Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Alexandra si Hortensia' (afirmatori) vs 'Georgiana si Georgiana' (negatori)

A1 (Alexandra Dragodan)

Buna ziua, doamnelor si domnilor.Ma numesc Dragodan Alexandra si sunt afirmatorul 1 al echipei " Alexandra si Hortensia" si, impreuna cu colega mea, vom sustine faptul ca e timpul ca statul sa subventioneze  doar specializarile care au  cautare pe piata muncii.

Mai intai, as dori sa explicitez motiunea pe care o sustinem si sa definesc termenii cheie ce intra in alcatuirea acesteia. Statul este acea institutie politico-administrativa a societatii în frunte cu un guvern si cu organele acestuia, cu ajutorul carora se asigura functionarea vietii sociale pe un anumit teritoriu. Acordarea unei subventii este, in fapt, oferirea unui ajutor banesc nerambursabil unei persoane sau institutii de catre o organizatie. Aceasta subventie are ca scop atenuarea efectelor sociale ale modificarilor economice de structura. Se pune , deci, problema de subventionarea specializarilor, specializari care se refera la calificarea intr-un anumit domeniu de activitate, urmand apoi sa intre sau nu pe piata muncii, acolo unde se ajusteaza cererea si oferta de munca. Cererea este formulata de angajatori, iar oferta - de cel care cauta un loc de munca, absolventul . Intrucat piata muncii solicita din ce in ce mai mult anumite profesii, unele raman in declin. Totodata, angajatorii sunt mai interesati de competentele candidatilor decat de atestarile oferite de diplome. Ar trebui sau nu ca aceste facultati sa se descurce din alte surse de venit? 

 Tinand cont ca facultatile functioneaza dupa un regim de putere publica ,acestea fac parte din categoria invatamantului de stat. In prezent, conform Legii Invatamantului din Romania, invatamantul de stat este finantat de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Momentan, pe piata muncii din Romania ,cererea de munca s-a diminuat considerabil din cauza scaderii generale a productiei, diminuarii investitiilor, decapitalizarii intreprinderilor, precum si altor procese esentiale.  

Filozofia noastra de caz se bazeaza pe faptul ca cererea pe piata muncii este una constanta, privita pe termen lung. Asadar, pentru o persoana care este pasionata isi doreste sa urmeze o astfel de specializare,  nu este posibil ca ,in timp real , piata muncii sa ii vina in ajutor cu ofertele de munca. In acest caz, nici statul nu isi poate recupera investitia . Subventionarea unor anumite specializari va duce la depasirea situatiei dificile din punct de vedere economic. 

Pentru a demonstra ca statul  ar trebui sa acorde subventii , in mare parte, doar specializarilor cautate in piata muncii , am divizat cazul in 2 argumente sugestive - Argumentul financiar, care se refera la faptul ca statul investeste o parte irecuperabila din bugetul statului  si  Argumentul motivational, reprezentat de avantajul statului si castigul muncitorilor motivati si bine pregatiti in domeniul de activitate. Argumentul financiar va va fi prezentat de colega mea, afirmator 2, iar eu va voi spune mai multe despre argumentul motivational in cele ce urmeaza. 

In cazul subventionarii selective a specializarilor unei facultati, privilegiata din punct de vedere material, acea facultate va trebui sa isi selecteze riguros studentii. Atat competitia, cat si avantajul de a se bucura de fondurile statului , motiveaza studentii si duc la un studiu mai temeinic si aprofundat. Acest lucru va duce la o crestere semnificativa a nivelului de pregatire si calificare a absolventilor, viitori ofertanti pe piata de munca. Astfel, raportul dintre cererea si oferta muncii va fi unul echilibrat, asa incat acestia ce au beneficiat de ajutorul statului, ajung acum sa contribuie la economia tarii.  Nu numai ca economia tarii se imbunatateste, dar statul isi recupereaza suma alocata. Pe termen lung, acesta este un castig considerabil in bugetul  statului.  Cu alte cuvinte, irosirea capitalului intr-o  perfectionare zadarnica  este doar o satisfactie falsa fata de subventia oamenilor ce presteaza o meserie la un inalt nivel calitativ. Deci, cererea este asigurata, oferta este in mod prestigios dobandita, iar calitatea angajatilor este garantata. 

Va multumesc!

Referinte: 


N1 (Georgiana Malvina)

Multumim echipei afirmatoare pentru primul discurs si, inca de la inceput, precizam ca suntem in general de acord cu definitile pentru termenii stat, subventie si specializare. Observam de asemenea ca echipa guvernului procedeaza la o restrangere a motiuni, anume, motiunea sar referi doar la oferta de specializari propusa e invatamantul superior. Acceptam restrangerea desi o discutie completa ar trebui sa acopere si invatamantul liceeal si cel profesional. N-ar fii placut deasemene daca echipa afirmatoare ar fi definit si sensul expresiei „regim de putere publica” – expresie neuzuala si care angajeaza prea multe sensuri. Mai semnala o inexactitate, anume ca, pentrun invatamantul superior finantarea de la bugetul de stat nu este integrala (subventia acoperind de fapt doar un numar mic de locuri in facultati).
Filosofia de caz a echipei afirmatoare se bazează pe ideea că cererea de muncă este constantă pe termen lung. Această idee însă nu poate fi susținută decât în mod nuanțat. Așa cum e prezentată în cazul afirmator, ea păcătuiește prin generalizare pripită. Astfel, chiar dintr-un punct de vedre general, ponderea serviciilor, în raport cu industria și agricultura, a crescut din 1995 pana in 2009 cu 12% (1). O dinamica apreciabilă și evaluată, așa cum doresc afirmatori, pe termen lung. Dinamicile particulare ale fiecărei ocupați pot fi și mai mari de atât, în creștere sau în scădere, așadar filosofia de caz a echipei afirmatoare se bazează pe o idee inexactă.
In ceea ce priveste argumentul financiar, asa cum l-am inteles noi, el spune ca daca se subventioneaza doar facultatile cautate pe piata muncii atunci creste calitatea invatamantului, apoi a fortei de munca, apoi obtinem un echilibru pe piata muncii si astfel statul isi recupereaza suma alocata initial ( pe termen lung).
Din pacate, nu vedem legatura cauzala intre subventionarea selectiva si echilibrul pe piata muncii. Argumentul guvernului presupune mai mult decat e cazul. Generarea unui echilibru pe piata muncii depinde de mult mai multi factori decat cel al subventionarii unor  specializari. Atragem atentia si asupra faptului ca masura subventionarii selective in functie de cotatia specializarii pe piata muncii nu poate produce simultan si competitivitate si echilibru. Echilibrul perfect pe piata muncii este o cauza a lipsei de competitivitate. 
Asa cum am aratat filozofia de caz a guvernului se sprijina pe o idee inexacta. Argumentul financiar este strans legat de aceasta idee  (constanta cererii pe piata muncii) astfel ca este si el gresit.
In ceea ce ne priveste o sa descriem mai intai status quo-ul. Subventia facultatilor se face pentru un numar mic de locuri bugetate. Facultatile se finanteaza in proportie de peste 50% din banii studentiilor, prin taxe. Asadar miza motiunii este destul de mica. Daca s-ar aplica motiunea status quo-ul nu ar suferi schimbari semnificative. 
Filozofia de caz a echipei negatoare este bazata pe ideea ca piata educationala fiind finantata predominant din banii studentilor, se regleaza singura.  
Pentru a sprijinii filozofia de caz am pregatit doua argumente. Pe primul il voi detalia mai jos , iar al doilea va fi prezentat  in al doilea discurs negator. Cele doua argumente sunt: 
1. Argumentul valorii sociale a studiilor superioare 
2. Argumentul  competitivitatii
Argumentul valorii sociale a studiilor superioare: Studiile superioare nu au doar valoare economica. Absolvirea unei facultati ofera absolventului si o dimensiune sociala si culturala care ii ofera acesteia mai multe sanse pe piata muncii. Somajul in randul absolventilor de studii superioare este mult mai mic decat a celor cu studii medii sau a celor fara studii (Somerii cu nivel de instruire liceal si post-liceal reprezinta 20%, iar cei cu studii universitare doar 7%. ) (2). 
Asadar, daca luam in considerare si faptul ca exista domenii pur stiintifice, care nu sunt cautate de catre firme, este evident ca statul n-ar trebui sa renunte la subventionarea acestor specializari cu atat mai mult cu cat oricum valoarea subventiei este foarte mica.
Referinte: 
(1)    LUCIAN-LIVIU ALBU, PETRE CARAIANI, MARIOARA IORDAN, Perspectivele pieţei muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020, p. 204, http://www.cnp.ro/inovatie/docs/seminar-studii-25-06-2012/Rezumat%20studiu%20Piata%20muncii.pdf  
(2)    Sursa: http://blog.workfinder.ro/2013/04/01/analiza-someri-locuri-de-munca-si-romania-anului-2013-date-oficiale/#sthash.HrlkYqaL.dpuf


A2 ()


N2 ()



Decizia:

Ioana Cionea

A1:

  • Introducerea in tema a fost clara. Ai specificat foarte bine pozitia echipei si definitiile termenilor din motiune. De unde provin aceste definitii? Ar trebui citata sursa pentru fiecare din ele.

  • Cele doua paragrafe care urmeaza definitiilor au nevoie de un scop concis. Nu mi-a fost clar de la inceput cand le-am citit care este scopul acelor explicatii, ce vreti sa argumentati pe baza acelor propozitii.

  • Ca si strategie, explicarea pe scurt a celor doua argumente a fost buna, dar ideea de a lasa explicatia argumentului financiar in totalitate pentru A2 nu a fost una buna. Ca si A1 trebuie macar sa explici despre ce este vorba in acel argument iar A2 poate apoi sa il dezvolte si sa aduca mai multe dovezi in sustinerea sa.

  • Argumentul motivational: ti-am urmarit logica pana la punctul la care ai discutat cresterea calificarii absolventilor. Insa urmatoarele idei nu sunt explicate in ceea ce priveste legaturile logice intre concluzii si premise. De ce se imbunatateste economia tarii daca avem muncitori calificati? De ce statul isi recupereaza investitia? De ce este calitatea angajatilot garantata?

Ca si continut, discursul are elemente bune si elemente care trebuie imbunatatite. Definitille si filozofia sunt aspecte bune, argumentele/argumentul explicat are nevoie de un rationament logic mai clar. Pe tot parcursul discursului este nevoie de niste cercetare, niste dovezi care sa va sustina ideile. Ca si strategie, dezvolta argumentul financiar cel putin ca si idee.

Punctaj: 11 (continut) + 7 (strategie) + 4 (stil) = 22

N1:

  • Buna introducera a discursului. Ai precizat bine daca echipa negatoare este sau nu de acord cu definitiile afirmatoare. Care este pozitia negatoare in ceea ce priveste inexactitatea finantarii de la bugetul de stat – cu ce va ajuta sa precizati acest lucru? Ofera-mi o concluzie aici.

  • Punctezi bine anumite contra-argumente ale filozofiei afirmatoare.

  • Atacul pentru argumentul financiar este unul bun. Mi-ai atras atentia bine ca nu exista o legatura cauzala sustinuta intre subventionarea de specialitati si echilibrul pe piata de munca. Ce lipseste aici e o dovada, niste cercetare care sa sustina aceasta idee si ai avea un contra-argument excelent.

  • Cazul negator este dupa parerea mea mult prea complex, in sensul ca nu veti avea timpul necesar pentru a-l dezvolta cum se cuvine. Ideea de a lasa un intreg argument pentru N2 nu este buna, trebuie macar sa il explici pe scurt ca si N1 iar apoi colegul/colega il poate dezvolta la N2.

  • M-ar interesa mai multe explicatii legate de ideea conform careia o dimensiune sociala si culturala imbunatateste sansele unei persoane pe piata de munca. De ce? Cum? Am nevoie aici pentru a fi convinsa de dovezi care sa iti sustina rationamentul.

Ca si continut, discursul are idei bune si cateva dovezi care ajuta. Trebuie explicate mai mult legaturile logice si argumentele proprii. Ca si rol, contra-argumentarea a fost buna, as recomanda mai multa contraargumentare si mai putin caz propriu. Ca si stil, insa, au existat multe greseli de tiparire, ceea ce mi-a distras atentia cand am citit discursul.

Punctaj: 12 (continut) + 8 (strategie) + 3 (stil) = 23

A1 -> 22 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 0 puncte
N2 -> 0 puncte
Castiga echipa:

Georgiana si Georgiana (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.