Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Alexandra si COSTACHE' (afirmatori) vs 'Hortensia si Mihaela' (negatori)

A1 (COSTACHE MARIA-MADALINA)

 „ E timpul ca statul să nu mai subvenționeze specializările care nu au căutare pe piața muncii? ˮ

Această moțiune este una de actualitate fiind prezentată atât în plan internațional cât și național. Ȋncă din textul moțiunii este prezentă triada stat-economie-educație, în care statul este instituția politică care conduce și organizează societatea în scopul apărării intereselor generale ale cetățenilor și societății., sistemul economic format dintr-un ansamblu de instituții, activități, legi, valori și motivații în cazul cărora oamenii i-au decizii economice și sistemul de educație care se referă la ansamblul instituțiilor unei societăți implicate în educația oamenilor, la un moment dat.

Studenții care vor absolvi o facultate care nu are căutare pe piața muncii, nu vor avea oportunitatea de a-și pune în practică cunoștiințele dobândite și totodată acest lucru le poate cauza o dezamăgire profundă.

LIPSA LOCURILOR DE MUNCĂ

Ȋn primul rand, după absolvirea unei facultăți, majoritatea studenților doresc să activeze în domeniul în care sunt specializați. Având în vedere faptul că tinerii absolvenți au finalizat o specializare care nu are căutare pe piața muncii, găsirea unui loc de muncă este aproape imposibilă. Ȋn cazul admiterii la facultate în 2013, cei mai mulți studenți au optat pentru Limbi Moderne Aplicate (1), deși cele mai căutate locuri de muncă sunt următoarele: analist servicii, programator, inginer mecanic, inginer de sistem software, farmacist, inginer economist etc (2). Tinerii ar avea mai multe șanse de angajabilitate dacă ar urma o facultate care are căutare pe piața muncii.

CRIZA ECONOMICĂ

Ȋn al doilea rand, subvenționarea de către stat a acestor specializări reprezintă o pierdere economică, așadar un regres al economiei. Analiștii economici Lucian Isar, Florin Cîțu și Bogdan Glăvan au analizat momentul în care România a intrat în criza economică, iar ca o consecință a acestei crize rata șomajului a crescut. Ȋn acest context, șansa ca studenții să fie integrați pe piața muncii este nulă. Dacă nu ar mai fi subvenționate aceste specializări, bugetul alocat acestora ar putea fi redirecționat, de ce nu, specializarilor care au valoare pe piața muncii.

DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR

Pe de-o parte, pentru a activa ȋntr-un anumit domeniu trebuie să ai anumite abilități pentru bunul mers al activităților desfășurate. De multe ori instituțiile de ȋnvățământ nu sunt eficiente deoarece furnizează direct informațiile studenților fără ca aceștia să depună vreun efort pentru obținerea acestora. Mantz Yorke vorbește despre faptul că orice facultate ar trebui să pună accentul pe dezvoltarea abilităților de comunicare și muncă ȋn echipă (3). Ar fi util ca banii folosiți ȋn subvenționarea specializărilor care nu au căutare pe piața muncii să fie utilizați ȋn organizarea unor evenimente care să ajute la dezvoltatea abilităților educabililor.

PRACTICA

Pe de altă parte, mulți studenți nu pot fi integrați pe piața muncii datorită lipsei practicii ȋn domeniul studiat. Angajatorii caută oameni cu experiență dar datorită lipsei acesteia, de multe ori studenții sunt obligați să activeze ȋntr-un domeniu aferent pregătirii acestora. Adriana Blagoiev, directorul general al firmei de recrutare Manpower, vorbește despre importanța pe care o are practica ȋn domeniul studiat ȋn momentul unei posibile angajări (4). Subvenționarea facultăților care nu au căutare pe piața muncii, ȋmpiedică investirea banilor pentru programe de practică, indispensabile angajării.

Ȋn concluzie, subvenționarea specializărilor care nu au căutare pe piața muncii afectează ȋn primul rand economia deoarece banii trebuie investiți pentru a aduce profit, iar ȋn acest caz acest fenomen nu se produce și totodată, lipsa locurilor de muncă duc la creșterea șomajului. Ar fi util ca banii proveniți din subvenționarea acestor specializări să fie folosiți pentru crearea unor programe de practică care, la finele studiilor, să aibă un rol important ȋn angajarea viitorilor specialiști ȋn diverse domenii. De asemenea, bugetul alocat acelor specializări ar trebui redirecționat celor care au căutare pe piața muncii.

Societatea ar fi mult mai echitabilă și eficientă dacă vom promova specializările ce se caută pe piața muncii, prin investirea capitalului ȋn tot ceea ce ȋnseamnă dezvoltare.

 

 Referinte:

[1] Yorke, Mantz, The Higher Education Academy, pag. 4-5;

[2] Arsene Cosmin Mădălin, (2010), ABSOLVENȚII DE FACULTATE NU OBȚIN JOBURI DIN LIPSĂ DE EXPERIENȚĂ, 03.02.2010 de pe http://www.studentie.ro/campus/absolventii_de_facultate_nu_obtin_joburi_din_lipsa_de_experienta/c-73-a-82508 ;

[3] (2013), ADMITERE FACULTATE 2013.Care sunt cele mai căutate specializări, 24.07.2013 de pe http://www.evz.ro/detalii/stiri/admitere-facultate-2013-care-sunt-cele-mai-cautate-specializari-1049040.html ;

[4] (2013), 12.514 locuri de muncă vacante ȋn data de 10 octombrie 2013, de pe http://www.anofm.ro/12-514-locuri-de-munc%C4%83-vacante-%C3%AEn-data-de-10-octombrie-2013 .


N1 (Mihaela Ţuţu)

Echipa negatoare consideră că nu este timpul că statul să renunţe la subvenţionarea specializărilor care nu au căutare pe piaţa muncii. 

În primul rând,dorim să definim termenii cheie ai aceste moţiuni,lucru pe care echipa afirmatoare l-a omis:a subvenţiona,specializare,a nu avea căutare şi piaţa muncii precum şi să completetăm definiţia dată statului. 
A subvenţiona se referă la a oferi un ajutor bănesc nerambursabil unei persoane sau instituţii de către o organizaţie.Specializarea este perfecţionarea unor cunoştinţe într-un domeniu de activitate; A nu avea căutare înseamnă ( în cazul nostru) a nu atrage oferte de muncă, iar piaţa muncii este spaţiul economic în care se întâlnesc, se confruntă şi negociază în mod liber cererea de forţă de muncă,reprezentată de angajatori şi ofertă, reprezentată de posesorii de forţă de muncă. Statul este acea instituţie politico-administrativă a societăţii în frunte cu un guvern şi cu organele acestuia, cu ajutorul cărora se asigura funcţionarea vieţii sociale pe un anumit teritoriu.

Vom demonstra acum de ce adoptarea moţiunii nu este benefică,contra-argumentând afirmaţiile echipei afirmatoare. 
Echipa negatoare consideră că renunţarea la subvenţionarea acelor specializări nu scade rata şomajului,deci nu rezolva problema crizei economice,nu dezvoltă abilităţi de comunicare şi nici nu oferă experienţa pe care angajatorii o caută.Problema muncii în echipă şi a lipsei abilităţilor de comunicare este o problemă generală în România,iar rezolvarea ei nu vine din organizarea ocazională a unor evenimente care să ajute la dezvoltarea acestor abilităţi. 

În cazul în care această moţiune ar fi adoptată,cei mai mulţi absolvenţi de liceu s-ar specializa în domenii pentru care nu sunt făcuţi,nu au talentul sau abilităţile necesare.Filosofia noastră de caz se bazeză pe faptul că facultăţile înfiinţeză anual specializărinoi, care sunt cerute pe piaţă muncii şi asigură o finalitate prin angajare absolvenţilor.Aşadar,facultăţile renunţă singure la acele specializări necăutate sau le adaptează în funcţie de cererea existentă pe piaţa muncii,fără să fie nevoie de intervenţia statului. 

Argumentul Psihologic 
Luând în considerare dinamica pieţei muncii,e riscant să spui,fără a cerceta, că ceva nu e rentabil.Orice specializare aparent necăutată poate deveni profitabilă în timp.Iar o cercetare din partea statului nu e rentabilă deoarece nu are rezultate imediate.
Echipa negatoare crede că dacă statul nu mai subvenţionează specializările care nu au căutare pe piaţă muncii,tot mai mulţi oameni renunţă la ceea ce le place să facă în favoarea a ceea ce le va aduce eventual mai mulţi bani dar nu le va oferi niciun fel de satisfacţie ori bucurie. 
Mulţi au auzit de “fă ceea ce îţi place şi nu va trebui să munceşti nici măcar o zi” .Într—un sistem în care peste 81% dintre români pun salariul şi programul pe primul plan, în alegerea unui job,există o minoritate formată din cei care fac ceea ce iubesc şi o majoritatecare priveşte serviciul că o obligaţie.Confruntându-se zi de zi cu stresul şi suferinţa manifestate în raporturile dintre ei şiangajatori sau dintre ei şi colegi,un procent de 90% dintre românii cu loc de muncă consideră că managerii lor îşi agresează psihic subalternii, motiv pentru care cei mai mulţi dintre salariaţi se simt umiliţi la locul de muncă, suprasolicitaţi sau confuzi cu privirela sarcinile pe care le au de îndeplinit.[1] 

În evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) erau înregistrate 13.401 locuri de muncă, în data de 25 octombrie 2013. Cele mai multe job-uri se regăseau în judeţele: Cluj - 1859, Bucureşti - 1370, Iaşi - 693, Braşov - 560, Gorj – 557.Persoanele cu studii superioare aveau la dispoziţie 1106 locuri de muncă, după cum urmează: 90- programator, 60- inginer mecanic, 28- consilier/expert/inspector/referent/economist în economie generală, 25- manager, 23- inginer construcţii civile, industriale şiagricole, 23- proiectant inginer mecanic , 22- inginer de sistem software, 22- şef departament mărfuri alimentare/nealimentare, 20 -agent de vânzări, 17- farmacist etc.[2]..Deci,locuri de muncă există. 

Echipa negatoare consideră că sunt locuri de muncă suficiente,pentru oameni specializaţi în orice domeniu.Nu trebuie ca statul să renunţe la subvenţionarea specializărilor fără căutare pe piaţa muncii,este nevoie,dimpotrivă , ca statul să susţină facultăţile în pregătirea unor oameni competenţi,foarte bine pregătiţi iar dacă nu se găsesc locuri de muncă suficiente în România,ţările nordice caută să angajeze români pe posturi diverse, de la măcelari la ingineri. Mai multe ţări europene, printre care Norvegia şi Germania, pun la bătaie locuri de muncă ce sunt accesibile şi cetăţenilor români, la salarii ce ajung şi la 84.000 de euro pe an, adică 7.000 de euro pe luna.[3] 

Aşadar,echipa negatoare consideră că nu trebuie să statul să renunţe la subvenţionarea specializărilor fără căutare pe piaţa muncii. 

Mulţumim!

Referinte:

[1]  Articol “Nouă din zece angajaţi români spun că sunt afectaţi de violenţa psihică la locul de muncă”,Corina Mitrea, Acesta  a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.09.2013

http://www.zf.ro/zf-24/


[2]  Costel Gilca,13.401 locuri de muncă erau vacante la sfârșitul săptămânii trecute, http://www.costelgilca.ro/stiri/document/5639/13401-locuri-de-munca-erau-vacante-la-sfarsitul-saptamanii-trecute.html

[3] Locuri de munca pentru romani in strainatate - salarii de pana la 84.000 de euro anual, Luni, 05 August 2013, 

 http://ziareromania.ro/img/header/ziare_logo_head.jpg


A2 (Alexandra Bogdan)

„E timpul ca statul să nu mai subvenționeze specializările care nu au căutare pe piața muncii?ˮ

Răspunsul la această ȋntrebare este categoric DA deoarece este necesar să promovăm ceea ce are valoare atât pentru noi, ca indivizi, cât și pentru societate pentru a evolua din toate punctele de vedere.

Argumentarea va debuta prin identificarea termenilor cheie, apoi definirea acestora. Considerăm triada stat-economie-educație ca fiind definitorie pentru această moțiune deoarece sunt termenii care rezumă succinct domeniile de interes. Spre exemplu, „a subvenționaˮ și „ piața muncii ˮ țin de latura economică, pe când „specializărileˮ țin de sistemul de educație. Termenii cheie ai moțiunii, triada stat-economie-educație, i-am definit și ȋn argumentarea anterioară, dar am vrea să insistăm asupra conceptului de stat. Statul reprezintă unul dintre subiectele fundamentale ale științei politice. Ȋn ceea ce privește geneza statului vorbim despre lucrarea lui Thomas Hobbes (1588-1679), „Leviathanulˮ, ȋn care acesta consideră că fiecare om se naște cu o serie de drepturile „naturaleˮ, iar printr-un acord voluntar al indivizilor i-a naștere statul, menit să apere aceste drepturi (1). Am optat pentru definirea statului ca fiind „instituția politică care conduce și organizează societatea în scopul apărării intereselor generale ale cetățenilor și societățiiˮ deoarece este o variantă accesibilă toturor.

Statul este cel care trebuie să se impună la nivelul societății pentru o mai bună funcționare a acesteia, pentru o conștientizare a ceea ce se cere la un moment dat pe piața muncii pentru eficientizarea societăți aflate ȋntr-un proces continuu de evoluție.

PIERDERI ECONOMICE

Cu toții cunoaștem situația actuală, care nu este una nouă, conform căreia avem din ce ȋn ce mai mulți licențiați dar, din nefericire, fără locuri de muncă. Numărul facultăților este unul foarte mare, la fel și cel al specializărilor astfel avem o multitudine de domenii ȋn care putem activa ȋnsă de multe ori cererile pieței nu coincid cu alegerile noastre. Spre exemplu, ȋn cazul admiterii la facultate în 2013, cei mai mulți studenți au optat pentru Limbi Moderne Aplicate (2), deși cele mai căutate locuri de muncă sunt următoarele: analist servicii, programator, inginer mecanic, inginer de sistem software, farmacist, inginer economist etc (3).

Așadar, subvenționarea specializărilor care nu au căutare pe piața muncii nu reprezintă decât o mare pierdere economică.

 ȘOMERII

După absolvirea unei facultăți fiecare persoană caută să activeze ȋn domeniul pe care la studiat. Dacă specializarea pe care am terminat-o nu are căutare pe piața muncii atunci găsirea unui job este dificilă sau chiar imposibilă.Spre exemplu, „ospătari, lucrători bucătărie, barmani, şoferi autocamion, muncitori necalificaţi în industria confecţiilor, telefonişti, lucrători comerciali, muncitori necalificaţi la demolarea clădirilor şi ingineri de sistem, acestea sunt ocupaţiile pe care Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj le punea la dispoziţia persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. În timp ce judeţul Cluj oferea 1.620 de locuri de muncă, cele mai multe din ţară, în Satu Mare erau disponibile-355, în Bistriţa-Năsăud-242, în Maramureş-181 şi în Sălaj-69.ˮ (4)

Subvenționarea acelor specializări este inutilă deoarece sporește creșterea ratei șomerilor licențiați.

APTITUDINI ȘI PRACTICĂ

Fiind ȋn căutarea unui loc de muncă constatăm că anumite aptitudini care ne sunt extrem de folositoare lipsesc, pe de o parte, iar pe de altă parte ne lovim de bariera experienței ȋn domeniul respectiv De multe ori instituțiile de ȋnvățământ nu sunt eficiente deoarece furnizează direct informațiile studenților fără ca aceștia să depună vreun efort pentru obținerea acestora. Mantz Yorke vorbește despre faptul că orice facultate ar trebui să pună accentul pe dezvoltarea abilităților de comunicare și muncă ȋn echipă (5), iar Adriana Blagoiev, directorul general al firmei de recrutare Manpower, vorbește despre importanța pe care o are practica ȋn domeniul studiat ȋn momentul unei angajări (6).

Subvenționarea specializărilor care nu au căutare pe piața muncii, ȋmpiedică investirea banilor pentru programe de practică, indispensabile angajării.

Ȋn concluzie, subvenționarea specializărilor care nu au căutare pe piața muncii este inutilă deoarece ȋncurajează studenții să urmeze o specializare ȋntr-un domeniu ȋn care nu vor putea activa, lucru ce duce la creșterea ratei șomajului ȋn randul licențiaților. De asemenea, banii proveniți din aceste subvenționări ar trebui redirecționați și folosiți pentru derularea programelor de practică, pentru desfășurarea diferitelor activități care dezvoltă abilitățile de comunicare și muncă ȋn echipă.

Ar trebui ca statul să nu mai subvenționeze specializările care nu au căutare pe piața muncii și să susțină din toate punctele de vedere studenții care urmează specializările care au valoare și să ne ȋndreptăm spre o societate cât mai dezvoltată formată din specialiști competenți.

Referinte:

[1] Thomas, Hobbes, Leviathan. Ȋn Filosofia politică a lui Thomas Hobbes, Polirom, 2001

[2] Redacția, (2013), ADMITERE FACULTATE 2013.Care sunt cele mai căutate specializări, 24.07.2013 de pe http://www.evz.ro/detalii/stiri/admitere-facultate-2013-care-sunt-cele-mai-cautate-specializari-1049040.html

[3] (2013), 12.514 locuri de muncă vacante ȋn data de 10 octombrie 2013, de pe http://www.anofm.ro/12-514-locuri-de-munc%C4%83-vacante-%C3%AEn-data-de-10-octombrie-2013

[4] (2013), Ȋncep ȋnscrierile la facultate. Feriți-vă de fabricile de șomeri!, 15.07.2013 de pe http://transilvaniareporter.ro/esential/incep-inscrierile-la-facultate-feriti-va-de-fabricile-de-someri/

[5] Yorke, Mantz, The Higher Education Academy, pag. 4-5

[6] Arsene Cosmin Mădălin, (2010), ABSOLVENȚII DE FACULTATE NU OBȚIN JOBURI DIN LIPSĂ DE EXPERIENȚĂ, 03.02.2010 de pe http://www.studentie.ro/campus/absolventii_de_facultate_nu_obtin_joburi_din_lipsa_de_experienta/c-73-a-82508


N2 (Hortensia Tănescu)

„E timpul ca statul să nu mai subvenționeze specializările care nu au căutare pe piața muncii?ˮ

Răspunsul la această ȋntrebare este categoric NU pentru că dacă toți oamenii ar termina facultăți specializate numai în domenii care au căutare pe piața muncii, atunci cum putem evolua atât ca oameni, cât și ca societate din toate punctele de vedere?

În primul rand, mulțumim echipei afirmatoare pentru lămurirea adusă în legătură cu definirea termenilor. Suntem de acord cu ea,  numai că găsim definirea unor termeni care nu se regăsesc în moțiunea noastră  decât parțial, ineficientă.

Vom continua prin a contraargumenta cele spuse de echipa afirmatoare și prin a prezenta argumentul economic.

Echipa afirmatoare consideră că subvenționarea specializărilor care nu au căutare pe piața muncii nu reprezintă decât o mare pierdere economică. Dar beneficiile învățământului superior sunt indiscutabile. Conform OECD, un stat câștigă zeci de mii de dolari de pe urma fiecărui absolvent de studii superioare (în medie, între statele OECD91036 dolari pentru fiecare absolvent de sex masculin). Se adaugă creșteri semnificative ale toleranței, ale participării la viața democratică și scăderi ale costurilor legate de sănătate. În România, rata de ocupare a forţei de muncă pentru persoanele fără studii superioare este de 40,5%, pe când pentru persoanele cu studii superioare aceasta se dublează, ajungând la 82,1%. În plus, orice  specializare aparent necăutată poate deveni profitabilă în timp, iar piața muncii este într-o continuă schimbare. (1)

ARGUMENTUL ECONOMIC:

O societate nu are nevoie numai de doctori, ingineri sau judecători. Pentru a fi în echilibru, o societate are nevoie de oameni bine pregătiți și în alte domenii, cum ar fi: ospătari, lucrători bucătărie, barmani, şoferi autocamion, muncitori. Dacă anumite specializări sunt mai căutate pentru că sunt mai bine plătite, asta nu înseamnă că toți suntem făcuți pentru a lucra în aceste domenii. În plus, echipa negatoare consideră că rata șomajului ar crește mai mult în cazul în care această moțiune ar fi adoptată deoarece, nemaifiind subvenționate toate specializările, doar o parte din populație va dori să urmeze o facultate. Așa cum am spus și în discursul anterior, trebuie să faci ce iți place pentru că astfel nu vei munci nicio clipă. De aceea, dacă de exemplu nu ar mai fi subvenționată specializarea de Limbi Moderne Aplicate, cei care doreau să opteze pentru ea, cu siguranță nu se vor duce la o facultate cu altă specializare  doar pentru că cele mai căutate locuri de muncă sunt de analist servicii, programator, inginer mecanic, inginer de sistem software, farmacist sau inginer economist și vor rămâne astfel fără un loc de muncă și fără o facultate terminată. Dacă totuși optează pentru o facultate cu o specializare care nu echivalează cu preferințele lor, vor fi prea mulți oameni specializați în același domeniu și vor avea prioritate cei mai buni, adică cei ce muncesc din plăcere. În concluzie, aceste persoane vor fi într-o situație mai gravă: șomeri cu o facultate terminată. Așa cum am mai spus, filosofia noastra de caz se bazează pe faptul că facultăţile renunţă singure la acele specializări necăutate sau le adaptează în funcţie de cererea existentă pe piaţa muncii,fără să fie nevoie de intervenţia statului. 

Astfel, pentru a ne îndrepta spre o societate cât mai dezvoltată formată din specialiști competenți.

În concluzie, echipa negatoare consideră că moțiunea nu ar trebui adoptată, întrucât a adus suficiente argumente și a întărit cu exemple potrivite cele spuse.

Referinte:

(1)             http://www.anosr.ro/semneaza-petitia/



Decizia:

Radu Ocrain

A1.Am apreciat structura discursului, foarte clara. Mi-a placut faptul ca ai urmat formula de introducere-argumente-concluzie, cu fiecare argument clar separat de celelalte. A facut ca discursul sa fie foarte usor de urmarit. Voi structura si feedbackul pentru acest discurs tot pe aceste trei elemente. In primul rand, sa discutam de introducere. Am apreciat faptul ca ati incercat sa puneti in context termenii importanti ai motiunii si sa ne dati definitii in care sa prezentati si cadrul dezbaterii. Ar fi trebuit insa sa faceti si un pic de analiza referitor la specializarile care nu au cautare pe piata muncii. Care sunt acestea? Cine le frecventeaza? Daca nu te poti angaja chiar in domeniul pe care l-ai studiat, iti ofera aceste studii un avantaj intr-un domeniu inrudit?

Trecand la argumente. Am considerat ca ati incercat sa priviti problema din mult prea multe unghiuri. Ati incercat sa fiti foarte rigurosi si sa priviti toate fatetele motiunii, dar avand un spatiu limitat pentru discurs nu ati intrat in suficient detaliu in niciun argument. In mod ideal, un argument ar trebui sa fie SEXI. Asta inseamna sa aiba o propozitie/fraza in care sa-l enuntati (Statement), explicatii, exemple, si impact. Voi v-ati rezumat la statement si ocazional o mica explicatie. Argumentele devin mult mai puternice in momentul in care aratati exact care este impactul lor in lumea reala, si ne dati si exemple. Voi ati avut 4 argumente la vorbitorul 1, din care ati fi putut face doua extrem de puternice. Eu as fi renuntat la ultimele doua, care puteau fi incluse in primul argument ca explicatii.

Punctaj: continut: 12, strategie: 8, stil: 4. Total: 24

N1. Cu discursurile echipei negatoare am avut mai multe probleme. In primul rand, echipa negatoare trebuie neaparat sa interactioneze puternic cu argumentele aduse de afirmatori. Nu e suficient sa faceti un caz afirmator pe negarea motiunii, trebuie sa demonstrati si ca argmentele afirmatorilor nu stau in picioare. Ceea ce voi n-ati facut in niciun discurs. Singura intreractiune cu afirmatorii a fost la nivelul definitiilor.

Pe partea de argumentare, ati avut si voi aceeasi problema ca si afirmatorii. Argumentele voastre s-au rezumat la afirmatii un pic explicate, in loc sa aiba structura care le-ar face convingatoare. Puteti vedea explicatiile de la A1 pentru mai multe detalii. De asemenea, argumentele voastre intrau intr-un mic conflict cu o parte din argumentele afirmatoare, dar acest conflict nu s-a concretizat in niciun punct mai mult de : “Somaj= nu ne putem angaja toti unde vrem. Ba nu, sunt suficiente locuri de munca.” Ceea ce nu e suficient pentru o dezbatere buna.

Un alt lucru de care trebuie sa tineti cont e aspectul discursului. Cel putin pentru mine, discursul vostru a avut un aspect haotic, fara o formatare clara. Tineti cont ca in discursurile scrise, felul in care arata un discurs e echivalentul stilului din discursurile live. Un discurs aranjat elegant e mult mai usor de urmarit, si va asigura transmiterea ideilor mai usor. Aveti grija si la typo-uri si la virgulele dintre subiect si predicat.

Punctaj: continut 9, strategie 7, stil 3. Total: 19

A2. Feedback-ul pentru discursurile 2 va fi un pic mai scurt, dat fiind ca observatiile generale din primele 2 discursuri se aplica si pentru voi.

In primul rand am apreciat faptul ca ati interactionat cu echipa negatoare pe problema definitiilor. In final v-ati pus de acord, dar macar a existat un mic clash.

Discursul de A2 nu trebuie sa fie doar o repetare a discursului de A1, eventual cu cateva argumente noi aruncate in lupta. In mod ideal ar trebui sa preluati argumentele aduse deja in joc, sa le repuneti in picioare daca e cazul, si sa le dezvoltati mai departe, cu explicatii suplimentare si mai multe exemple. Ceea ce din pacate nu s-a prea intamplat. Nu am reusit sa inteleg argumentul secund, cel referitor la somaj. Locurile de munca pe care le-ati prezentat erau in general necalificate, care nu necesitau studii superioare. Deci nu ati avea ce sa subventionati pentru pregatirea lor. In acest discurs ati unificat argumentele 3 si 4, fapt pe care vi l-am sugerat si in primul feedback. Structura discursului a fost foarte buna, mai trebuie sa lucrati la continut.

Punctaj: Continut 11, strategie 8, stil 4. Total: 23.

N2. Din nou, interactiunea cu echipa afirmatoare este obligatorie. Structura si aspectul acestui discurs au fost mult mai bune decat in primul. Trebuie sa incercati pe cat posibil sa va puneti in acord studiile si statisticile cu realitatea. Spuneati ca un student valoreaza in jur de 90.000 euro pentru statul care l-a pregatit. Asta daca se angajeaza, si daca ramane in tara, ceea ce nu este garantat.

Punctaj: continut 11, strategie 7, stil 4: Total 21

Decizie: In mod normal, decizia trebuie data pe arii de conflict. In acest caz, am avut o echipa afirmatoare care a prezentat un numar de argumente, care au fost duse pana la finalul dezbaterii. Echipa negatoare nu a tinut cont de aceste argumente si si-a construit un caz paralel. Deoarece argumentele echipei afirmatoare se aplica in lumea reala in timp ce negatorii au adus un caz teoretic care nu ar functiona in situatia actuala, trebuie sa dau castig de cauza afirmatorilor. Multumesc pentru dezbatere si mult succes mai departe.

A1 -> 24 puncte
N1 -> 19 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 21 puncte
Castiga echipa:

Alexandra si COSTACHE (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.