Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Mălina' (afirmatori) vs 'Bianca si Ionut' (negatori)

A1 (Teo)

Consideram ca statul ar trebui sa nu mai subventioneze specializarile care nu au cautare pe piata muncii, adica acele domenii de studiu universitar sau postuniversitar care nu se coreleaza cu o categorie de posturi sau functii care pot fi gasite in mod frecvent in piata muncii la momentul actual. Astfel de specializari pot fi considerate cele din domeniul fizicii teoretice, psihologie, ingineria materialelor, asistenta sociala, studii culturale etc. Consideram ca statul ar trebui sa finanteze selectiv acele specializari care sunt productive, pe baza unor studii ale dinamicii pietei muncii care sa releve domeniile pentru care se pot gasi posturi in urmatorii 5 ani. Aceste evaluari pot fi reluate periodic pentru corelarea finantarii cu schimbarea realitatilor sociale si a cerintelor pietei.


Responsabilitatea statului vs. accesul la educatie al tinerilor

Atat Constitutia cat si legile in domeniul educatiei garanteaza dreptul si accesul la educatie al populatiei, dar acest drept nu implica si o angajare a statului de a sustine financiar orice forma de educatie. In fond, datoria statutului priveste asigurarea bunastarii si a liberului acces la invatamant. Din acest punct de vedere, statul isi indeplineste chiar mai bine aceasta responsabilitate atunci cand subventioneaza exclusiv specializarile care sunt cautate pe piata muncii, pentru ca faciliteaza accesul tinerilor care au posibilitati financiare variabile catre facultati cu specializari care garanteaza intr-o mai mare masura incadrarea ulterioara pe piata muncii. Tinerii care au inclinatie catre specializare cu o cautare mai mica pe piata muncii pot sa faca acest lucru in continuare, pentru ca uneori interesul si pasiune apentru un subiect primeaza in fata calculelor financiare: de exemplu, in 2013, specializarile din cadrul Facultatii de Geografie sunt in topul specializarilor cu concurenta mare, adica 16-18 candidati pe loc [1], chiar daca profesiile care rezulta nu sunt dintre cele mai lucrative [2]

Impactul economic

 

Finantarea universitatilor se face in functie de numarul de studenti pe care ii are universitatea la o anumita data [3]. De obicei un numar mare de studenti indica faptul ca acestia au un interes in domeniu, iar interesul poate sa provina dintr-o inclinatie naturala catre domeniul respectiv sau din tendinta de a considera acel domeniu ca fiind foarte productiv pe piata muncii, avand sansa la o cariera mai sigura sau mai profitabila. Desi pasiunea pentru un anumit domeniu de specializare face ca fiecare facultate sa inregistreze anual o cohorta de studenti, facultatile care inregistreaza in mod constant un numar crescut de studenti sunt de obicei si facultatile care ofera specializari cu cautare pe piata muncii. Daca statul ar inceta sa subventioneze specializarile fara cautare, majoritatea studentilor nu ar fi afectata in mod negatic. Aceasta politica ar fi de asemenea avantajoasa din punct de vedere economic pentru ca banii investiti in educatie in cadrul acestor specializari ar reprezenta de fapt o investitie care este recuperata de stat si societate, o data ce absolventii acestor specializari s-ar incadra in piata muncii si ar produce venituri impozitabile. In cadrul sistemului actual, statul finanteaza studii fara cautare, iar absolventii se incadreaza in piata muncii greu si de obicei in alt domeniu decat cel de specializare, obtinand venituri mai mici si deci contribuind mai putin la bunastarea lor si a societatii.

Responsabilizarea tinerilor

Foarte multi tineri isi aleg domeniul de specializare in mod iresponsabil si lenes, orientandu-se in functie de lejeritatea procesului de admitere, ferindu-se de specializarile care au examen de admitere [4] . Sansa de a obtine un loc bugetat este un alt criteriu important in alegerea specializarii - acest lucru e problematic pentru ca de multe ori facultatile au mai multe locuri bugetate datorita capacitatii lor de a face lobby la Minister in acest sens, si o data obtinute aceste locuri, facultatile fac eforturi sa atraga studentii ca sa “le umple” pentru a primi finantare maxima. Conform Societatii Academice din Romania, “Aceasta produce o logică circulară a alocării de resurse complet diferită de intenţiile teoretice ale politicii de alocare per capita.” [5] Totodata, multi tineri isi aleg specializarea in functie de lejeritatea programului/activitatii din perioada facultatii, fara insa a depune efort in a se implica in activitatii extracurriculare care sa le creasca sansele de angajare, si astfel nu reusesc sa se integreze ulterior in piata muncii. Prin subventionarea exclusiva a specializarilor productive, statul incurajeaza tinerii sa-si aleaga responsabil cariera si domeniul de studii, optand fie pentru un domeniu productiv, fie pentru un domeniu neproductiv dar pe care trebuie sa il plateasca singuri, determinandu-i astfel sa aleaga dupa criterii obiective si sa-si asume decizia in mod responsabil.

Din cele pezentate anterior, rezulta ca aceasta masura ar fi in conformitate cu rolul statului de a crea un mediu propice studiilor diverse, fara insa a ingreuna dinamica ulterioara de pe piata muncii. Totodata, aceasta strategie responsabilizeaza tinerii si e un elemenet care contribuie atat la bunastarea lor, cat si a societatii per ansamblu.

[1] Lica, Cristina, (iul. 2013 ), ADMITERE FACULTATE 2013. Specializarea cu CONCURENŢĂ ULUITOARE: 92 de candidaţi se bat pe un loc. INTERES mare şi pentru LIMBILE RARE, Evenimentul Zilei, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/qeXbOC

[2] Mirea, Corina, (ian.2013),Topul celor mai bine platite joburi in 2013: unde te poti angaja pentru 5.000 de euro net pe luna, Ziarul Financiar, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/KxzcGc

[3] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

[4] Ciulac, Andreea, (iul.2013), ADMITERE FACULTATE 2013. Admiterea cu examen scris „cerne” elevii, Evenimentul Zilei, recuperat pe 21.10.201 de pe http://goo.gl/311Bd 

[5] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

 


N1 (Ionut Cioarta)

Din punctul nostru de vedere, al negatorilor, subventionarea exclusiva a specializarilor cautate pe piata fortei de munca ar reprezenta o actiune inefectiva si necorespunzatoare unui stat care respecta cetatenii si drepturile acestora. Astfel, in continuare, va vom prezenta argumentele noastre pentru a combate pozitia sustinuta de afirmatori.

Dreptul la educatie si  dreptul de libera alegere sunt negociabile?

Conform Constitutiei si a legislatiei in domeniul educatiei, dreptul si accesul la educatie si dreptul la libera alegere sunt drepturi fundamentale. De asemenea, in concordanta cu valorile democratice, statul se asigura - fiind o responsabilitate a lui - ca invatamantul sa aiba o finalitate corespunzatoare si anume: formarea personalitatii umane si implinirea idealului educational al scolii romanesti (“dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative”[1]). La nivel universitar si post-universitar, acesta finalitate nu se poate realiza fara implicarea statului, fara accesul corespunzator in mediul academic si mai ales fara sustinerea financiara din partea statului. Prin urmare, ceea ce Afirmator 1 sustine despre  angajarea “optionala” a statului nu este tocmai in concordanta cu principiile pe care statul trebuie sa le respecte. De altfel, chiar si A1 sustine punctul nostru de vedre punctand ca prin subventionarea tuturor specializarilor, statul isi indepineste de fapt indatoririle aferente. De asemenea nesubventionarea anumiteor specializari ar fi o practica discriminatorie fata de studentii fara posibilitati materiale; ei nepermitandu-si sa plateasca taxele, nu vor putea studia ceea ce isi doresc.

Ratiuni economice sau constrangere?

Afirmator 1 sustine ca facultatile ce inregistreaza cei mai multi studenti inscrisi, sunt facultatile ce au cautare pe piata muncii. Ceea ce nu este demonstrat si de datele din domeniu. In conformitate cu informatile prezentate de A1 in primul argument, Facultatea de Geografie se afla in topul specializarilor cu o concurenta ridicata[2]. Tot printre preferatele studentilor in 2013 s-au numarat  Jurnalismul, Istoria sau Psihologia[3]. Insa se pare ca cerintele pe piata fortei de munca sunt altele, cautate fiind specializarile din domeniul informaticii, ingineriei mecanice sau farmacie[4], dar ele nu par tocmai atractive pentru tineri. Prin urmare, nu suntem de accord ca  majoritatea ar trebui sacrificata doar pentru ca ar exista anumite premise economice!

Daca specializarile ce nu au cautare pe piata muncii nu ar mai fi subventionate, asa cum propune A1, cu siguranta studentii ar fi afectati intr-un mod negativ, si nu cotrariul. Ganditi-va ca un numar important de studenti nu ar mai avea posibilitatea de a-si urma ambitiile, aspiratiile sau sa-si dezvolte abilitatile deja formate. O astfel de politica, a nesubventionarii, i-ar constrange pe tineri se aleaga un domeniu neatractiv pentru ei. Studentii practic vor fi mai mult sau mai putin obligati sa studieze discipline complexe si neinteresante in concordanta cu valeitatile lor. In conditiile date, nu ar fi hazardat sa afirmam faptul ca exista riscul unor renuntari si/sau exmatriculari in masa din pricina restantelor/absentelor. Evident, avantajul de ordin economic nu ar mai avea rezultatul scontat. Mai mult, numarul somerilor s-ar mentine la o cota inalta, iar contributia la bugetul statului ar fi de asemena una foarte scazuta.  

Responsabilizare prin forta?

Consideram ca informatiile  Afirmatorului 1 conform careia foarte multi tinerii isi aleg specializarea in functie de lejeritatea procesului de admitere nu sunt sustinute suficient. Folosind  un exemplu de mai devreme, sunt foarte multe specializari cu examen de admitere si care au un grad de concurenta ridicat precum Geografia, Jurnalismul, Limbile  Straine, Psihologia[5] etc desi studentii cel mai probabil au cunostinta  ca nu sunt foarte cautate pe piata fortei de munca. De ce se intampla acest lucru? Pentru ca cei mai multi dintre tineri vor sa urmeze vor sa studieze un domeniu adecvat intereselor lor.

De asemenea, a doua idee  sustinuta de A1 este  ca tinerii isi aleg facultatile in functie de lejeritatea programului/activitatilor; noi consideram ca aceasta evaluare a programului este pur subiectiva, fiind in mare masura influentata de dedicarea si de pregatirea studentului pentru un domeniu specific. De exmplu, un curs pe zi pentru un student neinteresat si nepregatit poate ocupa un timp mai indelungat de intelegere si pregatire decat doua cursuri pe zi a unui student pregatit si dedicat  alegerii lui.

Afirmatorul 1 mai sustine ca subventionarea exclusiva a  specializarilor productive l-ar responsabiliza pe student. Dar este posibila responsabilizarea cu forta? Unde se mai regaseste dreptul persoanei la libera alegere?  Prin finantarea numai anumitor specializari s-ar introduce , asa cum am indicat mai devreme, o politica cat se poate de discriminatorie, deoarece doar persoanele cu posibilitati materiale ar avea sansa de a urma un domeniu de specializare dorit.

In concluzie, echipa negatorilor considera ca aceasta politica a statului de a subventiona doar specializarile ce sunt cautate pe piata fortei de munca ar fi o actiune ce violeaza valorile constitutionale si democratice, nu ar aduce  beneficii economice si ar reprezenta un act de discriminare fata de persoanele fara posibilitati materiale.



[3] Idem 2

[5] Idem 3


A2 (Mălina Mihalache)

Sunt vorbitorul A2 si voi incepe prin a reface cazul afirmator, apoi voi contraargumenta cazul negator.

Primul argument adus de echipa afirmatoare este (in pofida a ceea ce speculeaza echipa negatoare) in stransa legatura cu motiunea, intrucat explica de ce statul resuseste sa ofere sanse educationale egale tuturor tinerilor si totodata, de ce este justificata aceasta lichidare a subventionarilor : statul asigura accesul populatiei la educatie, insa aceasta educatie nu este limitata, asa cum a incercat sa ne convinga echipa negatoare. Chiar daca anumite specializari nu vor mai fi subventionate, elevii tot au acces la acele specializari la locurile cu taxa. Dimpotriva, se creeaza concurenta  mare intre cei care doresc sa fie admisi, creandu-se un sistem de eliminare a celor slabi. In contextul in care universitatile private care au Indus o taxa sunt cele mai prospere si sunt considerate facultati de elita, elevii dispun de abilitati financiare pentru a-si completa educatia.

Prin cel de al doilea argument referitor la Impactul economic, echipa afirmatoare a incercat sa arate modul pozitiv in care ar fi influentata economia daca s-ar lichida subventionarile specializarilor fara deschidere pe piata : in conditiile in care statul pierde din punct de vedere financiar  si uman atunci cand un tanar care urmeaza o facultate si nu se angajeaza , emigreaza sau se angajeaza in domenii diferite fata de specializarea lor, statul are doar de castigat atunci cand va stopa aceasta subventionare care nu are decat consecinte negative asupra economiei.

Cel de-al treilea argument al echipei afirmatoare motiveaza ideea motiunii din perspectiva efectelor asupra studentilor si tinerilor care aplica la o anumita facultate : a nu mai subventiona un domeniu fara cautare pe piata, care din start nu ofera nicio perspectiva de viitor studentului, nu este doar echivalenta cu un avertisment la adresa acestora, ci si o indrumare, o ghidare spre ceea ce este cel mai bine pentru tineri : sa n-ajunga someri dupa finalizarea facultatii, cum se intampla foarte des atunci cand acestia urmeaza o facultate lipsita de perspective de angajare.  Asadar, putem combate aceasta neglijenta si inconstienta cu care unii studenti aleg facultatile nepotrivite doar pentru ca se intra mai usor si sunt subventionate. Motiunea propusa respecta in totalitate drepturile viitorilor studenti. Nu le ia nimeni sansa de a intra la o facultate, ci doar se face o diferentiere intre facultatile care, odata terminate, asigura succesul absolventului, profitul statului si progresul societatii, si facultatile care ofera absolventului  doar posibilitatea de a fi somer, de a emigra sau de a se orienta spre un alt domeniu, cauzand pierderi statului, societatii si individului.

In continuare voi contraargumenta cazul echipei negatoare.

Primul argument al echipei negatoare se bazeaza pe un rationament eronat: este gresit sa scada numarul elevilor care aleg o facultate doar pe baza faptului ca nu trebuie sa achite o taxa (neluand in seama abilitatile lor sau cererea de pe piata, pagubind statul de banii irositi pe scolarizarea lor si banii pe care statul i-ar fi primit dupa ce ei ar fi profesat, lucru imposibil in contextul inexistentei locurilor de munca pentru anumite domenii subventionate). Mai intai, echipa negatoare afirma ca facultatile odinioara doldora de studenti care vanau locurile la buget vor ramane fara studenti pentru ca nu vor mai fi finantate (si s-ar crea un dezechilibru), iar apoi afirma ca tot aceste facultati, la care va fi introdusa taxa, vor fi cautate de elevi pentru ca din ce in ce mai putina lume a practicat-o, idei care sunt in totala contradictie. Motiunea nu aduce decat beneficii deoarece, atunci cand o facultate nu va mai fi subventionata, nu va fi aleasa decat de studenti care vor cu adevara sa se orienteze spre acel domeniu, care sunt constienti de cerintele pietei, ergo de un numar suficient cat sa satisfaca piata muncii. Mai mult decat atat, locurile cu taxa aduc profit statului si cresc productivitatea si competivitatea studentului , lucru ilustrat si de afacerea profitabila a universitatilor private, afaceri de succes care au cei mai de elita studenti din lume. [1]

Prima perspectiva a celui de-al doilea argument este eronata. In primul rand, motiunea nu propune lichidarea tuturor subventionarilor, ci doar a celor de la facultatile care au cea mai scazuta rata de insertie pe piata muncii (filosofie, sport, teologie catolica) [2]. Exemplul dat este unul izolat, rar aplicabil sau intalnit intr-o societate in care taxele de la facultati sunt mai mult decat acceptabile [3], unde a face o facultate nu mai este un lux, ci un lucru obisnuit. Echipa negatoare accepta, in cele din urma, ca faptul ca statul subventioneaza in momentul actual domenii fara deschidere pe piata cauzeaza fenomenul de brain drain si pierderi financiare sistemului, acceptand astfel motiunea.

In concluzie, este natural ca un sistem deficitar, care determina doar efecte negative asupra societatii, entitatii statale si individului sa fie imbunatatit.

Prin urmare, va rugam sa votati motiunea.

Referinte:

[1] http://www.zf.ro/profesii/200-de-milioane-de-euro-pe-an-businessul-universitatilor-private-din-romania-8718700

[2] http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cifre-uluitoare-70-dintre-absolventi-fac-facultatea-degeaba--3999.html

[3] http://www.ziare.com/scoala/facultati/taxa-la-facultate-cati-bani-dau-romanii-si-ce-aleg-in-2011-1117457


N2 (Bianca Birtas)

În cele ce urmează voi încerca să iau argumentele afirmatorilor și să pun în balanță cu argumentele noastre, care susțin subvenționarea specializărilor chiar dacă acestea nu au căutare pe piața muncii.

O șansă pentru fiecare

Echipa afirmatorilor consideră că statul își îndeplinește oricum îndatoriile în ceea ce privește educația și faptul că dacă ar subvenționa doar specializările ce sunt căutate pe piața muncii ar ajuta la eliminarea celor slabi și nu ar crea deloc o limitare a studenților. Totuși cei care vor să-și urmeze pasiunea într-un domeniu ce nu e subvenționat, vor găsi locuri la taxă. A2 evită să comenteze faptul că această politică ar însemna și o practică discriminatorie.

Din punctul nostru de vedere, tocmai prin nesubvenționarea locurilor ce nu au căutare pe piața muncii, statul nu numai că limitează opțiunile unui tânăr fără posibilități financiare, însă nu sprijină deloc educația. Acum, ar putea veni întrebarea, dacă oricum ei se orientează după locurile bugetate, ce mai contează ce-și doresc ei să facă cu adevărat? Contează, pentru că prin acest fel le putem arăta că avem încredere în talentul și pasiunea lor, și că îi îndemnăm să-și urmeze visul, fără să le spulberăm orice șansă zicându-le că ei oricum nu-și vor găsi locul pe piața muncii. Trebuie să acordăm șanse egale pentru fiecare în parte, pentru că s-ar putea să fie nevoie la un moment dat de oameni specializați într-un anumit domeniu și să nu existe.

O problemă financiară

Afirmatorii mai susțin faptul că studenții dispun de posibilitatea financiară ca să urmeze o facultate și la taxă, ținând cont de faptul că există suficienți care aleg și facultăți private, iar acestea ar fi considerate facultăți de elită, deși nu a indicat nicio sursă în acest caz.

În primul rând, facultățile private sunt mai ieftine ca și facultățile de stat[1] și de asemenea acestea nu sunt la fel de performante ca și cele de stat.[2] După cum afirmă și Lucian Dumitru Dîrdală, lect. univ. dr  în Iaşi, la Universitatea ,,Mihail Kogălniceanu’’ (universitatea privată) studenții de la această facultate sunt cu precădere ”tineri (sau mai puţin tineri!) care au absolvit deja o facultate, urmează simultan o specializare în învăţămîntul de stat şi una în învăţămîntul privat, care nu pot renunţa la locul de muncă şi consideră ca învăţămîntul privat este ceva mai flexibil în ceea ce priveşte prezenţa; persoane care se orientează spre învăţămîntul superior după mulţi ani de la absolvirea liceului.”

Pe urmă, vor exista mereu studenți care sunt foarte buni în domeniile ce le-au ales, dar nu au posibilități financiare să se întrețină, astfel că 50% din studenți renunță la facultate după primul an de studiu datorită taxelor școlare.[3]

Consecințele subvenționării

 A2 consideră că subvenționarea specializărilor care nu au căutare pe piața muncii aduce doar consecințe negative. Însă noi suntem de părere că statul prin incapacitatea lui de a crea noi locuri de munca aduce consecințe negative. Precum am observat și mai sus, România e printre ultimele țări din Europa ca rată a absolvirii studenților.

De asemenea, afirmatorul 2 spune că un domeniu ce nu are căutare pe piața muncii  ”nu ofera nicio perspectiva de viitor studentului”, însă noi considerăm că această afirmație nu-și are rostul, atâta timp cât fiecare domeniu își are perspectiva și potențialul său. Formarea unui student durează aproximativ 4-5 ani, timp în care piața muncii se poate schimba.[4] Astfel că a retrage subvențiile pentru specializările ce nu sunt căutate pe piața muncii nu ar fi decizia cea mai înțeleaptă.

În acest caz, ceea ce propunem noi nu e o retragere a subvențiilor, ci mai degrabă o schimbare în ceea ce privește intrarea la facultate. Aceasta ar trebui să fie pe bază de examen la toate universitățile și nu pe bază de dosar, deoarece o dată ce elevul va trebui să se pregătească pentru o specializare va fi mult mai responsabil cu ceea ce își dorește și va fi și mult mai interesat să își găsească un loc de muncă în domeniu.[5] Trebuie să existe o educație mai serioasă și la nivel de facultate, să existe delimitări clare între elevii care își dau interesul să învețe și elevii care fac o facultate doar ca să fie făcută. Pentru că unele facultăți merg pe principiul ”studentul este clientul nostru” și atunci nu-și permit să evalueze studenții decât într-un mod favorabil. Fiindcă din momentul în care studentul este determinat să învețe sunt sigură că vor exista șanse mai mari de a se afirma și pe piața muncii, în același domeniu.

Astfel că, noi afirmăm că statul trebuie să continue să subvenționeze specializările, indiferent dacă sunt căutate pe piața muncii sau nu, pentru a nu exista discriminări și a susține tinerii, iar statul trebuie să găsească soluții la problema responsabilizării studenților, și la îmbunătățirea educației.

Referinte:

[1] http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/facultate-stat-privata-1_50b9ff227c42d5a663aec169/index.html

[2] http://dandasimona.wordpress.com/2013/04/26/facultate-la-stat-vs-facultate-privata/

[3] http://www.evz.ro/detalii/stiri/subfinantarea-in-educatie-loveste-in-studenti-50-renunta-la-facultate-dupa-primul-an-1052019.html

[4] http://adevarul.ro/educatie/universitar/cum-s-ar-putea-schimba-sistemul-universitar-romanesc-burse-adaptate-pietei-muncii-imprumuturi-studiu-stat-studentii-1_51ade5b6c7b855ff565872b4/index.html

[5] http://capitalismpepaine.ro/2012/11/12/universitatea-analfabetilor/



Decizia:

Radu Jakab

Multumesc celor doua echipe pentru dezbaterea sustinuta. A fost un meci de buna calitate, cu clash-uri interesante si mult continut.

Voi incepe cu cateva observatii general, apoi cele individuale, iar in incheiere va voi prezenta perspectiva mea asupra meciului.

Ma bucura ca ati avut cu totii discursuri bine structurate si usor de urmarit. Se intampla mai rar decat ati crede. Un al doilea lucru care mi-a placut a fost nivelul de sustinere prin dovezi ale afirmatiilor, de la primul pana la primul discurs.

Aici va fac o observatie totusi - incercati sa evitati bloguri (dandasimona.wordpress) si site-uri cu viziuni "in extreme" (capitalismpepaine). In aceeasi categorie pot intra si publicatii mainstream, dar discutia e lunga. Pe cat posibil, incercati sa va orientati catre: studii, opinii ale expertilor, statistici (ale unor firme de incredere) sau publicatii echidistante.

De asemenea, citati sursele conform standardelor Closer2Oxford, formatarea referintelor e clar explicata in tutorialul de structura: http://closer2oxford.ro/page/prez_structura_caz

Si acum sa o luam pe rand.

A1 are un discurs foarte bun pentru inceput. Interpreteaza motiunea, defineste cum s-ar aplica practic si apoi aduce trei argumente in care explica de ce masura ar duce la o imbunatatire a starii de fapt. Cred ca ar fi ajutat mult o analiza a impactului economic: cat cheltuie si cat se intoarce la stat pentru un student care lucreaza in specializarea sa, versus unul care lucreaza in alt domeniu, versus unul care ramane somer. E ok ca ai abordat tema responsabilitatii statului, anticipand una dintre directiile de atac negatoare.

N1 are cel mai bun discurs din meci. Mi-a placut contra-argumentarea faptului ca examenul de admitere indeparteaza studentii - o nuantare defapt. De asemenea atacul la nivelul impactului economic, care arata ca, fiind studenti ce nu urmeaza specializari ce ii pasioneaza, efectul poate fi negativ.

Nu prea sunt de acord cu felul in care pui problema la argumentul 1 - drepturi si discriminari. Daca in curent se subventioneaza 20 de locuri la Geografie si 40 la Psihologie, se incalca dreptul la educatie? Cel la liberul arbitru? Daca eu nu am bani sa merg la Harvard, sunt discriminat fata de unul care ii are? Cred ca aici discutia de principiile educatiei era mult mai importanta - educam pentru a forma oameni sau pentru a forma muncitori.. e o discutie interesanta.

Per total insa, continut si mult si bun, sustinut de dovezi si bine structurat.

Discursul A2 nu mai are aceeasi calitate ca si primele doua si nu reuseste sa convinga. La primul argument, problema discriminarii nu e atinsa, nici cea a principiilor educatiei. Ni se arata insa ca reducerea locurilor unde nu vor mai fi subventii va duce la concurenta mai mare, deci la calitate mai buna. Discutabil, avand in vedere ca ar scadea si numarul de studenti doritori.

Sustii insa, pe buna dreptate, ca un student ne-angajat e o investitie proasta, si ca sistemul de subventii poate fi folosit pentru "ghidarea" studentilor catre anumite specializari.

N2 are un discurs bun, desi pe alocuri, calitatea raspunsurilor putea fi mai buna. Ai subliniat foarte bine lipsa de raspuns a A2 referitor la discriminare si principiile educatiei. Faptul ca "s-ar putea să fie nevoie la un moment dat de oameni specializați într-un anumit domeniu și să nu existe" nu mi se pare foarte concret, e o presupunere; chiar voi sustineti ca nici o specializare nu dispare cu totul, si nimic nu ne opreste sa ajustam sistemul daca cumva apare o nevoie noua. Atentie, aduci un argument nou in discursul tau, ceea ce N2 nu are voie sa faca - acela cu admiterea la facultati, ca o contra-masura la propunerea afirmatorilor. Aceasta vine tardiv si afirmatorii nu ii pot raspunde, e o greseala strategica. Mai multe despre strategie aici: http://closer2oxford.ro/page/prez_strategie_caz

Revenind la ansamblul meciului. Cred ca au fost doua arii majore de conflict. Una era legata de principiile educatiei - ce ar trebui sa-si propuna sistemul educational romanesc -, si a doua legat de efectele economice.

Pe prima arie de conflict, negatorii fac o treaba mai buna, aratand ca angajarea nu e singura masura a reusitei sistemului educational. Cu alte cuvinte, formarea individuala, formarea in functie de preocupari si pasiuni, sunt si ele importante.

Legat de efectele economice, afirmatorii reusesc sa arate mecanismul, sistemul, prin care aceasta masura ar putea produce mai multi angajati, si mai multe impozite pentru stat. Pe de alta parte, negatorii sustin ca datorita faptului ca studentii sunt orientati catre specializari care nu ii pasioneaza, toate aceste efecte vor fi diminuate. Poate creste rata de renuntare la studii, studentii pot ajunge slabi profesionisti pe domeniul lor, sau sa nu se angajeze deloc. Astfel, aceasta arie de conflict ramane indecisa, deoarece ambele echipe isi sustin bine cauza. Probabil aici ar fi necesara o analiza mai adanca si mai clara care sa incline balanta.

Decizia mea merge in acest meci catre negatori, bazat pe castigarea primei arii de conflict si a unui continut mai convingator per total.

Felicit ambele echipe si va urez succes in continuare!

Punctaje individuale:

 

Continut

Strategie

Stil

Total

A1

13

8

3

24

N1

13

9

4

26

A2

11

7

3

21

N2

13

8

4

25

A1 -> 24 puncte
N1 -> 26 puncte
A2 -> 21 puncte
N2 -> 25 puncte
Castiga echipa:

Bianca si Ionut (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.