Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Rares' (afirmatori) vs 'Inglourious Basterds' (negatori)

A1 (Teo)

Consideram ca statul ar trebui sa nu mai subventioneze specializarile care nu au cautare pe piata muncii, adica acele domenii de studiu universitar sau postuniversitar care nu se coreleaza cu o categorie de posturi sau functii care pot fi gasite in mod frecvent in piata muncii la momentul actual. Astfel de specializari pot fi considerate cele din domeniul fizicii teoretice, psihologie, ingineria materialelor, asistenta sociala, studii culturale etc. Consideram ca statul ar trebui sa finanteze selectiv acele specializari care sunt productive, pe baza unor studii ale dinamicii pietei muncii care sa releve domeniile pentru care se pot gasi posturi in urmatorii 5 ani. Aceste evaluari pot fi reluate periodic pentru corelarea finantarii cu schimbarea realitatilor sociale si a cerintelor pietei.


Responsabilitatea statului vs. accesul la educatie al tinerilor

Atat Constitutia cat si legile in domeniul educatiei garanteaza dreptul si accesul la educatie al populatiei, dar acest drept nu implica si o angajare a statului de a sustine financiar orice forma de educatie. In fond, datoria statutului priveste asigurarea bunastarii si a liberului acces la invatamant. Din acest punct de vedere, statul isi indeplineste chiar mai bine aceasta responsabilitate atunci cand subventioneaza exclusiv specializarile care sunt cautate pe piata muncii, pentru ca faciliteaza accesul tinerilor care au posibilitati financiare variabile catre facultati cu specializari care garanteaza intr-o mai mare masura incadrarea ulterioara pe piata muncii. Tinerii care au inclinatie catre specializare cu o cautare mai mica pe piata muncii pot sa faca acest lucru in continuare, pentru ca uneori interesul si pasiune apentru un subiect primeaza in fata calculelor financiare: de exemplu, in 2013, specializarile din cadrul Facultatii de Geografie sunt in topul specializarilor cu concurenta mare, adica 16-18 candidati pe loc [1], chiar daca profesiile care rezulta nu sunt dintre cele mai lucrative [2]

Impactul economic

 

Finantarea universitatilor se face in functie de numarul de studenti pe care ii are universitatea la o anumita data [3]. De obicei un numar mare de studenti indica faptul ca acestia au un interes in domeniu, iar interesul poate sa provina dintr-o inclinatie naturala catre domeniul respectiv sau din tendinta de a considera acel domeniu ca fiind foarte productiv pe piata muncii, avand sansa la o cariera mai sigura sau mai profitabila. Desi pasiunea pentru un anumit domeniu de specializare face ca fiecare facultate sa inregistreze anual o cohorta de studenti, facultatile care inregistreaza in mod constant un numar crescut de studenti sunt de obicei si facultatile care ofera specializari cu cautare pe piata muncii. Daca statul ar inceta sa subventioneze specializarile fara cautare, majoritatea studentilor nu ar fi afectata in mod negatic. Aceasta politica ar fi de asemenea avantajoasa din punct de vedere economic pentru ca banii investiti in educatie in cadrul acestor specializari ar reprezenta de fapt o investitie care este recuperata de stat si societate, o data ce absolventii acestor specializari s-ar incadra in piata muncii si ar produce venituri impozitabile. In cadrul sistemului actual, statul finanteaza studii fara cautare, iar absolventii se incadreaza in piata muncii greu si de obicei in alt domeniu decat cel de specializare, obtinand venituri mai mici si deci contribuind mai putin la bunastarea lor si a societatii.

Responsabilizarea tinerilor

Foarte multi tineri isi aleg domeniul de specializare in mod iresponsabil si lenes, orientandu-se in functie de lejeritatea procesului de admitere, ferindu-se de specializarile care au examen de admitere [4] . Sansa de a obtine un loc bugetat este un alt criteriu important in alegerea specializarii - acest lucru e problematic pentru ca de multe ori facultatile au mai multe locuri bugetate datorita capacitatii lor de a face lobby la Minister in acest sens, si o data obtinute aceste locuri, facultatile fac eforturi sa atraga studentii ca sa “le umple” pentru a primi finantare maxima. Conform Societatii Academice din Romania, “Aceasta produce o logică circulară a alocării de resurse complet diferită de intenţiile teoretice ale politicii de alocare per capita.” [5] Totodata, multi tineri isi aleg specializarea in functie de lejeritatea programului/activitatii din perioada facultatii, fara insa a depune efort in a se implica in activitatii extracurriculare care sa le creasca sansele de angajare, si astfel nu reusesc sa se integreze ulterior in piata muncii. Prin subventionarea exclusiva a specializarilor productive, statul incurajeaza tinerii sa-si aleaga responsabil cariera si domeniul de studii, optand fie pentru un domeniu productiv, fie pentru un domeniu neproductiv dar pe care trebuie sa il plateasca singuri, determinandu-i astfel sa aleaga dupa criterii obiective si sa-si asume decizia in mod responsabil.

Din cele pezentate anterior, rezulta ca aceasta masura ar fi in conformitate cu rolul statului de a crea un mediu propice studiilor diverse, fara insa a ingreuna dinamica ulterioara de pe piata muncii. Totodata, aceasta strategie responsabilizeaza tinerii si e un elemenet care contribuie atat la bunastarea lor, cat si a societatii per ansamblu.

[1] Lica, Cristina, (iul. 2013 ), ADMITERE FACULTATE 2013. Specializarea cu CONCURENŢĂ ULUITOARE: 92 de candidaţi se bat pe un loc. INTERES mare şi pentru LIMBILE RARE, Evenimentul Zilei, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/qeXbOC

[2] Mirea, Corina, (ian.2013),Topul celor mai bine platite joburi in 2013: unde te poti angaja pentru 5.000 de euro net pe luna, Ziarul Financiar, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/KxzcGc

[3] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

[4] Ciulac, Andreea, (iul.2013), ADMITERE FACULTATE 2013. Admiterea cu examen scris „cerne” elevii, Evenimentul Zilei, recuperat pe 21.10.201 de pe http://goo.gl/311Bd 

[5] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

 


N1 (Maria Diana)

Idea centrala negatoare este ca incetarea subventionarii anumitor specializari , de catre stat,  ar incalca unul din principiile democratiei , si anume libertatea individului.Ideologia sustinuta de negatori este libertatea individului de a alege, crearea de oportunitati si diversitatea.Unele dintre cele mai importante lucruri pe care statul ar trebuii sa le ofere populatiei.

Primul argument al afirmatorilor sustine ca responsabilitatea statului nu implica si sustinerea financiara a oricarei forme de educatie, insa noi suntem de parere ca una din responsabilitatiile statului o reprezinta asigurarea libertatii, iar prin dreptul la libera alegere noi intelegem ca ar fi necesara pastrarea acestor specializari intrucat un studiu ,recent realizat, arata ca specializarile cele mai cautate de absolventi in anul 2013  nu sunt neaparat specializarile care au si cea mai mare cautare pe piata. Acest studiu demonstreaza ca pot exista erori, care ulterior ar afecta accesul la educatie al tinerilor,  in alegerea incetarii subventionarii de catre stat a anumitor specializari intrucat printre preferintele absolventiilor se afla facultati precum cea de Geografie, unde au fost 12,83 candidati pe loc, sau Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, unde cea  mai cautata specializare, cea de Limbi Moderne Aplicate a inregistrat  un numar de 92,1   de candidati pe loc, in schimb, Facultatea de Matematica si Informatica a inregistrat doar 4,24  cadidati pe loc, chiar daca, este printre cea mai cautata specializare pe piata muncii, conform studiului realizat de ANOFM. [6]

Al doilea argument, argumentul economic, acest lucru nu ar avea neaparat un impact benefic asupra economiei, intrucat, astfel am incuraja studentii care detin posibilitati financiare sa urmeze specializarea dorita intr-o Universitate in afara Romaniei si astfel s-ar pierde un numar semnificativ de viitori contribuabili, totodata defavorizandu-i pe cei cu posibilitati materiale limitate. Un studiu realizat de Wall Street arata ca in anul universitar 2012-2013 aproximativ  26.000 de studenti au ales sa plece din Romania si sa isi efectueze studiile in strainatate, numarul acestora crescand de la an la an: 2007-2008 , 22.069 de studenti; 2008-2009, 22.800 de studenti; 2009-2010, 23.736 de studenti; 2010-2011,  23.876 de studenti ; 2011-2012,  25.383 de studenti. [7]

Ultimul argument al afirmatorilor produce o discriminare in randul absolventilor cu potential intelectual in anumite domenii unde procesul de admitere este lejer. Este cert faptul ca  exista anual un numar de absolventi care se orienteaza catre specializari mai accesibile, din punct de vedere al procesului de admitere si al programului universitar, insa nu este in totalitate vina lor. Noi suntem de parere ca un proces de admitere mult mai selectiv si un numar diminuat de locuri subventionate ar rezolva aceasta problema, fara a avea repercursiuni asupra dreptului la libera alegere, precum si asupra dreptului la educatie, garantate de Constitutia Romaniei.

Crearea oportunitatilor si dreptul la libera alegere

Orice student din era noastra ar trebui sa traiasca intr-o lume in care dreptul  la libera alegere este respectat, unde are o gramada de oportunitati.Lumea perceputa de afirmatori este o lume constransa, fara diversitate si fara dreptul la libera alegere.Noi, negatorii sustinem o lume in care fiecare student are dreptul la libera alegere si are o gama larga din care poate alege.Dreptul la libera alegere este un drept foarte important pentru o societate civilizata si nu ar trebuii sa fie un lucru cu care sa ne jucam, iar statul ar trebuii sa ofere oportunitati studentilor nu sa le constranga.Fiecare om are dreptul de a alege ce ii place, ce vrea, ce isi doreste cu adevarat, daca am vrea sa incurajam domeniile care au cautare nu ar trebuii sa nu mai subventionam cele fara cautare, am putea reduce din locurile subventionate. Un student cand vrea sa isi cladeasca viitorul trebuie sa aibe o gama larga de oportunitati din care poate alege, si asta sustinem noi, negatorii: crearea oportunitatilor pentru ca avand mai multe oportunitati o sa avem mai multi studenti intresati sa studieze in statul respectiv decat sa plece in strainatate.

Suprasaturarea pietei muncii

Acesta ar fi cel de al doilea argument al negatorilor, suprasaturarea pietei muncii. Acest aspect este unul foarte important pentru ca scolarizand multi studenti doar pe anumite domenii care sunt cautate in perioada respectiva unele domenii se vor suprasatura, adica vor fi prea multi studenti specializati intr-un domeniu, comparativ cu oferta de locurile de munca, acest lucru ar duce la reducerea drastica a salariilor in domeniul respectiv.Dupa cum spune un studiu realizat de Wordpress, spre exemplu tot mai multi studenti sunt indemnati spre Facultatea de Drept pentru ca aceasta are cautare, cum tot mai multi studenti se indreapta spre aceasta specializare locurile de munca incep sa scada si acest lucru ar duce la suprasaturarea pietei muncii in domeniul respectiv[8].Prin respingerea acestei motiuni cream diversitate, mai multe tipuri de specializari si nu ne concentram numai pe un singur domeniu care intr-un final o sa se suprasatureze si nu o sa mai aibe cautare.

Conform celor prezentate anterior, noi consideram ca aceasta masura nu ar conduce la dezvoltarea economiei si nici nu ar oferi prosperitate sau bunastare cetateniilor.

Referinte:

[6] Chiliac, Alexandra, ( 24 Iulie 2013 ), Admitere facultati 2013. Care sunt cele mai cautate specializari, EVZ

http://www.evz.ro/detalii/stiri/admitere-facultate-2013-care-sunt-cele-mai-cautate-specializari-1049040.html

[7] Gheorghe, Alice, (14 Oct. 2012), Mii de tineri romani pleaca in strainatate la studii. Afla avantajele , Wall-Street

http://www.wall-street.ro/articol/Careers/138605/studii-in-strainatate.html

                            [8] Where are the jobs? The over-saturation of law students on the job market.

  http://uscprelaw.wordpress.com/2013/04/04/where-are-the-jobs-the-over-saturation-of-law-students-on-the-job-market/


A2 (Rares Ionescu)

Buna ziua sunt al doilea vorbitor al echipei afirmatoare. Imi voi incepe pledoaria prin a contraargumenta spusele colegilor mei din echipa negatoare urmata de o reconstruire a cazului propriu.

Primul argument adus de catre echipa negatoare a fost cel care vorbeste despre crearea oportunitatilor si dreptul la libera alegere. Echipa negatoare a inteles gresit spusele echipei afirmatoare si a interpretat faptul ca noi dorim sa constrangem dreptul studentilor de a alege acest  lucru fiind total gresit. Echipa negatoare face confuzia intre a subventiona, adica a ajuta, si a finanta, a intretine sau a sustine, in cazul nostru, o institutie.[1][2] Dupa cum ati si sustinut suntem o societate civilizata unde dreptul la libera alegere este de necontestat. Prin acest lucru noi continuam sa finantam toate specializarile posibile in oferta educational pentru a putea pastra acea diversivitate dar sa nu mai subventionam locuri la specializarile fara cautare pe piata muncii. Un elev care isi doreste sa urmeze o specialitare care nu are cautare pe piata muncii in ciuda faptului ca nu mai exista subventii, inca poate opta pentru aceasta specializare. Iar totodata gama de specializari va ramane la fel de variata chiar si in urma retragerii subventiilor de la anumite specializari fara ca vreun drept sa fie incalcat.

Al doilea argument sustinut de catre echipa afirmatoare, cel al suprasaturarii pietei muncii. Noi credem ca exista o slaba sansa ca piata muncii sa fie suprasaturata pe un domeniu care are foarte multa cautare.  Domeniile care cauta foarte multi specialisti automat va oferi foarte multe locuri de munca, datorita acestui fapt noi dorim sa subventionam astfel de domenii pentru a avea destui specialisti care sa ocupe aceste locuri de munca. Studentii chiar daca urmeaza alte specializari care nu au asa o mare cautare pe piata muncii in cele din urma vor ajunge sa lucreze tot intr-o ramura a domeniului mai cautat dar pe o treapta mai inferioara deoarece acesta nu detine specializarea necesara, asta insemnand un salar mai mic si o impozitare mai mica.

Acum voi incepe sa resustin cazul nostru. Echipa afirmatoare crede ca statul isi face datoria de a finanta toate facultatile. Datorita acestui fapt dreptul de a alege nu este constrans, avand in vedere ca toate specializarile sunt finantate. Noi dorim sa subventionam specializarile care au mare cautare pe piata muncii. Statul doreste sa ofere tinerilor sansa de a se specializa intr-un domeniu care le poate oferi un viitor. Echipa negatoare a inteles gresit faptul ca statul nu sustine financiar toate formele de educatie, ba chiar mai mult ca noi dorim sa desfiintam acele specializari care nu au cautare pe piata muncii, lucru total gresit, noi dori doar subventionarea specializarilor cu cautare. Accestul la educatia nu are cum sa fie afectat atata timp cat tanarul are dreptul de a alege singur calea pe care doreste sa o urmeze.

Argumentul economic face referire la faptul ca deobicei tinerii sa “inghesuie” la facultatile care in urma terminarii studiilor le pot oferi o cariera pe piata muncii. Echipa negatoare a sustinut faptul ca prin aceste lucruri tinerii nostri vor dori sa plece peste granite. Noi dorim sa le amintim colegilor nostri negatori faptul ca un student care doreste sa plece peste hotare automat detine resursele necesare pentru a urma specializarea dorita care in Romania nu este subventionata, odata ajuns afara va trebui sa plateasca pentru aceasta specializare, lucru posibil si in Romania, deci nu si-ar avea rostul aceasta plecare. Totodata sa nu uitam ca un tanar care isi permite sa plece inafara tarii nu este neaparat si cel mai competent elev. Acest lucru face ca un alt tanar, care poate este mai talentat dar nu are aceleasi resurse materiale sa ajunga pe un loc subventionat de stat. Prin aceasta motiune statul doreste sa ajute studentii sa reuseasca sa se integreze cu usurinta pe piata muncii si sa-si creeze un viitor stabil.

Nu in ultimul rand noi dorim sa constientizam tinerii ca nu orice specializare poate sa le asigure un viitor stralucit. Prin contraargumentarea adusa asupra ultimului nostru argument de catre echipa negatoare noi credem ca acestia ne sustin, deoarece asta si doreste statul, sa creeze competitie in randul elevilor, deoarece facultatile care vor avea foarte multe subventii vor fi automat foarte cautate, deci procesul de admitere va fi deveni unul extrem de selectiv, iar cei admisi vor fi cei mai competenti studenti. Iar prin renuntarea la subventionarea specializarilor pe domeniile care nu au cautare pe piata muncii ii va face pe tineri sa inteleaga importanta viitorului lor. Iar stundetii care chiar doresc sa urmeze o specialitate nesubventionata raman cu sansa de a alege-o dar trebuind sa o plateasca singuri, astfel riscand sa nu aiba in viitor un loc de munca. Totodata invitam echipa negatoare sa se documenteze asupra modului de scriere a cuvantului “repercu(R)siune”.[3]

In incheiere noi, echipa afirmatoare, prin acceptarea acestei motiuni consideram ca vom reusi sa cream o societate stabila in care studentii, viitorul nostru, vor face alegerile corecte atat pentru viitorul lor cat si pentru economia statului, fara ca gama lor de alegere sa fie constransa sau vreun drept sa fie incalcat. Va multumesc!

Referinte.

[1] - http://dexonline.ro/definitie/finanta

[2] - http://dexonline.ro/definitie/subventionare

[3] - http://dexonline.ro/definitie/repercusiune


N2 (Stefan Iftimie)

Un meci de debate este bazat pe argumente, fie ele pro sau contra, nu pe modul de exprimare sau ortografie.Gestul facut de afirmatori este lipsit de fair-play si ii rugam sa nu se mai repete.

In primul rand as vrea sa lamurim problema intelegerii cuvintelor: "a subventiona" si "a finanta" sunt sinonime[1].Afirmatorii sustin ca ei vor sa finanteze toate specializarile dar sa nu mai subventioneze specializarile fara cautare pe piata muncii.Din ce sustin afirmatorii nu prea putem distinge solutia oferita sau esenta, acestia contrazicandu-se cu ei insisi.Atata timp cat statul nu mai subventioneaza anumite specializari, incalca dreptul la libera alegere pentru ca fiecare student trebuie sa aiba aceleasi sanse.

Afirmatorii, bazandu-se pe niste supozitii incearca sa contraargumenteze argumentul suprasaturarii pietei muncii, "noi credem ca".In aceasta dezbatere avem nevoie de dovezi[2], pe care noi vi le-am oferit, nu de teorii sau supozitii.Aceste dovezi sunt sustinute de catre experti in domeniu,iar ei nu isi dau cu parerea cum ar fi mai bine, ei au dovezi palpabile:statistici,studii,etc.Daca vom continua sa specializam in continuare studentii numai in anumite domenii, intr-un final locurile de munca se vor umple, salariile vor fi reduse, oamenii vor fi disponibilizati.Afirmatorii sustin ca, studentii, chiar daca urmeaza alte specializari care nu au asa o mare cautare pe piata muncii, in cele din urma vor ajunge sa lucreze tot intr-o ramura a domeniului mai cautat, dimpotriva studentii pot lucra chiar si in specializarile lor nu numai pe baza cautarii pietei muncii[3].Cererile de locuri de munca sunt foarte multe si foarte diverse din toate domeniile, nu numai cele care au cautare.

Statul poate sa ofere tinerilor sansa de a se specializa intr-un domeniu care le poate oferi un viitor si prin subventionarea tuturor specializarilor, oferindu-i studentului posibilitatea de a alege specializarea dorita in functie de capacitati, cautare pe piata muncii bazata pe informarea lui si preferintele proprii.Daca statul inceteaza subventionarea anumitor domenii acestea nu vor mai fi  ocupate de studenti si intr-un final s-ar desfinta, de unde rezulta orizonturi mai restranse, oportunitati mai putine, lucru pe care negatorii incearca sa il evite cu desavarsire.

Vreau sa clarific faptul ca, un student  care alege sa plece peste granita este impins de faptul ca specializarea pe care o doreste nu e subventionata, acest lucru ar afecta direct economia tarii deoarece ne-ar pleca forta de munca in strainatate.Nu toti tinerii care pleaca in strainatate au o situatie materiala buna, unii sunt ajutati de stat, burse de studii oferite de straini, ca de exemplu in Germania[4].O sumedenie de state ofera burse atragatoare, inprumuturi si tot felul de ajutoare.

Afirmatorii doresc sa creeze o lume in care discriminarea e tolerata, prin aceptarea acestei motiuni toleram discriminarea.Nu toti studentii au aceeasi capabilitate mentala, unii sunt mai destepti, altii mai putin.Noi trebuie sa oferim oportunitatea tuturor categoriilor de studenti sa aibe o sansa la invatamant, este un lucru logic ca un student mai slab se duce la o facultate cu admitere mai usoara pe cand un student mai bun se duce la o facultate cu standarde mai mari.Daca aprobam aceasta motiune o sa avem o multime de studenti care au luat bacaleureatul dar nu pot intra la facultate din cauza admiterii prea dificile, trebuie sa oferim sansa fiecaruia de a studia mai departe.In aceasta societate avem nevoie de toate specializarile de la cele mai simple pana la cele mai complexe, aceste specializari au fost create de oameni pentru oameni.

Negatorii doresc o lume in care drepturile fiecarui individ sunt egale, fiecarui student i se ofera posibilitatea de a alege specializarea dorita   dintr-o gama larga de specializari.Prin acest lucru drepturile studentilor de libera alegere ar fi respectat.Noi sustinem o lume cu oportunitati, nu cu una ci cu o multime de oportunintati, daca avem multe oportunitati o sa avem game largi de cerinte, orizonturi mai largi, in asa fel incat fiecare student isi poate alege domeniul dorit sau pe care il considera mai bun pentru el.

Suprasaturarea pietei muncii este o problema tot mai des intalnita, tot mai multi studenti se specializeaza pe un domeniu care este cautat, dar din pacate intr-un final domeniul cautat la un moment dat se va umple, vor fi prea multi studenti scolarizati in domeniu si prea putine locuri de munca.De aici rezulta salarii mai mici, o selectie mai aspra, chiar si disponibilizari.Un alt lucru cu care nu ne putem juca este economia, forta de munca care ne pleaca din tara din cauza specializarilor nesubventionate este un lucru foarte important.

Un lucru foarte important pe care il detine un stat e forta de munca, daca aceasta se reduce este un lucru foarte periculos deoarece intr-un final o sa avem prea multe locuri de munca si prea putini elevi specializati.

In final as vrea sa afirm ca negatorii sustin o lume mult mai buna decat a afirmatorilor, o lume cu dreptul la alegere respectat, oportunitati mai multe, diversitate, economie mai buna.Ca rezultat acelor supuse doresc sa va atrag atentia ca aceasta motiune nu ar trebui aprobata deoarece ar influenta negativ societatea.

Referinte:[1]Dictionar de sinonime http://www.webdex.ro/online/dictionar_de_sinonime/subventionare

[2]Where are the jobs? The over-saturation of law students on the job market.  http://uscprelaw.wordpress.com/2013/04/04/where-are-the-jobs-the-over-saturation-of-law-students-on-the-job-market/

[3]Cerinte de locuri de munca din Romania

http://www.tocmai.ro/anunturi/locuri%20de%20munca/romania.html?gclid=CNbcjaigyboCFYZa3godZj4Awg

[4]Burse oferite de Serviciul German de Schimburi Academice (DAAD)

http://ubbcluj.ro/ro/studenti/burse/oferta_burse.html



Decizia:

george jiglau

Discursul lui A1 are meritul de specifica în termeni concreți moțiunea și de a propune un mecanism prin care mecanismul propus poate fi pus în practică. De asemenea, generează cele trei argumente care ghidează restul meciului. Totuși, raționamentul suferă din cauza unei erori de legătură cauză-efect: dacă studiile sunt efectuate din 5 în 5 ani, atunci o decizie luată azi pentru o cohortă de studenți care intră în primul an de facultate, ar genera efecte referitoare la piața muncii peste aproximativ 5 ani, iar viitorul studiu care va sta la baza unei noi decizii va reflecta tendințele provocate de precedenta decizie. Această vulnerabilitate nu este însă speculată de negatori.



Discursul lui N1 are avantajul că încearcă să mute discuția pe un teren mai abstract, centrat pe ideea de libertate a individului, însă nu se specifică și felul în care subvenționarea egală a tuturor specializărilor are legătură cu libertatea de a alege. Discursul lui A1 nu implică dispariția specializărilor fără căutare pe piața muncii (și chiar menționează explicit acest lucru spre finalul discursului). Referința la preferințele studenților nu anulează primul argument al afirmatorilor. Dimpotrivă, A1 spunea chiar că studenții au motive subiective pentru alegerea specializării, uneori fără legătură cu șansele de angajare, iar statul ar trebui să intervină prin politica propusă pentru a ghida studenții. Contraargumentul legat de plecarea tinerilor este mai bun. Atenție la ce anume preluați în discurs din studiile citate. Nu era nevoie să ne spuneți numărul de studenți care pleacă în fiecare an, era suficient dacă puneați direct nota de subsol după ce aminteați plecarea studenților. Ultimul contraargument, referitor la procesul de admitere, este neclar. O formulare precum „dar nu este în totalitate vina lor” este mult prea vagă. Simplul dezacord față de un argument al oponenților nu echivalează cu un contraargument convingător. Din perspectiva structurii discursului, cele două idei noi aduse de N1 - crearea oportunităților și suprasaturarea pieței muncii - sunt binevenite, însă nu îmbunătățesc conținutul, deoarece sunt o înșiruire de opinii personale. Este amintit un singur studiu - atenție, nu este un studiu Wordpress, aceasta e doar o platformă de găzduire a unor bloguri! - însă argumentul contrazice moțiunea în sine, care susține subvenționarea anumitor specializări pentru a acoperi un deficit pe piața muncii. Atenție și la ortografie - „ar trebuii” se scrie cu un singur i.

A2 susprinde corect vulnerabilitatea argumentului legat de suprasaturarea pieței muncii, adus de N1, însă mută discuția pe un teren terminologic - diferența dintre finanțare și subvenționare, care nu servește raționamentului arfirmatorilor, așa cum a fost început de A1. Diferența dintre cele două e una de nuanță, nu de substanță, iar A1 susținuse deja faptul că statul va permite în continuarea funcționarea tuturor specializărilor. Contraargumentarea la problema plecării din țară a tinerilor este bună - ce e gratuit aici e probabil cu plată în altă țară - dar ideea în ansamblu e neclară și ambiguu formulat. Va stopa politica propusă în moțiune plecarea tinerilor din țară? Se putea argumenta că această politică orientează tinerii către cariere cerute pe piața muncii, ceea ce ar putea reduce plecarea peste granițe pentru locuri de muncă.

N2 începe bine prin referirea la distincția terminologică făcută de A2. De asemenea, este utilă revenirea la filosofia de caz enunțată și de N1 - libertatea indivizilor de a alege specializarea pe care o doresc. Totuși, tentativa de a resusține argumentul suprasaturării pieței muncii nu convinge. Al treilea paragraf al discursului este doar o înșiruire de opinii fără acoperire, iar fraze precum „Cererile de locuri de munca sunt foarte multe si foarte diverse din toate domeniile, nu numai cele care au cautare” sunt inutile fără citarea unei surse competente. N2 induce confuzie atunci când aduce în discuție procesul de admitere, deoarece amestecă complexitatea procesului cu „nivelul intelectual” cerut de o anumită specializare. Discursul continuă în aceeași manieră, iar spre final apare eroarea de argumentare „panta aluneacoasă (slippery sloap)”, prin amintirea pericolelor majore care pasc societatea în cazul implementării moțiunii. Nu în ultimul rând, aducerea în discuție a unor chestiuni concrete, precum bursele DAAD în acest caz, trebuie făcută în cunoștință de cauză. În acest discurs amintirea burselor e nepotrivită și arată că N2 nu știe exact cum funcționează aceste burse.

Ca observație generală, nu este corect să vă legați de chestiuni de folosire a limbii sau de ortografie din discursurile oponenților și nici replica la astfel de observații. Aceste aspecte nu țin de substanța dezbaterii. Lăsați în seama arbitrului atenționările de acest gen.

Atenție la cum redactați un text scris electronic (în special negatorii). Când folosiți semne de punctuație, nu puneți spațiu după cuvântul care precedă semnul de punctuație, dar puneți spațiu între semn și următorul cuvânt. De exemplu, în loc de „ei au dovezi palpabile:statistici,studii” corect este „ei au dovezi palpabile: statistici, studii”.

Per ansamblu, cei patru debateri arată că sunt conștienți de modul în care ar trebui să arate structura unui discurs, sunt conștienți de faptul că el trebuie să conțină o parte de argument propriu și de contraargumentare, însă mai e de lucru la conținut. Opiniile pesonale nu țin loc de argumente.

Mai specific, afirmatorii își păstrează firul logic pe parcursul întregii dezbateri. Negatorii încearcă să contraargumenteze și să vină cu propria contribuție (o filosofie de caz, argumentul suprasaturării pieței muncii cu anumite specializări, plecarea tinerilor din țară), dar insuficient dezvoltată din perspectiva conținutului și a construirii argumentului.

Consider că echipa afirmatoare câștigă ariile de conflict referitoare la accesul la educație și dreptul studenților de a alege specializarea dorită, respectiv la impactul economic. Ariile de conflict legate de plecarea tinerilor și de suprasaturarea pieței muncii sunt tratate neconvingător de de ambele echipe, dar în special de negotori, care le aduc în discuție.

Echipa afirmatoare câștigă dezbaterea.

A1: Conținut 13 Strategie 8 Stil 4 – 25

N1: Conținut 10 Strategie 7 Stil 2 – 19

A2: Conținut 11 Strategie 8 Stil 3 – 22

N2: Conținut 9 Strategie 7 Stil 2 - 18







A1 -> 25 puncte
N1 -> 19 puncte
A2 -> 22 puncte
N2 -> 18 puncte
Castiga echipa:

Teo si Rares (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.