre noi are libertatea de a alege daca ramane in tara sau practica,sau doreste sa mearga in strainatate.Un alt exemplu reprezentativ este Elvetia,care spre deosebire de noi, angajeaza filosofi,acestia fiind cautati pe piata muncii.In concluzie,trebuie avut in vedere faptul ca cererile de pe piata noastra nu corespund intotdeauna cu cele de pe plan international.

Referinte:

[1] Programe de studii:Facultatea de Medicina.recuperat pe 29.10.2013 de pe site-ul http://www.umfcv.ro/admitere-informatii-generale

[2] Rodica Cretu,purtător de cuvânt al Direcţiei Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Botoşani,preluat pe 29.10.2013 de pe site-ul http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Cursurile-de-perfectionare-se-fac-pe-meserii-cerute-in-strainatate-10-1365.html


A2 (Cezara Diaconescu)

Bună ziua! Sunt afirmatorul numărul doi şi voi  începe prin a contraargumenta spusele negatorului 1, acesta aducând în discuţie argumentul internaţionalizării pieţii muncii.  Noi nu ne referim acum la piaţa muncii internaţionale. Noi considerăm că e mai important în momentul de faţă să dezvoltăm economia la nivel naţional. În zilele noastre, aproximativ un milion de români au plecat în străinătate pe o perioadă îndelungată de timp. [1] Un număr foarte mare.  Subvenţionarea specializărilor ce au căutare pe piaţa muncii îi poate motiva pe români să nu mai părăsească ţara, astfel dezvoltându-se economia ţării. Vor fi mai mulţi români ce vor avea un loc de muncă, adică mai multe salarii impozitate, ceea ce va duce la o creştere economică. Noi dorim să îi stimulăm pe români să rămână în ţară şi să le putem asigura un loc de muncă. Nimeni nu îi obligă să rămână, însă, prin subvenţionarea domeniilor cu căutare pe piaţa muncii, le oferim o şansă mai mare de a-şi găsi un loc de muncă în România. Dacă moţiunea va fi acceptată, implicit se vor dezvolta şi celelalte domenii, nu doar cele subvenţionate. În timp, se va dovedi că această moţiune este mai mult decât benefică pentru economia României. Dreptul la libera alegere nu va fi încălcat!

Voi continua prin a resusţine moţiunea, reamintind argumentele noastre.

În primul argument, susţinem faptul că statul are obligaţia să finanţeze facultăţile, însă nu a le subvenţiona pe toate. Datoria statutului priveşte asigurarea bunăstării şi a liberului acces la învăţământ, datorie ce şi-o îndeplineşte. Statul finanţează formele de învăţământ, dar nu ar trebui să fie obligat să le subvenţioneze pe toate. Statul este responsabil pentru locurile de muncă ale oamenilor. Acesta ar trebui să îi ajute pe aceştia să îşi găsească un loc de muncă mai uşor, lucru pe care această moţiune îl prevede. Toate persoanele vor avea acces la educaţie, nimeni nu le încalcă acest drept, însă statul doreşte ca oamenii să îşi găsească mai repede şi mai uşor un loc de muncă.

În cel de al doilea argument, argumentul economic, se dovedeşte faptul că dacă s-ar subvenţiona domeniile cu căutare mai mare pe piaţa muncii, acest lucru ar fi benefic. Prin aceasta am încuraja piaţa muncii şi le-am oferi oamenilor posibilitatea să aibă un loc de muncă şi un salariu, imediat ce “ies de pe băncile şcolii”. La momentul actual, 80 la sută dintre absolvenţii de facultăţi profesează în alte domenii decât cele în care s-au pregătit. [2]  Un procent mult prea mare! Trebuie să avem în vedere faptul că trebuie să le asigurăm acestor absolvenţi un loc de muncă. Dacă statul ar subvenţiona toate domeniile, ce ne vom face cu cei care nu îşi vor găsi un loc de muncă? Practic statul a investit degeaba. O persoană ce nu îşi va găsi un loc de muncă în domeniul studiat, ori va profesa în alt domeniu, neavând calificare şi neavând un randament atât de bun, ori ar avea nevoie de cursuri de reconversie profesională,  susţinute financiar de stat, ori nu îşi va găsi un loc de muncă,  neavând un salariu pe care statul să îl impoteze pentru a-şi putea recupera investiţia făcută în studiile individului şi tot aşa. Prin această moţiune dorim să încurajăm domeniile cu o mai mare căutare, însă nu să desfiinţăm celelalte domenii. Cei care vor dori să profeseze în aceste domenii nesubvenţionate au dreptul să o facă. Mai ales dacă sunt pasionaţi. Negatorul numărul 1 nu a menţionat că va aduce în discuţie, un argument psihologic ce se referă la “ştirbirea posibilităţii de dezvoltare profesională”. Acest argument a fost adus în discuţie în contraargumentarea argumentului nostru economic. Considerăm că negatorul 1 a avut o eroare la nivel de raţionament logic, numită şi “pantă alunecoasă” căci în argumentul economic se vorbea despre impactul asupra economiei şi nu asupra individului.

Cât despre argumentul responsabilizării tinerilor, negatorul numărul 1 nu a adus contraargumente, ceea ce arată faptul că este un argument solid şi adevărat şi că echipa negatoare acceptă acest argument. Acest argument dovedeşte faptul că tinerii nu au criterii foarte clare în ceea ce priveşte alegerea domeniului în care îşi doresc să profeseze. Ba mai mult, unii aleg să meargă la facultăţile cu admiterile mai uşoare sau programe mai lejere în timpul anului universitar. Prin această moţiune, dorim să responsabilizăm tinerii, în special, şi să îi determinăm să realizeze faptul că, după facultate, ei trebuie să şi profeseze. Dacă se vor subvenţiona doar domeniile cu căutare pe piaţa muncii, automat concurenţa va fi mai mare în cadrul acestor facultăţi cu specializări în domeniile căutate, deci o triere mai selectivă şi, ulterior, specialişti mult mai buni. Pe piaţa muncii, aceşti tineri absolvenţi de facultăţi cu specializări în domeniile căutate, vor obţine mai uşor un loc de muncă şi, deci vor obţine un salariu impozitat de stat, imediat după ce ies din facultate. În continuare va fi diversitate pe piaţa muncii, căci cei care nu vor intra la o facultate subvenţionată, se vor reprofila către alte domenii.

În concluzie, noi, echipa afirmatoare, considerăm că prin această moţiune statul va continua să îşi respecte obligaţia de a asigura dreptul la educaţie tuturor şi dreptul la libera alegere, economia va fi în creştere, iar tinerii vor devein mult mai responsabili. De asemenea considerăm că argumentele noastre rămân în picioare, aducând dovezi clare şi evidente, iar echipa negatoare, acceptându-ne  argumentele în anumite momente. Votaţi această moţiune căci argumentele noastre sunt irefutabile !

[1] RECENSĂMÂNT 2012. HARTA NOII ROMÂNII de Corina VÂRLAN Publicat la: 25.08.2012 de pe http://www.gandul.info/stiri/recensamant-2012-harta-noii-romanii-9978083

[2] ROMÂNIA ÎNVAŢĂ HAOTIC ŞI MUNCEŞTE PROST: 80 la sută dintre absolvenţi profesează în alte domenii decât cele în care s-au pregătit. EXCLUSIV de  Andreea Ofiteru Publicat la: 13.03.2013 http://www.gandul.info/stiri/romania-invata-haotic-si-munceste-prost-80-la-suta-dintre-absolventi-profeseaza-in-alte-domenii-decat-cele-in-care-s-au-pregatit-exclusiv-10661795


N2 (Gabriela Balan)

Vom începe prin a contraargumenta echipa afirmatoare.După cum au susţinut si aceştia,un număr foarte mare de români au plecat în străinătate,lucru care subliniază argumentul nostru,cel al internaţionalizării pieţei muncii.Este obligatoriu să vorbim despre internaţioalizare,deoarece,România face parte din Uniunea Europeană ,şi ar trebui incurajate toate domeniile de pe piaţa muncii naţionale,pentru o mai bună distribuire a posturilor atât in ţara,cât şi pentru cei care pleacă in străinatate.

S-a mai spus că “prin subvenţionarea domeniilor cu căutare pe piaţa muncii,le oferim oamenilor o şansa mai mare de a-şi găsi un loc de muncă”. În primul rând,odată ce se încetează subvenţionarea facultăţilor cu o căutare mai mică pe piaţa muncii,locurile de muncă se vor împuţina,iar în al doilea rând,studenţii nu au garanţia că vor ocupa locurile de muncă găsite,datorită numărului mare de aplicanţi.

Guvernul a mai afirmat că “Dacă moţiunea va fi acceptată, implicit se vor dezvolta şi celelalte domenii, nu doar cele subvenţionate” ,dar întrebarea noastră este: Dacă nu mai sunt subvenţionate,cum se pot dezvolta aceste domenii?Dezvoltarea implică finanţare!

S-a mai menţionat faptul că studenţii nu ar fi afectati dacă statul ar inceta să subvenţioneze specializările fără căutare pe piaţa muncii,dar persoanele cu posibilităţi materiale mai reduse nu îşi vor permite să plătească taxele unei facultăţi nesubvenţionate,chiar dacă au înclinaţie spre acea specializare.Acest lucru ar duce la pierderea unor valori ale ţării,şi astfel,unii studenţi chiar ar fi afectaţi in mod negativ de această schimbare.

În cel de-al doilea argument al Guvernului se vorbeşte despre faptul că dacă s-ar subvenţiona specializările cu căutare pe piaţa muncii,oamenii ar avea posibilitatea de a se angaja imediat după absolvire.Dar,de exemplu,la momentul actual,sunt căutaţi medicii ,după cum am şi exemplificat,aceştia au nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a se forma ca specialist şi pentru a profesa.Nu pot ieşi direct “de pe băncile şcolii” pe post de medic.

S-a mai afirmat că: “Practic, statul a investit degeaba” .Dar, de exemplu, în cazul unui informatician şcolit la Politehnică,ar fi nevoie de 8,32 de luni de muncă pentru ca tânarul să înapoieze prin impozite banii pe care i-a investit statul în formarea lui.În acest fel,cu cât avem mai multe facultaţi sponsorizate, cu atât statul işi va recupera mai repede banii,deci nu a investit degeaba.

Guvernul a susţinut că: “O persoană ce nu îşi va găsi un loc de muncă în domeniul studiat, ar avea nevoie de cursuri de reconversie profesională,  susţinute financiar de stat,”   Dar statul plăteşte cursuri unor persone doar în momentul în care acestea sunt angajate!Statul nu are cum să nu îşi recupereze banii ,deorece nu plăteşte cursuri şomerilor.

Revenind la observaţia noastră legată de ştirbirea dezvoltării profesionale,găsirea unor locuri de muncă implică şi dezvoltarea profesională a individului,deoarece nu poţi rămâne toată viaţa la aceaşi nivel profesional.

Nu acceptăm nici argumentul responsabilizării tinerilor ca argument solid,deoarece avem mai multe observaţii legate de el.S-a menţionat faptul că tinerii sunt iresponsabili când îşi aleg o facultate cu progam lejer.Dar există oare o regulă cum că dacă o facultate cerută pe piaţa muncii are program mai lejer ,înseamnă că e mai slabă şi nu trebuie subvenţionată? De asemenea,guvernul a susţinut faptul că statul responsabilizează tinerii prin încurajarea alegerii unei facultăţi cu domenii productive,care este subvenţionata,cât şi prin alegerea unei facultăţi cu domenii neproductive,dar pe care să o plătească singuri.Dar noi spunem că nu ar fi o diferenţă prea mare între aceste facultăţi,deoarece ambele au aceeaşi politică,adică doar câteva locuri bugetate.Deci,restul studenţilor care nu intră la buget,îşi plătesc singuri taxa de studii.O ultimă observaţie legată de argumentul responsabilizării tinerilor este aceea că subvenţionarea exclusiv a domeniilor cu căutare pe piaţa muncii va duce la trierea mai selectivă,şi ulterior la formarea unor specialişti mai buni.Dar putem să avem o ţara doar de avocaţi,jurnalişti,sau alte domenii care sunt cerute la un moment dat pe piaţa muncii?Celelalte meserii cui revin?Piaţa muncii are nevoie de diversitate!

Acum vom întari şi ceea ce am spus in discursul anterior.Piaţa muncii se schimbă şi nu  putem delimita clar cererile de pe piaţa,deoarece nu toate meseriile au nevoie de aceeaşi perioadă de timp pentru formare.De asemenea,este imperios necesar să vorbim despre internaţionalizarea pieţei muncii.Exemplul prin care se observă importanţa acestui argument este : “Tinerii aflaţi la debutul unei cariere - indiferent de domeniul în care şi-au dezvoltat studiile, cărora Ministerul Educaţiei şi Cercetarii le propune completarea cunostinţelor teoretice şi le oferă posibilitatea unei optime orientări profesionale prin studii in străintatate” [2]. Deci,tinerii care ,pornind de la facultăţi cu specializări mai puţin căutate pe piaţa muncii,primesc burse şi prin ele pot ajunge în străinatate unde pot încerca practicarea studiilor.

Prin contraargumetarea noastră,şi în acelaşi timp susţinând cazul nostru,sperăm că v-am convins că statul ar trebui să subvenţioneze şi domeniile care nu au căutare pe piaţa muncii.

Referinte:

[1] Stiri by Romania Curată,27 mai 2012 ,preluat de pe site-ul http://student.romaniacurata.ro/

[2] Conducerea Universitatii Nicolae Titulescu,Burse de Studii in Strainatate,preluat de pe site-ul http://www.univnt.ro/ro/comunicate/burse_de_studii_in_strainatate___www_roburse_ro.html



Decizia:

Bianca Dragomir

Feedback individual 

Felicit participantii in dezbatere, salut si implicarea voluntarilor, efortul e de apreciat si sper ca toti debaterii sa invete ceva din aceasta runda.

Pentru ca A1 este discursul standard in competitia C2), incep cu feedback-ul de la N1.

N1 - folosesti doar in jur de 400 de cuvinte, desi ai 800 de cuvinte disponibile. Pe viitor, incearca sa extinsi argumentare sau contra-argumentarea, ca sa iti explici mai bine ideile, sau adauga noi dovezi pe care sa le explici in pledoaria ta (statistici, studii de caz etc)

- spui ca unii profesionisti se formeaza in perioade mai lungi de 5 ani (ex. Medicina), dar asta nu inseamna ca nu poti sonda piata, chiar de la an la an, ca sa vezi daca exista cerere pe piata pentru medici/sanumiti specialisti. Nu conteaza cat dureaza studiile, la orice punct in timp exista un numar de absolventi si un numar relativ de posturi pe piata

- ai doua idei foarte bune, care insa meritau dezvoltate/imbunatatite

 1) ideea conform careia nu mai operam strict intr-o piata a muncii nationala, ci si intr-una europeana, astfel ca absolventii nu trebuie sa se limiteze la oportunitatile din tara. Atentie insa, sursa ta, cea de la Directia Muncii, nu se refera la profesii ce presupun pregatire universitara, ci la meserii precum confectioner, agent de paza, macelar. Trebuia sa cauti studii referitoare la profesii ce depind de absolvirea studiilor superioare. Totodata, cand afirmi ca Elvetia angajeaza filosofi, e foarte necesar sa si demonstrezi asta citand o sursa, altfel mentiunea ta pare nu doar neacoperita de dovezi ci si usor deplasata. 

2) ideea conform careia tinerii au anumite aplecari/pasiuni si a nu le da un sprijin financiar pentru a studia ce-i intereseaza s-ar putea sa produca mai multi someri. Pe de alta parte, insa, A1 sustine ca tinerii s-ar reprofila catre specialziari mai lucrative, fiind mai pragmatici in alegere. Aveti viziuni opuse, tu si A1, ar fi fost util sa explici mai mult de ce viziunea ta e mai probabila

- atentie, responsabilitatea N1 e sa contra-argumenteze cazul afimator, iar ignori portiuni semnificative din cazul afirmatorilor (argumentul 1 si 3)

Te sfatuiesc sa asculti tutorialul despre argumentare si contra-argumentare -http://closer2oxford.ro/page/prez_argumentarea

A2 - atentie, depasesi cu aproape 100 de cuvinte limita de cuvinte a discursului. Este o scapare de strategie aceasta, trebuie sa reusesti sa-ti concentrezi ideile in spatiul acordat. E totodata incorect fata de echipa adversa sa scrii mai mult - astfel ca nu iti pot lua in considerare cuvintele suplimentare

- incepi prin a milita pentru "pastrarea" romanilor in tara, fara a explica de ce acesta e un lucru dezirabil. Apoi, nu dovedesti ca cei care pleaca din tara sunt in numar considerabil absolventi de studii superioare (daca sunt meseriasi nu sunt relevanti pentru motiunea aceasta). Inca o problema - subventionarea facultatilor nu asigura conditii de munca bune/salarii avatajoase, deci n-ai de unde sa stii ca tinerii romani nu vor pleca din tara. Nu in ultimul rand, zici ca implicit se vor dezvolta si alte domenii, fara sa explici de ce.

- E foarte buna referinta la analiza din ziarul Gandul, cu privire la procentajul foarte ridicat al tinerilor care lucreaza in alte domenii decat cel de studiu. Puteai sa folosesti si mai mult acel articol si sa extragi si alte idei/opinii ale unor autoritati.

- Negatorul 1 a comentat efectul negativ asupra economie utilizand acel "argument psihologic", si e dreptul lui sa o faca. "Panta alunecoasa" este altceva, urmareste acest tutorial de argumentare si vei gasi explicatia pantei alunecoase, in a doaa parte - http://closer2oxford.ro/page/prez_argumentarea

- intr-o dezbatere, m-as abtine sa spun ca argumentele mele sunt irefutabile (http://dexonline.ro/definitie/irefutabil), e o ambitie cam mare aceasta. Plus ca "irefutabil" e un cuvant cam pretentios

- salut folosirea diacritcelor, sunt sigura ca si limba romana se bucura :)

N2 - e bine ca reiei discutia despe internationalizarea pietei muncii, insa merita mai mult dezvoltata ideea (vezi comentariul meu la N1)

  - e bine ca punctezi afirmatia neacoperita a afimatorilor (cea cu dezvoltarea implicita)

  - reiei exemplul cu studentii la medicina, dar in continuare el pare nerelevant (vezi comentariul meu la N1)

  - e bine ca mentionezi iar ca unii tineri nu-si vor putea urma pasiunea, dar fii atent ca afirmatorii au spus ca pasiunea e mai putin importanta pentru stat, care trebuie sa fie preocupat de compatibilitatea dintre specializarile pe care alege sa le finanteze si piata muncii - deci ar trebui sa adresezi aceasta idee, altfel contra-argumentul tau nus- atinge potentialul

- remarca cu informaticianul de la Politehnica pe ce dovada se bazeaza. Spui apoi ca un numar mai mare de specializari finantate inseamna o recuperare mai rapida a banilor - lucru insa care nu tine cont deloc de analiza afirmatorilor conform careia sunt specializari care nu "produc" profesii cautate pe piata muncii, si deci oamenii nu se angajeaza sau se angajeaza ina lt doemniu unde nu sunt platiti pentru studiile lor si, prin urmare, statul nu-si recupereaza investitia. Fii atent la linia de argumentare de pe tot parcursul meciului

- incerci un amalgam de contra-argumentari la argumentul responsabilizarii tinerilor, dar unele sutn tardives i, mai ales, nu foarte consistente - de pilda, la finalul paragrafului zici ca avem nevoie de o piata de munca diversificata - de parca ai ignorat cu totul mentiunile anterioare referitoare la faptul ca unele specializari NU se regasesc pe piata muncii si tinerii nu se pot angaja

- mentiunea cu bursele in strainatate trebuia sa o alipesti argumentului cu internationalizarea pietei muncii, de ce o pui de abia la final. Ca regula generala, ofera-i fiecarui argument un paragraf, nu te referi la el in mai multe locuri in discurs. Ai un discurs care poate fi imbunatatit la structura, te incurajez sa urmaresti acest tutorial scurt: http://closer2oxford.ro/page/prez_structura_caz

Decizia 

O prima arie de conflict (potentiala) se refera la Impactul economic (national) vs. Internationalizarea muncii

Afirmatorii deplang starea de fapt, aratand carentele mediului universitar si cele de pe piata muncii, iar negatorii sesizeaza bine ca trebuie sa privim imaginea de ansamblu, care include si piata muncii europeana. Este o idee buna si e punctata in meci, insa ea isi pierde din tarie pentru ca negatorii nu arata ca locuril de munca din strainatate sunt pentru absolventii de studii superioare, cu atat mai putin pentru specializarile care in RO nu au cautare, si nici nu arata ce merita ca statul roman sa inveasteasca in anumite specializari daca nu-si va capata investitia prin impozite atunci cand tinerii lucreaza in alta tara si platesc impozitele altui stat. Aceasta arie de conflict avea potential, dar nu s-a infaptuit.

A doua arie de conflict se refera la decizii pragmatice ale tinerilor si statului vs decizii bazate pe talentul/interesul tinerilor

Afirmatorii sustin ca statula ar trebui sa incurajeze specializarile lucrative, negatorii spun ca sunt tineri care nu-si vor atinge potentialul tinand cont ca nu si-au urmat chemarea. Afirmatorii insa spuneau ca specializarile acele nu sunt desfiintate, doar ca nu susnt sustinute financiar si, desi usor cinica, solutia aceasta pare sa fie un calcul mai potrivit facut de un stat.  Negatorii nu adreseaza aceasta idee si deci ea merge catre afirmatori. Mai mult, afirmatorii sustin ca de multe ori decizia tinerilor legata de specializarea pe care vor s-o urmeze este bazata pe criterii imature/iresponsabile, lucru necombatut convingator de negatori.

Punctaje:

A1: Continut-12   Strategie -9   Stil - 5   Total - 26

N1: Continut- 10     Strategie - 7   Stil - 4   Total -21

A2: Continut - 11  Strategie- 8   Stil - 4    Total - 23

N2: Continut -10  Stratgie - 7    Stil -4   Total: 21

A1 -> 26 puncte
N1 -> 21 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 21 puncte
Castiga echipa:

Teo si Cezara (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.