Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Madalina' (afirmatori) vs 'Alexandra si Ioana' (negatori)

A1 (Teo)

Consideram ca statul ar trebui sa nu mai subventioneze specializarile care nu au cautare pe piata muncii, adica acele domenii de studiu universitar sau postuniversitar care nu se coreleaza cu o categorie de posturi sau functii care pot fi gasite in mod frecvent in piata muncii la momentul actual. Astfel de specializari pot fi considerate cele din domeniul fizicii teoretice, psihologie, ingineria materialelor, asistenta sociala, studii culturale etc. Consideram ca statul ar trebui sa finanteze selectiv acele specializari care sunt productive, pe baza unor studii ale dinamicii pietei muncii care sa releve domeniile pentru care se pot gasi posturi in urmatorii 5 ani. Aceste evaluari pot fi reluate periodic pentru corelarea finantarii cu schimbarea realitatilor sociale si a cerintelor pietei.


Responsabilitatea statului vs. accesul la educatie al tinerilor

Atat Constitutia cat si legile in domeniul educatiei garanteaza dreptul si accesul la educatie al populatiei, dar acest drept nu implica si o angajare a statului de a sustine financiar orice forma de educatie. In fond, datoria statutului priveste asigurarea bunastarii si a liberului acces la invatamant. Din acest punct de vedere, statul isi indeplineste chiar mai bine aceasta responsabilitate atunci cand subventioneaza exclusiv specializarile care sunt cautate pe piata muncii, pentru ca faciliteaza accesul tinerilor care au posibilitati financiare variabile catre facultati cu specializari care garanteaza intr-o mai mare masura incadrarea ulterioara pe piata muncii. Tinerii care au inclinatie catre specializare cu o cautare mai mica pe piata muncii pot sa faca acest lucru in continuare, pentru ca uneori interesul si pasiune apentru un subiect primeaza in fata calculelor financiare: de exemplu, in 2013, specializarile din cadrul Facultatii de Geografie sunt in topul specializarilor cu concurenta mare, adica 16-18 candidati pe loc [1], chiar daca profesiile care rezulta nu sunt dintre cele mai lucrative [2]

Impactul economic

 

Finantarea universitatilor se face in functie de numarul de studenti pe care ii are universitatea la o anumita data [3]. De obicei un numar mare de studenti indica faptul ca acestia au un interes in domeniu, iar interesul poate sa provina dintr-o inclinatie naturala catre domeniul respectiv sau din tendinta de a considera acel domeniu ca fiind foarte productiv pe piata muncii, avand sansa la o cariera mai sigura sau mai profitabila. Desi pasiunea pentru un anumit domeniu de specializare face ca fiecare facultate sa inregistreze anual o cohorta de studenti, facultatile care inregistreaza in mod constant un numar crescut de studenti sunt de obicei si facultatile care ofera specializari cu cautare pe piata muncii. Daca statul ar inceta sa subventioneze specializarile fara cautare, majoritatea studentilor nu ar fi afectata in mod negatic. Aceasta politica ar fi de asemenea avantajoasa din punct de vedere economic pentru ca banii investiti in educatie in cadrul acestor specializari ar reprezenta de fapt o investitie care este recuperata de stat si societate, o data ce absolventii acestor specializari s-ar incadra in piata muncii si ar produce venituri impozitabile. In cadrul sistemului actual, statul finanteaza studii fara cautare, iar absolventii se incadreaza in piata muncii greu si de obicei in alt domeniu decat cel de specializare, obtinand venituri mai mici si deci contribuind mai putin la bunastarea lor si a societatii.

Responsabilizarea tinerilor

Foarte multi tineri isi aleg domeniul de specializare in mod iresponsabil si lenes, orientandu-se in functie de lejeritatea procesului de admitere, ferindu-se de specializarile care au examen de admitere [4] . Sansa de a obtine un loc bugetat este un alt criteriu important in alegerea specializarii - acest lucru e problematic pentru ca de multe ori facultatile au mai multe locuri bugetate datorita capacitatii lor de a face lobby la Minister in acest sens, si o data obtinute aceste locuri, facultatile fac eforturi sa atraga studentii ca sa “le umple” pentru a primi finantare maxima. Conform Societatii Academice din Romania, “Aceasta produce o logică circulară a alocării de resurse complet diferită de intenţiile teoretice ale politicii de alocare per capita.” [5] Totodata, multi tineri isi aleg specializarea in functie de lejeritatea programului/activitatii din perioada facultatii, fara insa a depune efort in a se implica in activitatii extracurriculare care sa le creasca sansele de angajare, si astfel nu reusesc sa se integreze ulterior in piata muncii. Prin subventionarea exclusiva a specializarilor productive, statul incurajeaza tinerii sa-si aleaga responsabil cariera si domeniul de studii, optand fie pentru un domeniu productiv, fie pentru un domeniu neproductiv dar pe care trebuie sa il plateasca singuri, determinandu-i astfel sa aleaga dupa criterii obiective si sa-si asume decizia in mod responsabil.

Din cele pezentate anterior, rezulta ca aceasta masura ar fi in conformitate cu rolul statului de a crea un mediu propice studiilor diverse, fara insa a ingreuna dinamica ulterioara de pe piata muncii. Totodata, aceasta strategie responsabilizeaza tinerii si e un elemenet care contribuie atat la bunastarea lor, cat si a societatii per ansamblu.

[1] Lica, Cristina, (iul. 2013 ), ADMITERE FACULTATE 2013. Specializarea cu CONCURENŢĂ ULUITOARE: 92 de candidaţi se bat pe un loc. INTERES mare şi pentru LIMBILE RARE, Evenimentul Zilei, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/qeXbOC

[2] Mirea, Corina, (ian.2013),Topul celor mai bine platite joburi in 2013: unde te poti angaja pentru 5.000 de euro net pe luna, Ziarul Financiar, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/KxzcGc

[3] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

[4] Ciulac, Andreea, (iul.2013), ADMITERE FACULTATE 2013. Admiterea cu examen scris „cerne” elevii, Evenimentul Zilei, recuperat pe 21.10.201 de pe http://goo.gl/311Bd 

[5] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

 


N1 (Radu Alexandra)

Respingem motiunea ‘e timpul ca statul sa nu mai subventioneze specializarile care nu au cautare pe piata muncii’, prin specializare fara cautare pe piata muncii intelegand o categorie de studii universitare care formeaza specialisti intr-un domeniu care, la un moment dat, nu ofera posturi pe piata muncii. Avand in vedere faptul ca traim intr-o lume dinamica si mereu in schimbare este posibil ca specializarile care astazi nu au o cerere foarte ridicata pe piata muncii, precum sunt specializarile umaniste : Litere, Filosofie, Sociologie, Stiinte Politice sau Jurnalism[1] (cu specificarea ca A1 nu a oferit o sursa atunci cand a enumerat exemple de specializari fara cautare), dar care prezinta importanta pentru o societate civilizata, in viitor sa devina dintre cele mai cautate. Mai mult, « nicio facultate nu este inutila in principiu, mai ales daca ai o vocatie reala in domeniul respectiv »[2] pentru ca atunci cand te specializezi pe ceea ce iti place esti mai interesat de dezvoltarea ta personala si ai sanse mai mari sa devi un specialist cautat pe piata muncii.

  

Gratuitatea invatamantului superior de stat

 

In primul rand as dori sa atrag atentia asupra faptului ca A1, in primul sau argument, a facut simple supozitii privind lipsa unei obligativitati a statului de a sustine financiar invatamantul superior intrucat nu a oferit o sursa pentru acest argument. In plus, Legea  Educatiei Nationale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 stipuleaza in Art. 119 gratuitatea invatamantului superior de stat pentru o anumita cifra de scolarizare [3]. Mai mult decat atat, aceeasi lege are ca misiune educarea societatii romanesti in acord cu anumite principii, iar idealul educational romanesc consta, in primul rand, in dezvoltarea personala a cetatenilor[4]. De aceea a subventiona doar acele specializari care, la momentul actual, au o mai mare cautare pe piata muncii ar fi contrar acestor principii.

Educarea populatiei

In debutul celui de-al doilea argument, as dori sa-l contrazic din nou pe A1, spunand ca facultatile care inregistreaza un numar mare de studenti nu sunt neaparat facultati cu specializari cautate pe piata muncii pentru ca « facultăţile cu şanse mici de angajare după absolvire atrag cei mai mulţi candidaţi »[5], in acest sens putem lua ca exemplu facultatea de jurnalism care este cautata de catre studenti chiar si in conditiile in care tot mai multi jurnalisti raman fara locuri de munca. Daca statul subventioneaza specializarile nu atat de cautate pe piata muncii, vor fi mai atrasi la studii superioare si acei oameni care au inclinatii catre domeniile respective, dar care altfel nu ar dispune de posibilitati financiare pentru a le studia exercitandu-si dreptul la educatie si dezvoltandu-se din punct de vedere personal si intelectual. Astfel statul ar avea o populatie mai educata. Mai mult decat atat, gradul mai mare de educare al cetatenilor ofera mai mari sanse de integrare a acestora pe piata muncii decat in situatia in care acestia ar avea doar studii medii. Integrarea pe piata muncii intr-un alt domeniu decat cel studiat este mult mai buna decat somajul, fapt ce, pe termen lung ar fi benefic statului din punct de vedere economic.

Responsabilizarea tinerilor – Cum ?

 

Este adevarat ca multi tineri isi aleg domeniul de specializare in mod iresponsabil, avand ca principal criteriu de selectie posibilitatea de a obtine un loc bugetat, insa a subventiona exclusiv specializarile cu un mai mare grad de cautare pe piata muncii nu ii va determina pe tineri sa fie responsabili in alegerea domeniului de specializare si al carierei, ba din contra ar determina o supraaglomerare a acestor facultati productive si, prin urmare o suprasaturatie a pietei fortei de munca cu specialisti in aceste domenii, fapt ce ar atrage somajul pentru o mare parte dintre ei. Noi consideram ca o solutie mai buna pentru a-i incuraja pe tineri sa-si aleaga responsabil domeniul de studii este introducerea examenului de admitere la toate facultatile si la toate specializarile, astfel doar cei care doresc cu adevarat sau au inclinatii catre un anumit domeniu il vor studia si acestia vor avea o mai mare posibilitate de a se integra pe piata muncii.

Din argumentele aduse, concluzionam ca  aceasta masura este nepotrivita deoarece a subventiona doar acele specializari care sunt mai cautate pe piata muncii ar duce la scaderea drastica a numarului de studenti la celelalte specializari ; pe cand a subventiona in continuare toate specializarile ar conduce catre formarea unei populatii mai educate si catre un echilibru al specialistilor din toate domeniile pe piata muncii.

Referinte:

[1] Realitatea.net, (iulie,2013), Topul facultatilor INUTILE, cu cerere ZERO in piata muncii, recuperat pe 28.10.2013 de pe http://www.realitatea.net/topul-facultatilor-inutile-cu-cerere-zero-in-piata-muncii_1198983.html

[2] Realitatea.net, (iulie,2013), Topul facultatilor INUTILE, cu cerere ZERO in piata muncii, recuperat pe 28.10.2013 de pe http://www.realitatea.net/topul-facultatilor-inutile-cu-cerere-zero-in-piata-muncii_1198983.html

[3] Legea Educatiei Nationale, nr. 1 din 5 ianuarie 2011, Art. 119

[4] Legea Educatiei Nationale, nr. 1 din 5 ianuarie 2011, Art. 2 (2)(3)

[5] Realitatea.net, (iulie,2013), Topul facultatilor INUTILE, cu cerere ZERO in piata muncii, recuperat pe 28.10.2013 de pe http://www.realitatea.net/topul-facultatilor-inutile-cu-cerere-zero-in-piata-muncii_1198983.html


A2 (Madalina Ciotau)

Echipa afirmatoare oferă o soluţie practică la problema actual: insuficienţa fondurilor alocate educaţiei.  Astfel subvenţionarea selectivă, care să se realizeze pe baza unor evaluări periodice, are rolul de a eficientiza sistemul de învăţământ. Măsurile propuse sunt pentru ajutarea viitorilor studenţi, nicidecum pentru îngrădirea drepturilor acestora.

  1. Responsabilitatea Statului vs accesul la educatie al tinerilor

Îngrădire ar însemna dizolvarea specialităţilor neproductive, lucru nedorit de afirmatori. Tinerilor nu li se îngrădeşte dreptul la alegere prin subvenţionarea selectivă, ci li se facilitează această alegere. Viitorii studenţi pot fi deseori confuzi, alegând superficial specializarea. Este adevărat că există tineri hotărâţi în privinţa specializării pe care doresc să o urmeze, însă numărul acestora este incomparabil mai mic decât cel al tinerilor indecişi. Astfel un asemenea triaj i-ar ajuta în orientarea spre domeniile care le-ar fi benefice pe viitor. Pledoaria N1 ilustrează viitorul ca fiind ceva nesigur, în legătură cu care nu se poate face nimic. Nimic mai neadevărat! Nu putem fi 100% siguri de ceea ce ne aşteaptă, însă planurile noastre nu pot fi făcute doar pentru o perioadă extreme de scurtă de timp. De la an la an se fac speculaţii despre cum va evolua piaţa muncii, astfel putem să ne orientăm în funcţie de acestea. Apoi, dacă tinerii sunt atât de responsabili cum sunt descrişi în pledoaria N1, cum explicaţi rata de abandon a sistemului educaţional de tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani, rată care se ridică la procentul de 17,4%?[1]Statul trebuie să se asigure că subvenţiile alocate sunt valorificate, însă cu o asemenea rată de abandon ar fi absurd să nu se ia măsuri. Evaluările periodice care să releve cerinţele pieţei muncii sunt binevenite pentru tineri, întrucât i-ar îndruma spre specializări care să le asigure viitorul, ca după finalizarea anilor de studiu să nu devină şomeri.[2]

Impactul Economic

Aducem la cunoştiinţă situaţia actuală a învăţământului: în România se alocă 2,5% din PIB educaţiei, în timp ce în ţările UE procentul mediu este de 5,2%.[3]Tocmai această situaţie ne obligă să încercăm subvenţionarea selectivă pentru a economisi. Aprob, ca afirmator, că investiţiile nu înseamnă pierdere de bani, însă se ridică întrebarea: care bani dacă nu sunt suficiente fonduri alocate? În plus, tinerii care vor să se orienteze spre domenii mai puţin productive pot în continuare beneficia de burse, astfel nu le este îngrădit dreptul la libera alegere şi educaţie.

Responsabilizarea tinerilor

Prezumţia negatorilor este nefondată, la baza afirmaţiilor cazului afirmator stând mărturiile unor studenţi, care deşi au terminat o facultate, s-au văzut nevoiţi să se reprofileze, forţaţi de faptul că nu găsesc locuri de muncă.[4] Nu susţinem că ar fi exclusivă această greutate în calificare şi obţinerea de performanţă, însă excepţia prezentată de N1 este aproape irelevantă, întrucât implică 6 studenţi, în timp ce numărul total al acestora este incomparabil mai mare.

Ţin să contrazic ideea negatorilor ce susţine că “reforma pretinsă de moţiune … ar duce la dereglări ale sistemului şi susţinerea în cadrul arealului educaţional al unei nedreptăţi…”. Scopul acestei reforme este echilibrarea sistemului, în plus nu privează de dreptul la libera alegere şi educaţie nicio pătură socială, întrucât nu se pledează pentru dizolvarea specializărilor mai puţin productive. În ceea ce priveşte scopul echipei opozante, acesta sugerează că actualmente nu există un mediu liber, care să aigure drepturi egale tuturor tinerilor. Situaţia actuală contrazice acest fapt. Tocmai această libertate, neînsoţită de nişte indicaţii de orientare, duce la dezechilibrul actual, existenţa a 27% şomeri cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani şi o rată mare de abandon al studiilor superioare-17,4%.[5]

Statul are obligaţia de a crea un sistem educaţional echitabil

Alocarea selectivă a subvenţiilor nu s-ar face nicidecum discreţionar, cum susţine N1, ci, după cum se precizează în discursul A1, pe baza unor studii ale dinamicii pieţei muncii care să releve domeniile pentru care se pot găsi posturi în următorii 5 ani. Dacă un tânăr dezavantajat financiar doreşte să se orienteze spre o specializare nu foarte productivă există alternative: alocarea burselor, afirmatorii nedorind eliminarea lor.  Cu toate acestea, este greu de crezut că un tânăr dintr-o pătură socială sensibilă financiar să se orienteze spre o specializare care să nu-i poată asigura un viitor mai bun. În ceea ce priveşte ipoteza privind oprirea subvenţiilor pentru teatre, facultăţile de filosofie etc, aceasta este una exagerată, care se depărtează de la moţiune. Subvenţiile neacordate specializărilor mai puţin productive, s-ar aloca celor productive, nu altor domenii, cum prezintă N1.

Subvenţionarea unor specialităţi anume ar duce la dezechilibru pe piaţă

 Subvenţionare selectivă ar exista doar până piaţa muncii este echilibrată pentru că în momentan există cereri pentru domenii în care nu există personal calificat şi domenii deja supraaglomerate, care nu mai pot produce locuri de muncă şi astfel numărul şomerilor tineri (15-24) creşte. În plus nu se doreşte controlul pieţei muncii, ci oferirea unor mai bune indicaţii de orientare astfel încât să nu mai existe aceast dezechilibru şi să prevenim regretele survenite în urma unei alegeri care să nu ofere posibilitatea creării unui viitor stabil şi obligativitatea de a se respecializa pentru a-şi câştiga traiul.



[1] 15 statistici legate de piata muncii tinerilor care ar trebui sa ingrijoreze Guvernul,  14.10.2013, date obţinute de HotNews de la Institutul Naţional de Statistică  http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-15798229-zece-statistici-legate-tinerii-romani-care-job.htm
[2] Viitorii studenti aleg facultatea fara sa tina cont de piata muncii, 10.07.2010 
[3] Presedinte FSLI: E imposibil sa ajungi la facultate de top mergand pe programa din liceu, 31 octombie 2013 http://www.ziare.com/scoala/profesori/presedinte-fsli-e-imposibil-sa-ajungi-la-facultate-de-top-mergand-pe-programa-din-liceu-interviu-1265296

[4] Criza le alege specializarea în viaţă. Facultati facute degeaba, 9 februarie 2011 http://stirileprotv.ro/stiri/social/criza-le-alege-specializarea-in-viata-facultati-facute-degeaba.html

[5] 15 statistici legate de piata muncii tinerilor care ar trebui sa ingrijoreze Guvernul, 14.10.2013, date obţinute de HotNews de la Institutul Naţional de Statistică http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-15798229-zece-statistici-legate-tinerii-romani-care-job.htm

N2 (Ștefan Ioana Ramona)

Este important ca statul sa sprijine tinerii in alegerea specializarii lor de studiu prin subventionarea tuturor optiunilor existente. Aceasta actiune este necesara pentru a evita favorizarea anumitor facultati, in defavoarea celor care pregatesc viitori specialisti in domenii in care se obtine un loc de munca cu dificultate in anumite conditii, cum ar fi criza financiara in care ne gasim. Mai mult, modificarea evolutiilor de pe piata muncii este un fenomen greu de prezis astfel ca este nevoie si de formarea  studentilor in specializarile necautate la un moment dat.

Consideram ca, solutia oferita in discursul  afirmator anterior, subventionarea sectiva este o incalcare a dreptului la egalitate, unul dintre drepturile fundamentale prevazut atat in legislatia interna, cat si in numeroasele tratate ce reglementeaza domeniul social in sistemul legislativ international .

Facilitarea alegerii-impunerea alegerii anumitor domenii care sunt subventionate

Educatia este un proces de durata ce isi materializeaza rezultatele dupa o anumita perioada de timp in care societatea se transforma, iar evolutiile de pe piata muncii se schimba. Noi sustinem ca este necesar o pregatire cat mai complexa a studentilor, chiar si in acele specializari vazute la un anumit moment “nerentabile”. Acest lucru este necesar datorita faptului ca oamenii sunt diferiti, au aptitudini si inclinatii diferite, iar acestia trebuie sa beneficieze de aceste subventii pentru a se dezvolta in cariera pe care o vor urma.[1] Impunerea, din motive financiare, a anumitor optiuni, va face ca acesti tineri sa nu tina cont de factorii alegerii unei cariere si sa nu gaseasca motivatia necesara pentru a-si urma aspiratiile.

Cauzele gradului crescut de abandon

Din discursul echipei afirmatoare reiese faptul ca alegerea unei specializari care nu se materializeaza pe piata muncii este cauza abandonului studiilor superioare. In primul rand, acest fenomen este mult mai complex in ceea ce priveste cauzele, pe care nu le putem limita la acest motiv. Din studiile realizate pana acum putem observa ca o cauza mult mai importanta este situatia materiala raportata la standardul de viata. Astfel, din ce in ce mai mult studenti sunt nevoiti sa isi abandoneze studiile datorita costurilor ridicate din orasele univeristare si nu din cauza specializarii pe care si-au ales-o gresit.[2] Pe langa acest lucru nu trebuie trecut cu vederea si cauzele mai putin cunoscute, cum ar fi problemele de sanatate sau familiale, care in anuminte circumstante afecteaza pregatirea profesionala a studentilor.

Motivatia economica versus motivatia personala

Necesitatea alegerii unei specializari exclusiv din motive economice duce la o degradare a gradului de profesionalism al viitorilor specialisti. Alegerea unui domeniu de studiu doar din motive financiare va produce o supraaglomerare a pietei cu oameni tot mai putin determinati in ceea ce fac. In mod normal, pentru a practica cu drag o anumita meserie ar trebui ca viitorul angajat sa aiba o pasiune pentru acea activitate, sa mearga cu drag la locul de munca.[3] Asadar, el trebuie sa isi desfasoare activitatea neconditionat de suma primita, sau gandindu-se ca face acest lucru doar pentru a fi platit. Randamentul unui angajat care nu gaseste o satisfactie in cariera pe care o urmeaza este net inferior celui care isi dedica efortul din motive personale, beneficiind de o putere ce vine din interior. Esential este ca intr- o meserie factorii ce vin din exterior sa contribuie doar ca o completare la cei care vin din interior.[4]

Concluzionand, avand in vedere argumentele aduse in acest meci, consideram ca motiunea „E timpul ca statul sa nu mai subventioneze specializarile care nu au cautare pe piata muncii” poate fi respinsa, intrucat nu identifcam ca fiind o solutie corecta diferentierile pe care le-ar impune aceasta actiune, atat de ordin financiar, cat si la nivel de individ. In viziunea noastra, demararea acestui proces de selectionare pentru subventionare a specializarilor in functie de cautarea lor nu ar face decat sa ii influenteze pe tineri in alegerea unor facultati din motive financiare. Drept consecinta, tot statului va fi cel care se va confrunta cu absolventi neimplicati si nepasionati de ceea ce fac, convinsi sa studieze la un anumit moment altceva decat ce isi doreau.

O potentiala rezolvare a acestei situatii ar putea fi revizuirea sistemului prin care studentii fac practica in timpul facultatii. Realizarea unei perioade mai indelungate de practica si mult mai riguros realizate ar putea facilita studentilor gasirea unui loc de munca dupa terminarea studiilor. Aceste stagii de practica familiarizeaza viitorii angajati cu mediul de lucru si pot ajuta la realiarea unor mai bune legaturi intre angajatori si studenti. Prin intermediul acestui proiect, angajatorii ar putea fi incurajati sa lucreze cu absolventii, un lucru foarte folositor in contextul in care fara experienta acestia nu isi gasesc un loc pe piata muncii.

Referinte: 



Decizia:

Radu Ocrain

A1. Un discurs foarte bun, atat din punctul de vedere al structurii cat si al continutului. Mi-a placut faptul ca ati exemplificat de la inceput la ce domenii va referiti, chiar daca nu am fost neaparat de acord cu potentialul unora din cele alese de voi. Dar asta a fost irelevant in luarea deciziei finale. Mi-a placut si ca ati explicat care ar fi planul vostru in cazul in care motiunea ar fi aprobata.

Referitor la argumente, mi-a placut in mod deosebit ca ati facut o diferenta clara intre incetarea subventionarii unei specializari si disparitia acesteia. Ne-ati demonstrat ca libertatea de alegere a unei educatii nu dispare, iar statul doar dirijeaza absolventii nehotarati in directia pe care o considera necesara pentru piata muncii. Argumentul responsabilizarii a fost si el foarte bine explicat. Nu acelasi lucru poate fi spus si despre argumentul economic. In general, fiind un tip de argument complicat, e un argument pe care trebuie insistat pentru a ii da putere.

Punctaj: Continut 13, strategie 8, stil 4. Total: 25

N1. Inca un discurs foarte bun. Pentru toate discursurile din meci am apreciat structura foarte buna. Mi-a placut ca ati avut clashuri cu echipa afirmatoare si ati incercat sa atacati toate punctele aduse in joc de afirmatori. Modul de atac nu a fost neaparat cel corect intotdeauna. In general, incercati sa evitati sa aduceti legi pentru a contraataca un argument. Motivul este ca daca dovedim la nivel principial ca o masura e corecta, nimic nu ne impiedica sa schimbam un numar de legi pentru a implementa masura. Faptul ca legea educatiei din acest moment stipuleaza gratuitatea pana la o cota de scolarizare (adica oricum nu pentru toata lumea) si dezvoltarea personala a cetateanului nu sunt in sine motive puternice pentru negarea motiunii. Pot fi un punct de plecare pentru o contraargumentare mai in detaliu, dar nu sunt suficiente. Atentie la felul de a invoca dovezi: "nicio facultate nu este inutila in principiu, mai ales daca ai o vocatie reala in domeniul respectiv" este un rand extras de pe un site de stiri, nu stim ce autoritate spune asta si pe baza caror fapte. Doar pentru ca apare pe realitatea.ro nu inseamna ca este o afirmatie imbatabila, tu in continuare trebuie sa explici de ce e o idee valida.

Punctaj: Continut 12, strategie 8, stil 4: Total. 24

A2. Mi-a placut ca ati continuat linia de interactiune cu echipa adversa si ati incercat sa va referiti la toate punctele negatorilor in cadrul resustinerii cazului vostru. Acest tip de interactiune avanseaza dezbaterea si ajuta la filtrarea ideilor bune, pentru a ajunge in final la cea mai corecta concluzie. Mi-au placut in special punctele referitoare la responsabilitatea statului vs. folosirea anumitor libertati si responsabilizarea studentilor.

Punctaj: Continut 12, strategie 8, stil 4. Total: 24

N2. Un discurs foarte bun, dar au lipsit elementele de concluzie. In acelasi timp, ati venit cu un contraplan, revizuirea sistemului de practica, care ar fi fost mult mai potrivit la primul discurs al negatorilor. Contraplanul poate fi o metoda foarte eficienta de negare a motiunii, pentru ca aduceti si ceva pozitiv in dezbatere, in loc sa aratati doar ca planul original nu ar fi dezirabil. Din pacate, acest plan a venit mult prea tarziu in dezbatere, si afirmatorii nu ar mai fi avut sansa sa raspunda. Din nou, engagement-ul cu echipa adversa a fost bun. Evita folosirea unor resurse non-academice, precum blogurile zonawellness, ele nu au credibilitatea si nu sunt scrise neaparat de experti in domeniu.

Punctaj: Continut 12, strategie 8, stil 4, Total: 24.

O observatie pntru ambele echipe - scrieti corect referintele, conform standardelor C2O explicate in tutorialul de pe website: http://closer2oxford.ro/page/prez_structura_caz

Decizia: Ariile principale de conflict pentru acest meci au fost:

  1. Responsabilitatea statului de a isi educa cetatenii

  2. Alegerea responsabila a studentilor

Referitor la primul punct, echipa afirmatoare ne-a demonstrat ca e mai important pentru stat sa sondeze piata muncii (in mod continuu) si sa stabileasca specializarile cu cea mai mare cautare, pe care sa le subventioneze. Argumentul negator conform caruia se limiteaza libertatea de alegere a studentilor a fost contraatacat de faptul ca specializarile nu dispar propriu-zis, doar nu mai sunt subventionate. In absenta unei discutii pe costul educatiei, nu putem sti care e de fapt impactul pierderii subventiilor pe anumite domenii. Astfel, afirmatorii castiga aceasta arie.

Pentru aria 2, afirmatorii au propus teza conform careia unii studenti isi aleg facultatea in functie de cat de usoara e admiterea si de cat de facil e parcursul, nu prin prisma unei vocatii. Negatorii au afirmat ca masura ar duce la o piata a muncii saturata cu angajati nemultumiti, impinsi intr-un domeniu care nu le place. Problema aici fiind ca acesti oameni sunt exact cei care nu isi alegeau facultatea in functie de vocatie. Astfel, si aceasta arie e castigata de afirmatori, care castiga si meciul.

Va multumesc pentru dezbatere, mult succes mai departe.

A1 -> 25 puncte
N1 -> 24 puncte
A2 -> 24 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Teo si Madalina (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.