Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Andrei si Stefan' (afirmatori) vs 'Ana si marina' (negatori)

A1 (Andrei Tanasescu)

Potrivit unui studiu realizat de The Economist,  aproximativ 300 de milioane de tineri din intreaga lume, cu varste cuprinse intre 15-24 de ani, nu au un loc de munca [1]. Problema somajului in randul tinerilor este de departe o problema majora cu care se confrunta si Romania, aceasta regasindu-se pe ultimele trei locuri in U.E. in ceea ce priveste saracia in randul tinerilor (28,1%) [2].

In buna traditie analitica, vom incepe prin a stabili cateva definitii in baza carora vom aborda motiunea. Astfel, prin subventie intelegem un ajutor banesc acordat de catre stat persoanelor care urmeaza o facultate de stat, conform prevederilor legale. Mai exact, studentii inscrisi la o specializare in cadrul unei facultati de stat si care se incadreaza in numarul locurilor subventionate, beneficiaza de plata integrala a studiilor de catre stat, plus alte subventii precum bursele, transportul in comun, etc. Iar prin cerere pe piata muncii intelegem numarul locurilor de munca disponibile intr-un anumit domeniu, specific nivelului de studii (superior, mediu, profesional si necalificat).

Starea de fapt de la care plecam este aceea ca educatia este un serviciu pe care statul incearca sa-l ofere cat mai multor indivizi. Insa, pentru a face acest lucru statul trebuie sa se implice in mod activ iar indeplinirea scopului depinde de capacitatile sale. Iar cum acestea sunt limitate, e evidenta  importanta unei strategii prin care invatamantul sa fie oferit intr-un mod cat mai eficient si productiv, atat pentru stat cat si pentru indivizi. In continuare, vom pleda pentru oprirea subventionarii specializarilor care pregatesc tinerii in domenii ce nu au continuare pe piata muncii autohtone, avand in vedere aspecte  economice si educationale.

Argumentul I – Eficienta alocarii subventiilor

Una din cauzele cresterii somajului in randul tinerilor pe plan national este imposibilitatea incadrarii pe piata muncii a celor care termina specializari ce nu se mai regasesc in domeniile cautate. La momentul actual, potrivit unui raport ANOFM [3] exista 12.514 locuri vacante, dintre care 1.244 locuri destinate celor cu studii superioare si 11.270 locuri destinate celor cu studii medii, profesionale sau muncitorilor necalificati. Analizand acest raport, observam ca un numar mare de specializari bugetate nici macar nu se regasesc printre aceste cifre, desi in 2013 au atras cel mai mare numar de studenti, cum ar fi: Limbi Moderne Aplicate – 92/loc, sau Geografia Turismului – 15,6/loc [4]. Scopul oricarui stat ce investeste in educatie este sa obtina un capital uman care sa-i aduca mai apoi un profit. Insa, in momentul in care acesta investeste in specializari care dezvolta un capital uman ce nu se poate incadra pe piata muncii autohtone, are loc o pierdere din punct de vedere economic. E timpul ca statul sa adopte o strategie mai eficienta in ceea ce priveste subventionarea invatamantului superior, iar in acest sens poate in primul rand sa economiseasca o suma importanta de bani prin oprirea subventionarii specializarilor neproductive si imbunatatirea celor care au continuitate pe piata muncii si pot aduce profit statului.

Argumentul II – Restructurarea invatamantului universitar de stat

Numarul mare al specializarilor ce se regasesc in sistemul de invatamant universitar reprezinta o consecinta a cererii mediului industrial, care s-a dezvoltat extrem de repede creand noi domenii de activitate. Privind astfel problema, oferta universitatilor in ceea ce priveste posibilitatile de studiu ar trebui sa reflecte aceste cereri ale pietii insa putem observa cu usurinta ca multe dintre specializari pregatesc tinerii in domenii ce nu mai au cautare. Daca cererea s-a schimbat in mod frecvent, nu putem spune acelasi lucru si despre oferta universitatilor, acestea neadaptandu-se cerintelor. Astfel, pe langa beneficiile economice enumerate anterior, stoparea alocarii subventiilor catre specializarile ce nu au cautare ar insemna si un prim pas stimulator in restructurarea sistemului de invatamant universitar, la nivelul ofertei educationale. Prin aceasta, vor fi incurajate domeniile de studiu care pot avea o continuitate pe piata muncii si in acelasi timp va fi stimulata si restructurarea celor neadaptate la cererile actuale.

Concluzionand, consideram ca statul  trebuie sa fie mai eficient in ceea ce priveste invatamantul universitar iar primul pas in acest sens ar putea fi stoparea subventionarii specializarilor neproductive, avand ca rezultat o mai buna gestionare a bugetului si adaptarea ofertei de studii in acord cu piata.

Referinte:

[1] “Generation jobless”, Apr. 27th 2013, http://www.economist.com/news/international/21576657-around-world-almost-300m-15-24-year-olds-are-not-working-what-has-caused

[2] Oana Craciun – Adevarul, “Oficialii vor să reducă şomajul în rândul tinerilor sub 20% cu fonduri europene”, www.adevarul.ro

[3]        http://www.anofm.ro/12-514-locuri-de-munc%C4%83-vacante-%C3%AEn-data-de-10-octombrie-2013

[4] Alexandra Ciliac, http://www.evz.ro/detalii/stiri/admitere-facultate-2013-care-sunt-cele-mai-cautate-specializari-1049040.html


N1 (marina olaru)

Motiune:E timpul ca statul sa nu mai subvenctioneze specializarile care nu au cautare pe piata de munca.

Buna! Suntem echipa "Ana si Marina" si ne vom prezenta propriul argument. Nu suntem de acord cu motiunea " ca statul sa nu mai subvenctioneze specializarile care nu au cautare pe piata de munca" pentru ca la un moment dat se va da drumul la specializarile care la momentul actual nu au cautare pe piata de munca.

Specializarile au un rol important deoarece ele fiind sau nu subvenctionate de catre stat, orice student isi poate alege drumul in viata facand ceea ce ii place chiar daca facultatea respectiva nu are cautare pe piata si suntem de parere ca statul ne poate lua acest drept prin a nu mai subvenctiona facultatea respectiva. Daca statul ar lua acest drept studentilor care nu au stare financiara cat de cat buna si  isi pot plati singuri studiile, de aceea au nevoie de subvenctionarea statului. Asa ca dupa terminarea facultatii, studentul va iesi cu incredere pe portile facultatii stiind ca va avea un loc de munca asigurat.

De exemplu, cei care au terminat "Facultatea de Drept" si au iesit juristi sau/si procurori, la momentul actual sunt foarte cautati pe piata de munca, mai ales procurorii. Aceasta facultate a fost si este subvenctionata de catre stat, la momentul actual, oamenii avand locuri de munca desi in urma cu cativa ani nu era cautata pe piata de munca. Pe langa aceasta facultate, pe care v-am dat-o ca exemplu, mai axista si multe altele. Specializarile au un rol important in viata omului fie ca sunt sau ca nu cautate pe piata de munca, omul putand face ceea ce ii place, ceea ce il pasioneaza si ceea ce isi doreste stiind ca facultatea respectiva este subvenctionata de catre stat.

Prin argumentul pe care vii l-am prezentat sper ca v-am convins cum ca specializarea are un rol important in viata studentului, el putandu-si cauta foarte usor un loc de munca dupa terminarea facultatii.


A2 (Stefan Buzec)

In cadrul celui de-al doilea discurs afirmator, vom contraargumenta ceea ce s-a adus in discutie din partea echipei negatoare iar apoi vom resustine propriile argumente, aducand unele completari.

Suntem de acord cu echipa negatoare asupra faptului ca specializarile ofera o gama larga de posibilitati, din care studentul poate sa aleaga ceea ce ii place. Insa, nu suntem de acord ca statul sa iroseasca fonduri prin subventionarea unor astfel de specializari doar pentru ca unii oameni isi doresc sa le urmeze in contextul in care, asa cum am mai spus, resursele sale sunt limitate iar in aceasta dezbatere este vorba despre invatamantul superior care nu este obligatoriu. Consideram ca simpla placere a unui individ de a urma o specializare nu este suficienta pentru ca statul sa o subventioneze.

In argumentul sustinut, echipa negatoare sublineaza faptul ca prin specializarile diverse, " fiind sau nu subvenctionate de catre stat ", studentii au dreptul de a-si alege drumul in viata iar daca statul ar opri subventionarea unora dintre acestea, i-ar priva de acest drept. In primul rand, masura pentru care pledam nu este cea de desfintare/inchidere a unor specializari ci cea prin care statul sa nu mai aloce subventii catre specializarile care pregatesc studentii in domenii ce nu sunt cautate pe piata muncii autohtone. Astfel, specializarile vor ramane disponibile oricui doreste sa le urmeze doar ca nu vor mai fi subventionate, iar prin aceasta statul nu priveaza studentii de dreptul de a studia ce-si doresc. In al doilea rand, dreptul la educatie este un drept pozitiv, adica un drept care pentru a putea fi asigurat cetatenilor statul trebuie sa se implice in mod activ, depinzand de resursele pe care le are. Mai mult decat atat, se pune si problema utilizarii eficiente a fondului pentru subventionare iar in primul nostru argument am explicat de ce este nevoie ca investitia pe care statul o face in educatie trebuie sa fie si productiva.

O alta idee sustinuta de negatori si cu care nu suntem de acord este ca subventionarea specializarilor neproductive ar trebui pastrata bazandu-se pe presupunerea ca peste un timp acestea vor fi din nou cautate. La ora actuala, oamenii dispun de suficiente tehnici/metode si instrumente prin care pot anticipa evolutia unei piete iar aplicarea masurii pe care o sustinem va avea la baza acest criteriu. Evident, nu vom opri subventionarea unei specializari in acest an doar pentru ca numar cererilor a scazut cu 2% fata de anul trecut si de asemenea putem avea o perspectiva suficient de clara asupra domeniilor care vor avea cautare in urmatoarea perioada de timp, bazandu-ne pe posibilitatile existente si pe resursele statului de a le sustine. Asadar, simpla speranta ca poate in viitor vor fi cautati si studentii de la specializarea X consideram ca nu este suficienta pentru a mentine o specializare, iar atunci cand se va opri subventionarea acest lucru se va intampla avand o perspectiva clara asupra pietii.

Referitor la exemplul adus de negetori, in primul rand acesta nu este sustinut de o sursa sigura care sa verifice cele afirmate. In al doilea rand, situatia descrisa in acest exemplu este in contradictie cu datele oferite de BizLawyer in 2011, care intr-unul din articole [1] sublinia faptul ca doar 1 din 30 de studenti care termina Dreptul isi poate gasi un loc de munca in domeniul in care s-a pregatit. Am putea afirma ca, dimpotriva, cazul facultatilor de drept s-ar putea incadra in randul celor spre care se indreapta un buget de subventii prea mare, in raport cu cererea pe piata muncii a acestei specializari.

As dori acum sa reiau principalele puncte ale cazului afirmator.

In primul argument enuntat, cel economic, am sustinut faptul ca statul nu investeste eficient in invatamantul superior intrucat aloca fonduri substantiale in directii pe care piata muncii nu le poate sustine si in care capitatul uman rezultat nu poate fi productiv. Prin oprirea acestei subventionari ineficiente, statul ar putea economisi sume importante pe care mai apoi le-ar putea folosi in dezvoltarea altor ramuri ale invatamantului, cel profesional spre exemplu care la momentul actual are cea mai mare cautare pe piata muncii.

In al doilea argument, am sustinut contributia aceste masuri in ceea ce priveste restructurarea si eficientizarea sistemului de invatamant universitar prin stimularea orientarii catre specializarile ce pot oferi un loc de munca pe piata autohtona. Studentii vor fi mai determinati sa mearga sper domeniile cautate, specializarile neadaptate la noile cereri vor trebui sa se realinieze pietii si astfel devenind mai productive si, nu in ultimul rand, am putea spera si la reducerea somajului in randul tinerilor intrucat acestia vor fi mai motivati sa urmeze o specializare tinand cont de sansele reale de a obtinue un job dupa terminarea ei.

Va multumim si va invitam sa votati motiunea !

Referinte:

[1] Stefana Enache,  http://www.bizlawyer.ro/stiri/studenti/ce-sanse-mai-au-absolventii-de-drept-pe-piata-muncii


N2 ()

Buna! sunt al doilea vorbitor al opozitiei si vom incepe prin a cotraargumenta cele spuse de guvern iar apoi vom resustine propriile argumente  aducand noi intari.                                                    

Nu suntem de acord cu ceea ce a spus echipa afirmatoare cum ca statul nu investeste eficient in invatamantul universitar si ca aloca fonduri in directii pe care piata muncii nu le poate sustine deoarece se poate ca specializarea respectiva sa aibe cautare pe piata muncii dupa terminarea invatamantului universitar intrucat studentul va avea loc de munca si totodata va face ceea cei place mergand la serviciu cu drag, statul nealocand fonduri ineficiente si totodata se poate spune ca acele fonduri le aloca catre o specializare cu deschidere spre piiata muncii. De exemplu, de prin anii '80 cand a iesit Nicolae Ceausescu din functie, nu au mai fost atat de numerosi candidati la medicina, in domeniile tehnice si in cele de informatica iar acum aceste domenii au redeschidere catre piata muncii, intrucat statul investind eficient in domeniile respective iar studentii multumiti si impliniti facand ceea ce la place.                                                                                        O

Alta idee sustinuta de echipa afirmatoare este ca studentii vor fi determinati sa mearga catre specializarile cu cautare pe piata muncii, noi nu suntem de acord pentru ca in primul rand studentii, dupa terminarea liceului sunt liberi sa isi aleaga singuri calea spre viitor alegandu-si facultatea/universitatea aceasta fiind sau nu subventionata de catre stat, iar in al doilea rand studentii nu vor fi multumiti pentru ca studiile lor nu ar mai fi subventionate de stat.             

Acum voi incepe prin a intari argumentul spus in editia trecuta, este adevarat faptul ca fiecare dintre elevii de liceu sunt lasati sa isi croiasca singuri drumul catre viitor fara sa-i mai ghideze parintii, alegandu-si facultatea dorita dar in acelasi timp doresc ca facultatea respectiva sa fie de stat pentu ca nu toti au o pozitie economica foarte buna sau cat sa isi poata plati singuri studiile, de aceea subventionarile statului nu sunt ineficiente ci ajuta elevul foarte bun dar nu cu o situatie economica tocmai buna sa isi inceapa o noua cariera placuta si iubita de catre el.                        

Consider ca statul oricum nu aloca fonduri imense facultatilor intrucat studentii trebuie sa isi plateasca in mare parte facultatea si tot ce tine de ea, dar pentru cei care nu isi pot plati toate cheltuilile ceea ce  contribuire la plata facultatii sunt buni si banii alocati de catre stat. De exeplu, cunosc o persoana care, dupa terminarea liceului a plecat de la parintii ei in Bucuresti la facultate, nefiind sustinut de catre parinti, acestia neavand bani sa o tina in facultate, ea fiind o eleva foarte buna a intrat la facultate fara probleme intretinandu-se din burele acordate de catre stat, la momentul actual fiind medic. Desi acum cativa ani aceasta meserie nu mai avea deschidere pe piata muncii si totusi a fost subventionata de catre stat, dar la momentul actual este foarte cautata de catre piata muncii si este in continuare subcventionata de catre stat.                    

In concluzie, statul trebuie sa subventioneze in continuare facultatile fie ca au sau nu specializare catre piata muncii deoarece nu toti isi pot permite sa-si plateasca studiile si specializarile respective li se pot redeschide pe piata muncii.                  

Prin toate acestea sper ca v-am convins ca subventionarea facultatii trebuie in continuare sustinuta de catre stat.



Decizia:

Radu Jakab

Multumesc celor doua echipe pentru dezbaterea sustinuta. Voi incepe cu observatii individuale asupra discursurilor si voi incheia cu analiza meciului si decizia.

Primul discurs afirmator incepe prin a descrie situatia actuala a absolventilor, in lume si in Romania, si astfel evidentiaza o problema la nivelul saraciei si somajului pentru tineri. Analiza se foloseste de dovezi concrete pentru a fi sustinuta. Astfel, motiunea propusa doreste sa rezolve problemele identificate pe doua nivele - pe de o parte, folosirea mai eficienta a banilor statului; pe de alta parte imbunatatirea sistemului universitar prin adaptarea acestuia la nevoile pietei de munca. Doresc de asemenea sa laud claritatea prezentarii.

Primul negator sustine beneficiile studentilor atunci cand pot alege o specializare care ii pasioneaza. In acelasi timp, sustine ca o specializare poate oricand reveni in actualitate pe piata muncii. Desi ideile de atac sunt pertinente, cred ca ele ar fi trebuit sustinute mai amplu, poate cautate si alte cai de atac. Discursul este prea scurt. De asemenea, un exemplu (Facultatea de Drept) va fi intotdeauna mai putin convingator decat o statistica (numarul de tineri someri).

Afirmatorul doi arata doua lucruri legat de dreptul studentilor de a studia ce vor. Unu, aceasta varianta ramane posibila, dar pe banii proprii, banii statului trebuid sa fie folositi mai eficient. Doi, invatamantul superior nu este obligatoriu, statul nu are o obligatie de a asigura orice specializare. Pe tema revenirii unor specializari in actualitate, ni se arata ca multi absolventi de drept sunt someri, deci exemplul negator e pus sub indoiala. In acelasi timp, se subliniaza ca ajustarile subventiilor sunt necesare acolo unde e clar ca piata de munca nu ofer locuri, si nu unde e discutabil. Structura e foarte buna - re-argumentare si apoi dezvoltarea fiecarui argument propriu-, discursul e clar si usor de urmarit. Mi-ar  fi placut de asemenea sa nuantezi faptul ca subventiile pot fi mai mari sau mai mici, nu e o masura de totul sau nimic, iar astfel, statul poate directiona educatia spre o zona sau alta, chiar si prin ajustari ulterioare.

Al doilea vorbitor negator reia unele idei. Legat de specializarile ne-subventionate, ni se arata ca acestea vor decadea, studentii nepermitandu-si sa se sustina singuri. Ni se arata de asemenea alte exemple de specializari unde cererea pietei de munca s-a modificat in timp, nesustinute insa de dovezi clare. Iti recomand mai multa grija in exprimare; spui la un moment dat ca "prin anii '80 cand a iesit Nicolae Ceausescu din functie [...]" - Nicolae Ceausescu a 'iesit din functie' in 1989 prin o revolutie in care au murit oameni - un subiect sensibil, pe buna dreptate. Altfel, argumentele sunt pertinente, si ar fi fost mai binevenite la vorbitorul N1. De asemenea, propozitiile tale sunt lungi si uneori greu de urmarit - a doua fraza are ptru randuri si jumatate! Te incurajez sa urmaresti tutorialul de stil ca sa iti slefuiesti discursul, iti va fi util in meciurile urmatoare: http://closer2oxford.ro/page/prez_stil_caz

O observatie pentru ambele echipe: citati sursele conform standardelor Closer2Oxford, formatarea referintelor e clar explicata in tutorialul de structura: http://closer2oxford.ro/page/prez_structura_caz

Meciul per ansamblu a fost bun, dar nu foarte echilibrat. Cred ca echipa afirmatorare si-a atins mult mai bine scopul, facand legatura clara intre o problema existenta in societate (somajul tinerilor) si solutia pe care acesta motiune o reprezinta. Daca discutam in cazul Norvegiei, de exemplu, unde somajul nu e o problema majora, putem spune ca banii statului sunt bine cheltuiti permitand studentilor sa invete ce le place. In Romania insa, banii putini ai statului sunt mai bine folositi rezolvand problema somajului dovedita de afirmatori.

Negatorii nu reusesc sa contra-argumenteze consistent cazul afirmator, se bazeaza deseori pe speculatii ori opinii personale, si nu pe dovezi mai consistente. Dincolo de partea de contra-argumentare, negatorii ar putea avea o viziune proprie. Spre exemplu, sa sustina nu subventionarea tuturor specializarilor, ci a celor pe domenii de interes strategic al Romaniei. O astfel de masura, alaturi de sustinere economica a intreprinderilor pe aceleasi  domenii strategice, poate dirija piata de munca inspre ceea ce consideram noi important. Spre deosebire de solutia propusa de afirmatori, in care (invers) educatia e dirijata de piata de munca. Fondurile de subventii fiind limitate, cele doua solutii se exclud una pe cealalta, iar daca negatorii arata superioritatea dirijarii educatiei catre domeniile de interes strategic, pot castiga meciul.

Decizia mea merge in acest meci catre afirmatori.

Felicit ambele echipe si va urez succes in continuare!

 

Continut

Strategie

Stil

Total

A1

15

8

3

26

N1

10

7

3

20

A2

14

9

4

27

N2

12

7

3

22

A1 -> 24 puncte
N1 -> 20 puncte
A2 -> 25 puncte
N2 -> 22 puncte
Castiga echipa:

Andrei si Stefan (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.