Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Remus' (afirmatori) vs 'Legen-wait for it-dary' (negatori)

A1 (Teo)

Consideram ca statul ar trebui sa nu mai subventioneze specializarile care nu au cautare pe piata muncii, adica acele domenii de studiu universitar sau postuniversitar care nu se coreleaza cu o categorie de posturi sau functii care pot fi gasite in mod frecvent in piata muncii la momentul actual. Astfel de specializari pot fi considerate cele din domeniul fizicii teoretice, psihologie, ingineria materialelor, asistenta sociala, studii culturale etc. Consideram ca statul ar trebui sa finanteze selectiv acele specializari care sunt productive, pe baza unor studii ale dinamicii pietei muncii care sa releve domeniile pentru care se pot gasi posturi in urmatorii 5 ani. Aceste evaluari pot fi reluate periodic pentru corelarea finantarii cu schimbarea realitatilor sociale si a cerintelor pietei.


Responsabilitatea statului vs. accesul la educatie al tinerilor

Atat Constitutia cat si legile in domeniul educatiei garanteaza dreptul si accesul la educatie al populatiei, dar acest drept nu implica si o angajare a statului de a sustine financiar orice forma de educatie. In fond, datoria statutului priveste asigurarea bunastarii si a liberului acces la invatamant. Din acest punct de vedere, statul isi indeplineste chiar mai bine aceasta responsabilitate atunci cand subventioneaza exclusiv specializarile care sunt cautate pe piata muncii, pentru ca faciliteaza accesul tinerilor care au posibilitati financiare variabile catre facultati cu specializari care garanteaza intr-o mai mare masura incadrarea ulterioara pe piata muncii. Tinerii care au inclinatie catre specializare cu o cautare mai mica pe piata muncii pot sa faca acest lucru in continuare, pentru ca uneori interesul si pasiune apentru un subiect primeaza in fata calculelor financiare: de exemplu, in 2013, specializarile din cadrul Facultatii de Geografie sunt in topul specializarilor cu concurenta mare, adica 16-18 candidati pe loc [1], chiar daca profesiile care rezulta nu sunt dintre cele mai lucrative [2]

Impactul economic

 

Finantarea universitatilor se face in functie de numarul de studenti pe care ii are universitatea la o anumita data [3]. De obicei un numar mare de studenti indica faptul ca acestia au un interes in domeniu, iar interesul poate sa provina dintr-o inclinatie naturala catre domeniul respectiv sau din tendinta de a considera acel domeniu ca fiind foarte productiv pe piata muncii, avand sansa la o cariera mai sigura sau mai profitabila. Desi pasiunea pentru un anumit domeniu de specializare face ca fiecare facultate sa inregistreze anual o cohorta de studenti, facultatile care inregistreaza in mod constant un numar crescut de studenti sunt de obicei si facultatile care ofera specializari cu cautare pe piata muncii. Daca statul ar inceta sa subventioneze specializarile fara cautare, majoritatea studentilor nu ar fi afectata in mod negatic. Aceasta politica ar fi de asemenea avantajoasa din punct de vedere economic pentru ca banii investiti in educatie in cadrul acestor specializari ar reprezenta de fapt o investitie care este recuperata de stat si societate, o data ce absolventii acestor specializari s-ar incadra in piata muncii si ar produce venituri impozitabile. In cadrul sistemului actual, statul finanteaza studii fara cautare, iar absolventii se incadreaza in piata muncii greu si de obicei in alt domeniu decat cel de specializare, obtinand venituri mai mici si deci contribuind mai putin la bunastarea lor si a societatii.

Responsabilizarea tinerilor

Foarte multi tineri isi aleg domeniul de specializare in mod iresponsabil si lenes, orientandu-se in functie de lejeritatea procesului de admitere, ferindu-se de specializarile care au examen de admitere [4] . Sansa de a obtine un loc bugetat este un alt criteriu important in alegerea specializarii - acest lucru e problematic pentru ca de multe ori facultatile au mai multe locuri bugetate datorita capacitatii lor de a face lobby la Minister in acest sens, si o data obtinute aceste locuri, facultatile fac eforturi sa atraga studentii ca sa “le umple” pentru a primi finantare maxima. Conform Societatii Academice din Romania, “Aceasta produce o logică circulară a alocării de resurse complet diferită de intenţiile teoretice ale politicii de alocare per capita.” [5] Totodata, multi tineri isi aleg specializarea in functie de lejeritatea programului/activitatii din perioada facultatii, fara insa a depune efort in a se implica in activitatii extracurriculare care sa le creasca sansele de angajare, si astfel nu reusesc sa se integreze ulterior in piata muncii. Prin subventionarea exclusiva a specializarilor productive, statul incurajeaza tinerii sa-si aleaga responsabil cariera si domeniul de studii, optand fie pentru un domeniu productiv, fie pentru un domeniu neproductiv dar pe care trebuie sa il plateasca singuri, determinandu-i astfel sa aleaga dupa criterii obiective si sa-si asume decizia in mod responsabil.

Din cele pezentate anterior, rezulta ca aceasta masura ar fi in conformitate cu rolul statului de a crea un mediu propice studiilor diverse, fara insa a ingreuna dinamica ulterioara de pe piata muncii. Totodata, aceasta strategie responsabilizeaza tinerii si e un elemenet care contribuie atat la bunastarea lor, cat si a societatii per ansamblu.

[1] Lica, Cristina, (iul. 2013 ), ADMITERE FACULTATE 2013. Specializarea cu CONCURENŢĂ ULUITOARE: 92 de candidaţi se bat pe un loc. INTERES mare şi pentru LIMBILE RARE, Evenimentul Zilei, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/qeXbOC

[2] Mirea, Corina, (ian.2013),Topul celor mai bine platite joburi in 2013: unde te poti angaja pentru 5.000 de euro net pe luna, Ziarul Financiar, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/KxzcGc

[3] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

[4] Ciulac, Andreea, (iul.2013), ADMITERE FACULTATE 2013. Admiterea cu examen scris „cerne” elevii, Evenimentul Zilei, recuperat pe 21.10.201 de pe http://goo.gl/311Bd 

[5] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

 


N1 (Ionut Danci)

O masura este buna si eficienta daca indeplineste simultan 3 conditii : 1. agentul sa fie cel care intradevar trebuie sa ia masura ; 2. principiile pe care se bazeaza masura sunt perfect valide ; 3. impactul asupra societatii este unul benefic. Discursul opozitiei va fi structurat in trei  puncte : contraargumentarea guvernului , prezentarea primului argument  referitor la facultatiile care raman fara finantarare  prezentarea argumentului referitor  la piata muncii. 

CONTRA-ARGUMENTARE

Observam cum niciunul dintre argumentele guvernului nu sunt valide , dar sa le luam punctual . Argumentul referitor la responsabilitatea statului si dreptul la educatie al tinerilor nu are legatura cu motiunea. Acest argument ne spune cum statul il indeplineste indatoririle fata de elevi si studenti , dar defapt acest argument in sine nu ne aduce nici un motiv pentru care statul nu ar subventiona anumite facultati . In acest argument si principiul de baza este gresit. Daca legea ii cere Anei sa aiba 2 mere si Ana are  3 , de aici nu rezulta ca Ana ar trebui sa renunte la al 3-lea mar doar pentru ca nu este o necesitate din punct de vedere legal. Mai mult decat atat si impactul acestei masuri este negativ, dar ma voi eferi la el in argumentul meu si voi preciza specific cand ajung la acest punct. Trecand la al doilea argument , cel legat de economie , guvernul ne spune cum oricum nu multi studenti mergeau la facultatile ce care ar trebui sa fie nefinantate in urma acestei masuri . Avand in vedere ca facultatile primeau subventii in functie de numarul studentilor din cadrul acelei facultati , iar cum guvernul ne spune ca acest numar este infim rezulta ca si fondurile pe care le primesc acele facultati sunt infime. Observam cum pe acest plan statul nu are de castigat , deci observam cum impactul economic este nesimnificativ deci rezulta ca si acest argument este invalid. Nici ultimul argument al guvernului nu este valabil deorece principiile de la baza lui nu sunt dezirabile . In primul rand intr-o societate democratica care vrea sa se dezvolte din punctul de vedere al democratiei nu este acceptat sa ingradesti orizonturile studentilor, cei care ar trebui sa fie cei mai deschisi la noi experiente , idei, concepte. In al doilea rand scopul liceului este de a-ti creea cat mai multe oportunitati in vederea alegerii unui mediu universitar adecvat calitatilor tale. In acest caz ce rost mai are ca in liceu sa ti se spune ca poti sa devii ce vrei iar cand trebuie sa-ti alegi o facultate nu poti sa alegi tot ce vrei deoarece statul nu mai finanteaza acea arie. Avand in vedere ca guvernul nu a adus niciun argument valid , voi trece la cazul opozitiei.

PROBLEMA FACULTATILOR NESUBVENTIONATE

Primul argument opozant se refera la facultatile care raman nesubventionate. Acestea vor avea din ce in ce mai putin studenti avand in vedere  ca majoritatea sutdentilor se bazeaza pe faptul ca sunt adimisi la "fara taxa". Acest lucru creeaza in timp dezechilibru intre ramurile de studiu ale societatii . De ce e asta rau? Pentru ca in timp ramura nesubventionata va deveni cautata deoarece din ce in ce mai putina lume a practicat-o fiind nefinantata.Dupa ce acea ramura initial nefinantat va deveni cautata si finantata si cele initial cautate vor deveni suprapopulate si nefinantate se va creea in timp un dezechilibru in celalalt sens. Aceasta oscilatie a unui domeniu intre a fi foarte cautat si suprapopulat nu este un lucru dezirabil si de aceea dorim un echilibru intre facultati. O alta problema a nefinantarii unor facultati este lipsa burselor de stat care asigurau un factor foarte important in performantele studentilor : motivatia. Pentru a fi eficient la un job , un om trebuie sa aiba cultivat acel spirit pentru a face performanta . In primele 12 clase existau burse , dar la facultatile nefinantate aceste burse de stat dispar , ergo si o parte din motivatia studentilor de a invata sistematic si a munci sistematic asa cum e nevoie in societatea de azi dispare .

PIATA MUNCII

Ultimul punct constructiv al opozitiei 1 se concetreaza asupra pietei muncii din 2 perspective : potentialul pe care nu-l valorificam si pierderilor datorita sistemului gandit prost. Sa presupunem ca un elev cu stare materiala precara pare sa fie un viitor extraordinar avocat, dar in timp dreptul a devenit o facultate nesubventionata pentru ca nu mai are aplicabilitate . Prin a nu subventiona toate facultatile noi am priva zilnic copii de acest gen foarte talentati dar care nu is permit sa isi plateasca studiile si trebuia sa faca altceva in viata. In acest mod ne putem priva de specialisti , care devenind specialisti pentru ca sunt foarte talentati si au muncit mult, oricum vor avea loc de munca, chiar daca sunt intr-un domeniu nu foarte cautat pe piata muncii.Din alt punct de vedere nu e bine sa investeti mai mult intr-anumite domenii care oricum sunt populate pentru ca foarte multi absolventi pleaca in strainatate neaducand niciun bun statului .Pentru toate aceste motive votati Opozitia!

Referinte:-


A2 (Remus Serban)

Daca A1 a stabilit deja ca statul si-ar indeplini obligatia, necesar si suficient, nesubventionand specializarile care nu au cautare pe piata muncii, explicand o metoda rezonabila de implementare, precum si avantajele reale ale unei asemenea masuri(responsabilizarea tinerilor in alegerile carieristice, avantaje economice precum cresterea in productivitate, recuperarea investitiei societale in invatamantul superior etc), N1 nu a reusit,desi foarte structurat, decatt sa genereze un suspans exctinctiv si superficial argumentat referitor la situatia locurilor nesubventionate si impactul acestei pierderi asupra unei societati care ar risca, ipotetic si repentin, sa ramana fara avocati. Ergo:



Actuala situatie economie este urmarita bizar si tragic doar de situatia din ce in ce mai precara a invatamantului superior. Daca universitatile private sunt notorii pentru calitatea si efectul scazut al educatiei pe care il ofera, reputatia programelor de studii oferite de stat poate la randul ei fi etichetata ca „inutil de stufoasa si aproape irelevanta pe piata muncii”. Sunt oferite programe de studii absurde in raport cu realitatea, epoca in care traim si piata muncii( eg. Amicul meu de la constructii are un curs de 300 de pagini despre folosirea azbestului in constructii, substanta interzisa de mai bine de 40 de ani).

Locurile sunt subventionate dupa un criteriu complex, complet afon in raport cu interesul si motivatia studentilor, piata muncii sau binelui general al societatii(bunul mers al economiei etc): este subventionat un numar de locuri in baza acreditarii si a standardului de calitate a invatamantului evaluat de ARACIS, a numarului de persoane admise la studii si a numarului de persoane care au studiat in anul anterior. Decanatul depune o cerere pentru subventionarea acestor locuri si, un numar grav de cadre didactice cu fortatul titlu de „profesor universitar”, pot preda, in acelasi ritm al nonvalorii si al pseudointelectualitatii, cursuri despre azbest, zodiac sau alte asemenea, in cadrul unor specializari care nu au fost in vreun fel regandite de mai bine de jumatate de secol. Scoala romaneasca naste astfel generatii intregi condamnate la a invata la locul de munca si..atat.

In momentul si in masura in care este impletata propunerea noastra, institutiile de invatamant superior sunt fortate, ca sa poata functiona, sa isi purifice programele de studii oferite si mai mult, sa le modernizeze. Daca programele in sine trebuie sa respecte rigori precum relevanta pe piata muncii, actualitatea si utilitatea lor generala, in mod cert decurge logic in baza interesului acestora de a functiona(motivatie pecuniara: primesc bani de la stat), sa respecte aceste rigori pentru a capata fondurile necesare functionarii.

Avantajele sunt clare: nu mai invatam despre azbest, facem scoala care preda ceva mai bun si mai departe decat actuala flexare absurda a neuronilor, „gatim” o societate mai bine pregatita intelectual si mult mai productiva pe piata muncii, „dePontificam” obtinerea de masterate si doctorate si piata neagra a lucrarilor de licenta. Persoanele cu interese educative exotice pot urmari aceste interese la institutii private, persoanele cu interes in cercetare pot urmari acest interes in cadrul unui masterat sau doctorat menit sa le ofere un studiu real si nu doar un titlu derizoriu. In esenta, reusim sa urmarim activ masurile educationale din tari cu un adevarat success al raportului educatie-piata muncii. Ar fi, atat in principiu cat si prin efecte, un mic pas spre a construi nu o cultura romaneasca, de care avem, se pare, in exces, ci o civilizatie romaneasca.



Ce sustin afirmatorii e simplu: o decimare a programelor de studii subventionate de stat care sa impulsioneze pecuniar universitatile sa ofere programe modernizate si incadrate in realitatile prezentului, in baza unor criterii desprinse din realitate si nu doar din circuitul viciat universitate-cerere de finantare. Ne este clar ca statul nu are obligatia sa procedeze altfel, desi imbuiba generos si osanzos universitatile cu fonduri alocate absurd, ineficient si fara o finalitate utila sau valoric relevanta, ne este clar ca obtinem beneficii reale, economic, social si educational, ne este clar ca din punct de vedere etic o societate care invata despre secolul trecut e mai castigata decat una care invata in secolul trecut, ramane sa lamurim ce nu e clar pentru negatori si eventual sa speculam felul in care acestia ne dau dreptate.



Nu exista riscul sa generam o societate care ramane fara medici, ingineri sau avocati, si este absurd din partea negatorilor sa presupuna asta. Nu exista nici riscul sa generam o societate care ramane fara filozofi, poeti sau oameni de teatru, desi se prea poate sa para asa. Generam o societate in care persoanele care aspira si care sunt motivate, sunt subventionate de stat si reusesc realmente in ceea ce si-au propus, obtinand o pregatire eficienta, relevanta si utila pentru scopurile lor. Dupa cum puncteaza si negatorii, generam aceea societate care ofera un invatamant si o piata a muncii care nu mai forteaza absolventii sa studieze sau sa munceasca in strainatate.



In concluzie, as aminti ca Romania cere sa fie schimbata. Votati pentru Afirmatori!


N2 ()

Pe parcursul acestei dezbateri am auzit probleme la nivel educational, la nivelul tinerilor din jurul tarii, probleme la nivel economic si multe altele. In schimb, haideti sa vedem care sunt defapt probleme pe care tara noastra le intampina sic ate dintre acestea sunt defapt chiar relevante in raport cu motiunea. Nimeni nu sustinte ca tara noastra are un invatamant puternic si ca sistemul nostrum educational este perfect, in schimb, in cazul in care facem schimbari pripite de dragul schimbarilor, vom da din lac in put.
Afirmatorul 2 a oferit un exemplu destul de clar despre cum merg lucrurile in tara noastra: invatam despre azbest desi nu este nevoie, datorita faptului ca este interzis de mai bine de 40 ani. In cazul in care statul nu doar ca nu investeste in toate domeniile (inclusive contructiile), ci le taie si subventionarea, suntem in pericol de a pierde pe rand fiecare domeniu “neimportant”. In momentul de fata avem foarte putini absolventi de constructii, de pedagogie, etc. si totusi acestea sunt domenii foarte importante pentru demersul societatii. In momentul in care pierdem si acele persoane la “fara taxa”, aceste domenii vor cadea incet incet si vom ramane fara constructori, profesori, si asa mai departe, dar cu o groaza de doctori si informaticieni care vor lucra peste hotare. Astfel observam adevaratul impact social, care nu numai ca ne aduce pierderi pe moment (la nivel de studenti), dar ne pune in pericol si viitorul pe aceste domenii.
O alta problema prezenta in dezbatere a fost economia. Sa vedem la sfarsitul dezbaterii daca statul defapt investeste bani prin subventionarea numai unor domenii, sau ii pierde neconditionat. Precum am prezentat si mai sus, nesubventionarea anumitor domenii ar putea capsa sistemul educational din acel domeniu si produce pagube la nivel de locuri de munca. In cazul in care nu exista decat jumatate din constructorii de care are nevoie tara, tot ea va trebui sa plateasca acei bani pentru a readuce un domeniu important pe picioare. La fel si cu profesorii, la fel si cu orice alta filiera considerate “neimportanta” la nivel educational. Faptul ca o facultate asa importanta precum cea de constructii inca are acele 300 de pagini despre azbest, ar trebui sa convinga statul sa investeasca acei bani intr-o educatie mai buna si diversa, nu in reducerea invatamantului la 3 facultati importante.
Marele efect pe care il are motiunea este la nivel social si locuri de munca, iar precum s-a mai vorbit si mai sus de aceasta si cum am facut si cu celelalte exemple reluate, as vrea sat rag o concluzie finala asupra acestei probleme: avem trei pierzatori, niciun castigator. Studentii care nu vor mai putea intra la “fara taxa” se vor duce acolo unde educatia este subventionata si sustinuta, adica nu ce vor ei cu adevarat sa faca, adica acolo unde au alti mii de studenti la dreapta si la stanga care se simt la fel de restransi sa fie acolo. Si aici intervine un al doilea pierzator: statul. Cele 3-4-5 domenii sustinute de catre stat si subventionate, vor produce mult mai multi tineri gata de munca. Cei care au rezultate printer miile de oameni, vor primi oferte in strainatate (cum din pacate se intampla foarte des si in momentul de fata), iar ceilalti care s-au simtit restransi sa vina la aceasta facultate, care nu au putut face ce si-au propus si cei care nu au bani sa se intretina in strainatate, vor ramane someri in Romania sau vor avea un loc de munca slab platit. Si aici apar nemultumirile la nivel de societate. Prea des auzim medici slabi, prea des auzim ca este plin de someri in jurul nostru si prea des auzim ca nu exista cine sa lucreze in anumite domenii. In momentul in care acceptam aceasta motiune, nu numai ca aceste probleme se vor inrautati, dar va trebui sa ne ridicam din groapa pe care ne-am sapat-o. Tot statul si cetatenii vor avea de pierdut in momentul in care nu mai exista oferte si locuri de munca in anumite domenii pentru ca nu exista cine sa lucreze si pentru ca invatamantul din Romania nu produce astfel de tineri muncitori.
Pe de alta parte, haideti sa vedem ce se intampla in cazul statul se roganizeaza si adopta un model, nu o motiune doar pentru ca simte nevoie de schimbare: educatia din Romania poate fi imbunatatita, in orice caz. Dar nu prin filtrarea anumitor domenii in care nu se invata ceea ce crede echipa afirmatorilor ca trebuie invatat, ci prin efectiva imbunatatire a sistemului. In cazul in care statul nu reduce acei bani, ci ii investeste (din fonduri si prin subventii), ne vom putea imbunatati atat locurile de munca si somajul, cat si investitiile pe toate domeniile. Astfel, vom avea oameni buni din toate domeniile si cu o sansa mult mai mare de reusita, decat cu 3, 4 intr-un singur domeniu.
 
In concluzie, echipa negatoare sustine astazi ca preferam sa avem trei castiguri si nici o pierdere, decat trei pierderi si nici un castig. Noi consideram ca educatia este baza multor elemente vitale in stat si ca nu trebuie filtrate, ci imbunatatia!



Decizia:

cristina rosu

A1 - 23 puncte

Am apreciat respectarea structurii unui caz de dezbateri și claritatea exprimării. Mi-ar fi plăcut să aflu mai multe de la început despre rolul statului în raport cu finanțarea locurilor la facultăți. A fost o idee bună să prezentați o serie de măsuri, ca reglementări, însă ar fi fost și mai bine dacă ați fi conturat mai bine status-quo-ul, problema din prezent a finanțărilor fără a se ține cont de criteriul integrării pe piața muncii și eventual cauza/ cauzele acesteia. La primul argument, atenție la exemplul oferit- în lipsa unei explicații clare de ce acesta ilustrează faptul că pasiunea depășește aspectul financiar (mă refer la exemplul cu facultatea de geografie), e posibil să se înțeleaga mai degrabă o ilustrare a problemei identificate: prea mulți studenți, prea puține locuri de muncă ulterior. La al doilea argument, trebuie să acordați o atenție mai mare asupra corelației sale în raport cu restul cazului. Dacă afirmați la un moment dat că impactul a ce propuneți nu va fi semnificativ, pentru că în status quo facutățile din domenii cu multă căutare pe piața muncii au deja cei mai mulți studenți și beneficiază de finanțare justificată inclusiv din punctul de vedere a ce susțineți voi în caz, vă diminuați capacitatea de a convinge că măsura propusă este deziderabilă și stringent necesară a fi aplicată (daca aplicarea sa nu va fi semnificativă, de ce sa mai fie aplicata?). De asemenea, atenție la corelații și în cadrul argumentului. Dacă majoritatea studenților deja merg la facultăți care le oferă șanse sporite să se angajeze ulterior, atunci statul nu pierde atât de mult din impozite în status quo, deci și în prezent face o investiție bună. La al treilea argument, încercați pe viitor să explicați mai mult și să exemplificați, eventual. Nu se întelege de ce per se criteriile enumerate de voi sunt unele negative, iresponsabile. De asemenea, nu se întelege de ce aplicând ce propuneți voi vor fi înlaturate și criteriile „iresponsabile”.

N1 - 24 puncte

Ar fi fost recomandabil dacă ideile din discurs ar fi fost sustinuțe de dovezi, nu doar de ilustrări. În contraargumentare, încercați să înțelegeti ce a vrut să spună partea adversă. Primul argument afirmator avea valențe defensive, în ideea că responsabilitatea statului este limitată și nu cuprinde în mod necesar accesul la educație- astfel, nu se limitează acest acces, prin aplicarea măsurilor propuse. În privința celui de-al doilea argument, sunt de acord că la modul în care a fost prezentat arată că impactul economic este insignifiant. Cu toate acestea, era o oportunitate să veniți cu mai multe completări ce aveau legătură cu aspectul economic. Argumentul referitor la îngrădirea orizonturilor ar fi avut un impact mai mare dacă ar fi fost mai mult despre dreptul de a alege o facultate care îți place și efectele încălcării acestuia. Mi-a placut ideea cu dezechilibrul între ramurile de studiu ale societății. Nu am înteles bine de ce se pierde spiritul de performanță pentru că nu vor mai fi burse de merit- e puțin exagerat și umbrit de efectul dispariției unei specializari întregi, care apare mult mai grav, din perspectiva negatoare. Ultima idee din discurs, cea referitoare la migrarea forței de muncă, a fost strategic poziționată neinspirat și ar fi fost o idee mai bună să devină un argument, mai ales pentru că N2 face referiri în această direcție încă de la început.

A2 - 23 puncte

Discursul este foarte exigent din punct de vedere al problemelor identificate. Se vorbește despre pseudointelectualitate, nonvalori, purificarea programelor de studiu, „depontificare”, studenți productivi intelectual și productivi pe piața muncii, însă nu se fac legături de cauzalitate între premise și concluzii. Dacă măsura propusă este cea de la A1, ar fi trebuit să se explice cum prin aceasta se ajunge la rezolvarea tuturor problemelor identificate în acest mod abia la A2. Există și o diferență de abordare a argumentelor, la A1 se prezintă intr-un fel, iar acum structura adoptată inițial se modifică, discursul căpătând o nuanță mai mult stilistică decât argumentativă, din punct de vedere a ce trebuia să facă A2.

N2 - 24 puncte

Am apreciat identificarea efectelor negative ale măsurii propuse de afirmatori într-o formă structurată. Mi-ar fi plăcut o resusținere a ideilor de la N1, într-un mod mai documentat. Pe viitor, în termeni de strategie, încercați la N1 și N2 să fiți mai omogeni- nu a fost o idee bună să terminați discursul N1 cu ideea tinerilor care vor migra, iar la N2 să o accentuați, ca și cum ar fi fost un argument prezentat inițial (în termeni de afirmație, raționament și dovadă). Mi-a plăcut că ați arătat că există mai multe cauze pentru problemele indentificate de afirmatori, nu neapărat felul în care sunt subvenționate facultățile.

Echipa care a câștigat a fost cea NEGATOARE. Din punct de vedere al efectelor negative pe care măsura propusă de afirmatori le va avea, negatorii au reușit să arate că societatea va avea de suferit- atât din punct de vedere al studenților care își vor pierde posibilitatea de a urma o specializare pe care și-o doresc, sunt motivați să o urmeze și în care pot face performanță, cât și din punct de vedere al statului. Multe dintre problemele identificate de afirmatori pot fi rezolvate prin modalități alternative, cum ar fi îmbunătățirea calității actului educațional (după cum susțineau negatorii), nu tema pe care se dezbate- în lipsa unor legături de cauzalitate explicate. De asemenea, ideea negatorilor referitoare la efectul dezechilibrului între ramurile de studiu ale societății care va afecta pe termen lung economia a fost necontraargumentată substanțial, la fel și efectele negative de pe piața muncii (ambele constuind cazul negator inițial). Aș recomanda ambelor echipe să utilizeze mai des dovezi, altfel se riscă să fie diminuată calitatea argumentării.   

A1 -> 23 puncte
N1 -> 24 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Legen-wait for it-dary (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.