Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Bianca' (afirmatori) vs 'anarho.debaterii' (negatori)

A1 (Teo)

Consideram ca statul ar trebui sa nu mai subventioneze specializarile care nu au cautare pe piata muncii, adica acele domenii de studiu universitar sau postuniversitar care nu se coreleaza cu o categorie de posturi sau functii care pot fi gasite in mod frecvent in piata muncii la momentul actual. Astfel de specializari pot fi considerate cele din domeniul fizicii teoretice, psihologie, ingineria materialelor, asistenta sociala, studii culturale etc. Consideram ca statul ar trebui sa finanteze selectiv acele specializari care sunt productive, pe baza unor studii ale dinamicii pietei muncii care sa releve domeniile pentru care se pot gasi posturi in urmatorii 5 ani. Aceste evaluari pot fi reluate periodic pentru corelarea finantarii cu schimbarea realitatilor sociale si a cerintelor pietei.


Responsabilitatea statului vs. accesul la educatie al tinerilor

Atat Constitutia cat si legile in domeniul educatiei garanteaza dreptul si accesul la educatie al populatiei, dar acest drept nu implica si o angajare a statului de a sustine financiar orice forma de educatie. In fond, datoria statutului priveste asigurarea bunastarii si a liberului acces la invatamant. Din acest punct de vedere, statul isi indeplineste chiar mai bine aceasta responsabilitate atunci cand subventioneaza exclusiv specializarile care sunt cautate pe piata muncii, pentru ca faciliteaza accesul tinerilor care au posibilitati financiare variabile catre facultati cu specializari care garanteaza intr-o mai mare masura incadrarea ulterioara pe piata muncii. Tinerii care au inclinatie catre specializare cu o cautare mai mica pe piata muncii pot sa faca acest lucru in continuare, pentru ca uneori interesul si pasiune apentru un subiect primeaza in fata calculelor financiare: de exemplu, in 2013, specializarile din cadrul Facultatii de Geografie sunt in topul specializarilor cu concurenta mare, adica 16-18 candidati pe loc [1], chiar daca profesiile care rezulta nu sunt dintre cele mai lucrative [2]

Impactul economic

 

Finantarea universitatilor se face in functie de numarul de studenti pe care ii are universitatea la o anumita data [3]. De obicei un numar mare de studenti indica faptul ca acestia au un interes in domeniu, iar interesul poate sa provina dintr-o inclinatie naturala catre domeniul respectiv sau din tendinta de a considera acel domeniu ca fiind foarte productiv pe piata muncii, avand sansa la o cariera mai sigura sau mai profitabila. Desi pasiunea pentru un anumit domeniu de specializare face ca fiecare facultate sa inregistreze anual o cohorta de studenti, facultatile care inregistreaza in mod constant un numar crescut de studenti sunt de obicei si facultatile care ofera specializari cu cautare pe piata muncii. Daca statul ar inceta sa subventioneze specializarile fara cautare, majoritatea studentilor nu ar fi afectata in mod negatic. Aceasta politica ar fi de asemenea avantajoasa din punct de vedere economic pentru ca banii investiti in educatie in cadrul acestor specializari ar reprezenta de fapt o investitie care este recuperata de stat si societate, o data ce absolventii acestor specializari s-ar incadra in piata muncii si ar produce venituri impozitabile. In cadrul sistemului actual, statul finanteaza studii fara cautare, iar absolventii se incadreaza in piata muncii greu si de obicei in alt domeniu decat cel de specializare, obtinand venituri mai mici si deci contribuind mai putin la bunastarea lor si a societatii.

Responsabilizarea tinerilor

Foarte multi tineri isi aleg domeniul de specializare in mod iresponsabil si lenes, orientandu-se in functie de lejeritatea procesului de admitere, ferindu-se de specializarile care au examen de admitere [4] . Sansa de a obtine un loc bugetat este un alt criteriu important in alegerea specializarii - acest lucru e problematic pentru ca de multe ori facultatile au mai multe locuri bugetate datorita capacitatii lor de a face lobby la Minister in acest sens, si o data obtinute aceste locuri, facultatile fac eforturi sa atraga studentii ca sa “le umple” pentru a primi finantare maxima. Conform Societatii Academice din Romania, “Aceasta produce o logică circulară a alocării de resurse complet diferită de intenţiile teoretice ale politicii de alocare per capita.” [5] Totodata, multi tineri isi aleg specializarea in functie de lejeritatea programului/activitatii din perioada facultatii, fara insa a depune efort in a se implica in activitatii extracurriculare care sa le creasca sansele de angajare, si astfel nu reusesc sa se integreze ulterior in piata muncii. Prin subventionarea exclusiva a specializarilor productive, statul incurajeaza tinerii sa-si aleaga responsabil cariera si domeniul de studii, optand fie pentru un domeniu productiv, fie pentru un domeniu neproductiv dar pe care trebuie sa il plateasca singuri, determinandu-i astfel sa aleaga dupa criterii obiective si sa-si asume decizia in mod responsabil.

Din cele pezentate anterior, rezulta ca aceasta masura ar fi in conformitate cu rolul statului de a crea un mediu propice studiilor diverse, fara insa a ingreuna dinamica ulterioara de pe piata muncii. Totodata, aceasta strategie responsabilizeaza tinerii si e un elemenet care contribuie atat la bunastarea lor, cat si a societatii per ansamblu.

[1] Lica, Cristina, (iul. 2013 ), ADMITERE FACULTATE 2013. Specializarea cu CONCURENŢĂ ULUITOARE: 92 de candidaţi se bat pe un loc. INTERES mare şi pentru LIMBILE RARE, Evenimentul Zilei, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/qeXbOC

[2] Mirea, Corina, (ian.2013),Topul celor mai bine platite joburi in 2013: unde te poti angaja pentru 5.000 de euro net pe luna, Ziarul Financiar, recuperat pe 20.10.2013 de pe http://goo.gl/KxzcGc

[3] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

[4] Ciulac, Andreea, (iul.2013), ADMITERE FACULTATE 2013. Admiterea cu examen scris „cerne” elevii, Evenimentul Zilei, recuperat pe 21.10.201 de pe http://goo.gl/311Bd 

[5] SAR (Societatea Academica din Romania), (iul.2010), PENTRU O AUTONOMIE RESPONSABILA. Expansiunea universitatilor in Romania, p.2, recuperat pe 21.10.2013 de pe http://goo.gl/2vO280

 


N1 (Mihai Morar)

Echipa Negatoare va incerca mai jos sa sublinieze faptul ca pledoaria afirmatorilor nu este sustinuta de un principiu moral sau de avantaje pragmatice. Mai mult decat atat, vor fi aduse 3 argumente in defavoare motiunii care vor vorbi despre piata muncii si cum aceasta este in continua schimbare, despre libertatea de optiune a individului si obligatia statului de a o respecta, precum si despre progres-ul social, economic si stiintific.

In ceea ce priveste cazul afirmator, este necesara o contraargumentare succinta si punctuala.

Astfel, primul argument al echipei afirmatoare porneste de la premiza falsa cum ca statul este responsabil de nivelul de angajare al populatiei fara a argumenta principiul care sta la baza acestei asumtii. In al doilea rand, faptul ca un student urmeaza o facultate cu cautare pe piata muncii, nu ii garanteaza acestuia un loc de munca asigurat, la fel cum alegerea unui domeniu cu mai putina cautare nu condamna pe cineva la somaj. Adevarata problema nu este domeniul in sine, ci lipsa fondurilor alocate pentru dezvoltarea studentilor, calificarea si experienta acestora, fapt care ar avea de suferit in cazul lipsei de fonduri. Nu in ultimul rand, echipa afirmatoare admite ca se creeaza o discriminare fata de tinerii pasionati de asa-zisele domenii fara cautare obligandu-I pe acestia sa plateasca mai mult.

In ceea ce priveste al doilea argument, trebuie mentionat ca prima sa parte este una defensiva si truistica care nu impacteaza categoria de studenti relevanta pentru motiune. A doua parte a argumentului este una care incearca sa portretizeze statul ca un antreprenor care vrea sa scoata profit din urma muncii populatiei si taxelor aferente. Consideram ca aceasta este o pozitie principiala gresita si ca aceasta pozitie nu ar trebuie asumata din punctual de vedere al banilor castigati.

Nu in ultimul rand, echipa afirmatoare incearca sa mascheze constragerea statului sub idea de responsabilizare a tinerilor. Acestia, datorita dezavantajelor economice pe care specializarile precum fizica sau psihologia le aduc in cazul afirmator, sunt constransi sa aleaga alt domeniu chiar daca acesta nu este printre preferintele lor.

In continuare va fi prezentat cazul echipei Negatoare care va sustine un stat liberal, prin oportunitatile oferite, lipsit de discriminare si care alimenteaza progresul societatii. Mai mult decat atat, trebuie accepta de ambele echipe ca politica propusa reprezinta un motiv destul de bun si ca va convinge in mare masura elevii sa studieze domenii relevante pentru piata muncii actuale pentru a putea vedea cu adevarat beneficiile si dezavantajele.

  1. Schimbarile survenite pe piata muncii

 Echipa Negatoare considera ca exista o serie de schimbari care intervin pe piata muncii si ca incercarea de a anticipa schimbarile nu are succes. In primul rand, trebuie afirmat faptul ca piata muncii este intr-o continua schimbare datorata nivelului de educatie, demografie, dezvoltarea economica a tarii, precum si noile progrese tehnologice. Un exemplu relevant in acest caz este criza economica inceputa in 2008. In acel moment, afacerile legate de terenuri si constructii functionau bine, fapt ce justifica o oarecare specializare a tinerilor in domenii precum arhitectura sau constructiile. In august 2013, sunt cu 2.3 milioane mai putine locuri de munca in acest domeniu numai in Statele Unite.[1] O pregatire a unor tineri pe un anumit domeniu nu garanteaza faptul ca locurile de munca vor mai exista dupa ce acestia isi termina studiile insotite adesea de un masterat si ani de practica.

 

  2.Oportunitatile oferite de stat

  2.1.     Responsabilitatea statului

Statul este responsabil sa ofere tuturor cetatenilor sai oportunitati de dezvoltare care sa vizeze interesele acestora. Avand in vedere ca unii oameni sunt interesati de istorie sau fizica teoretica, consideram ca statul ar trebui sa subventioneze aceste domenii. Alegerea Guvernului de a porni de la o premisa gresita, si anume ca oamenii care activeaza in aceste domenii nu pot sa-si gaseasca locuri de munca, reprezinta o judecata pripita mai ales in contextual unei pieti in continua schimbare.

         2.2 Responsabilizarea tinerilor

Tinerii sunt responsabilizati in momentul in care le este permis sa isi aleaga domeniul de activitate fara a fi constransi de stat intr-o directie sau alta. Ei sunt cei care trebuie sa sufere consecintele in caz ca nu au unde sa se angajeze, tot ei fiind cei care se vor bucura de meritele date de excelenta lor in domenii mai putin cautate pe piata muncii.

  3. Limitarea progresului

In incercarea de a constrange studentii doar catre anumite domenii, statul limiteaza posibilitatile sistemului educational precum si progresul societatii. Un exemplu relevant in acest sens este fizicianul teoretic Peter Higgs, castigator al Premiului Nobel in 2013.[2] Chiar daca lucreaza intr-un domeniu fara aparenta practicalitate, acesta este renumit pentru dezolvtarea teoriei despre bosonul Higgs, care sta la baza Universului. Totodata, proiectele la care participa, precum acceleratorul de particule de la Geneva, ne pot ajuta sa descoperim noi combustibili care ne vor imbunatati viata de zi cu zi.



Referinte:

[1] http://sbronars.wordpress.com/2013/08/26/2-8-million-construction-jobs-are-missing/

[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Peter_Higgs


A2 (Bianca Andreea)

Echipa Afirmatoare va incerca mai jos sa sublinieze faptul ca exista argumente solide din punct de vedere moral, din care decurg o serie de avantaje pragmatice. Mai mult decat atat, vor fi intarite cele 3 argumente in favoarea motiunii cu dovezi noi cu privire la situatia ingrijoratoare din Romania in legatura cu emigrarea studentilor romani cu rezultate deosebite ce se datoreaza unei implicari insuficiente a statului roman si a lipsei unor politici de motivare a tinerilor pentru a ramane in tara.

Schimbarile survenite pe piata muncii

Desi piata muncii este in schimbare, rolul educatiei este de a forma tinerii pentru societatea viitorului, de aceea latura prospectiva este esentiala: [1] Filosoful german Immanuel Kant, aprecia că educația contribuie la valorificarea naturii umane în folosul societății: „este plăcut să ne gândim că natura omenească va fi mai bine dezvoltată prin educație și că se poate ajunge a i se da o formă care să-i convie cu deosebire. Aceasta ne descoperă perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc.”

 Echipa Negatoare a generalizat un exemplu particular, criza economica inceputa in 2008, respectiv caderea pietei imobiliare transformandu-l intr-un adevar general, rationament care dupa cum prea bine stim este invalid. Un contraexemplu ar fi chiar faptul ca au mai existat crize conomice mondiale precum cea de la 1929 (prăbușirea bursei de acțiuni), insa societatea a trecut cu succes peste perioada respectiva,lucru ce se va intampla de altfel si in cazul adus in discutie de catre echipa negatoare. Chiar daca pregatirea unor tineri pe un anumit domeniu nu garanteaza faptul ca locurile de munca vor mai exista, ofera in shimb premise suficiente pentru o integrare mai rapida pe piata muncii.

  Oportunitatile oferite de stat

Existenta unor politici sociale la nivel statal si global este urmare a faptului ca statul nu poate fi indiferent la binele comun al societatii, iata de ce interesele comune trebuie sa primeze celor individuale. Fondurile de care dispune statul prin colectarea de taxe si impozite sunt insuficiente si trebuie folosite in interesul intregii societati deoarece pana la urma contribuabil este orice cetatean, indiferent de optiuni si interese personale.

   Responsabilizarea tinerilor

Tinerilor le este permis sa isi aleaga domeniul de activitate fara a fi constransi de stat intr-o directie sau alta, dar aceasta nu presupune si aparitia neconditionata a responsabilizarii. De asemenea a suferi consecintele nu determina in mod obligatoriu un comportament responsabil din partea tinerilor, dovada fiind faptul ca desi in scadere, infractionalitatea este inca prezenta in randul tinerilor [2]: „Numarul minorilor condamnati a fost in 2007 de 5000, in scadere drastica fata de 1997, cand era injurul a 12.000”

Privitor la argumentul limitarii progresului, echipa negatoare a adus in discutie diminuarea posibilitatilor sistemului educational care ar intra in contradictie cu progresul societatii, dar interventia statului se face in directia deschiderii unor orizonturi noi prin specializari corespunzatoare evolutiei societatii.

Reluarea periodica a studiilor privind piata muncii pentru corelarea finantarii cu schimbarea realitatilor sociale si a cerintelor pietei ajuta deopotriva tanarul sa se orienteze catre oportunitati reale si sa aleaga dintre domenii de succes, dar si sistemul de invatamant sa se adapteze la cerintele beneficiarilor directi, evitand astfel riscul de a ramane la un moment dat fara studenti.


Impactul economic

 Faptul ca anumite specializari sunt mai putin cautate de tineri, indica faptul ca acestea nu mai reprezinta o necesitate contemporana. Statul trebuie sa tina cont de acest semnal de alarma si, pentru realizarea calitatii, sa se adapteze la cerintele beneficiarilor elevi, indreptandu-se cu subventiile catre domeniile cautate si de interes actual.

Responsabilizarea tinerilor

Statul este dator sa asigure progresul societatii prin formarea generatiei tinere. Cum se stie,progresul se obtine numai prin iesirea din zona de confort, asadar pastrarea unor domenii ce presupun studierea unor materii mai accesibile, dar mai putin cautate pe piata muncii, ar contribui la complacerea tinerilor in a termina facultati fara un viitor sigur sau acceptarea ulterioara a unor posturi necorespunzatoare calificarilor dobandite.[3]: „Numarul licentiatilor care primesc somaj a ajuns, in luna septembrie, la nivelul record inregistrat in ultimii 20 de ani, ajungand ca 53.000 de tineri care au terminat o facultate sa nu aiba un loc de munca.”

[1]recuperat pe 31.10.2013 de pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie

[3] Ziare.com, (10 Noiembrie 2010), „53.000 de absolventi fara loc de munca”, recuperat pe 31.10.2013 de pe http://www.ziare.com/social/somaj/53-000-de-absolventi-fara-loc-de-munca-1054516

[2]”Cum a evoluat infractionalitatea in ultimii 20 de ani?”, (25 august 2009), BusinessDay.ro, recuperat pe 31.10.2013 de pe http://businessday.ro/08/2009/cum-a-evoluat-infractionalitatea-in-ultimii-20-de-ani/


N2 (Călin Rus)

          Dacă în opinia lui Isaac Asimov , ” Cel mai trist aspect al vieţii actuale este că ştiinţa acumulează cunoştinţe mai repede decât acumulează societatea înţelepciune!”, echipa Negatoare demonstrează că în societatea actuală o astfel de moțiune nu este fezabilă și dezirabilă din trei mari considerente:

          I.Schimbările la nivelul pieței muncii.

          II.Impactul asupra societății−din punct de vedere tehnologic și economic.

          III.Efectele măsurii asupra viitorului student.

1.Dinamica pieței muncii:

          Nici dacă Nostradamus ar fi în echipa Afirmatorilor azi, aceștia nu ar putea să prezică cu exactitate dinamica pieței muncii pentru că ea este influențată de atât de mulți factori încât evoluția ei rămâne încifrată. Exemplul crizelor economice, deși unul elocvent, nu este singular. Referindu-ne la domeniul IT, observăm cum societatea a suferit un ”boom” al dezvoltării când nimeni nu se aștepta la un astfel de reviriment, dând peste cap toate analizele existente atunci.[1] Această schimbare a influențat în mod direct societatea, slujbele a milioane de oameni fiind înlocuite de computere, mașinării și roboți.[2]
          Piața se bazează pe cerere și ofertă, iar cerințele consumatorilor sunt într-o continuă schimbare, fiind imposibil de estimat care va fi următorul ”trend”. Factorii externi ce influențează piața muncii (războaie, progres tehnic și industrial, apariția de noi domenii etc.) creează fluctuații majore și independente de stat, care va pregăti studenți pentru meserii ce nu vor mai fi cerute, ostracizându-i pe cei care ar fi avut cu adevărat șanse de integrare.

2.Impactul social:

          2.1.Nivelul economic:

          Afirmatorii ne spun că nu afectăm majoritatea studenților prin implementarea măsurii, ceea ce denotă că finanțarea va fi asemănătoare, impactul economic va fi unul restrâns și argumentul economic este unul nesemnificativ. Susțin că studenții vor activa pe piața muncii și vor contribui la buget, dar nu ne arată cum garantează locurile de muncă pentru aceștia după terminarea facultății, de aceea nu e moral să vedem statul ca un antreprenor coercitiv ce nu oferă nimic cert la sfârșit. Noi v-am arătat că facultatea nu influențează direct angajarea și salariul, ci dezvoltarea personală și experiența o fac. De asemenea, o persoană calitativă va performa și contribui economic indiferent de specializare.

          Vorbind de lipsa de fonduri, considerăm educația o prioritate. Remarcăm că statul investește deja în domenii care nu influențează în mod direct toți cetățenii și care nu sunt în concordanță cu nevoile lor, spre exemplu, investește în sport, turism, cultură, ș.a.[3] Practic, statul are responsabilitatea de a se asigura de echilibrul și bunul mers al societății pe toate planurile, nu doar cel economic.

          2.2.Progresul societății:

          La acest nivel, nu am primit un răspuns complet din partea Afirmatorilor, ei susținând doar că statul va canaliza eforturile spre evoluție. Fals! Statul se va îngriji de bunul mers actual al societății pentru că este în interesul politicienilor să fi aleși acum, nu în viitorul îndepărtat. Noi am demonstrat că este stringent să existe domenii vaste pentru că nu știm cu exactitate evoluția fiecăruia și oricare dintre ele ar putea fii noul ”boom” informatic.

          Pentru a nu limita progresul, vrem oportunități de dezvoltare pentru toate specializările, atât datorită șanselor de inovație, cât și datorită interdisciplinarității. Domeniile sunt în strânsă legătură unele cu altele în prezent (matematică-informatică, biologie-chimie) și s-ar putea crea conexiuni viitoare inedite între oricare dintre domeniile actuale. Spre exemplu, cine ar fi crezut că vom avea roboți care vor activa în medicina și vor înlocui medicii în operații? Dacă păstrăm doar unul dintre acestea nu putem beneficia de progresul ce ar surveni în urma colaborărilor.

          Păstrarea mai multor discipline ne asigură o mai mare șansă de interdisciplinaritate și, totodată, influențează modul în care societatea va progresa.

3.Efectele asupra individului:

          Trecând peste exemplul mult prea decontextualizat, referitor la infracțiuni, factorii care conduc la producerea lor fiind atât de diferiți, statul ne lasă să bem, ne lasă să fumăm; comportamente nocive pe care cetățenii și le asumă. La fel este și în cazul alegerii facultăților. Statul nu trebuie să constrângă, să te discrimineze și să te facă să mergi spre un domeniu care nu ți se potrivește, influențat fiind, așa cum spuneau și Afirmatorii, de admiterea la buget. Dat fiind că nu statul este cel care suferă consecințele alegerii unei facultăți greșite, ci studentul, trebuie să-l lăsăm să decidă ceea ce-și dorește pentru că acolo va fi cel mai productiv.

          Considerăm că rolul statului este de avea o societate fericită și nu vedem cum ar putea face asta forțând oamenii să renunțe la pasiuni, pentru un aparent bine comun. Societatea este creată de indivzii și dacă aceștia nu sunt fericiți, nu sunt mulțumiți, aceasta nu va fi una dezirabilă.

          Prin cele prezentate, nu dorim o societate de stundenți frustrați, un stat coercitiv care nu reușește să rezolve problemele economice și sociale, neputând garanta locuri de muncă și progres, ci o societate de oameni fericiți, ce învață și lucrează din pasiune și care ar nega moțiunea!

Referinte:
[1] - http://www.forbes.ro/Boomul-din-it-ul-romanesc_0_8153.html

[2] - http://a1.ro/news/inedit/tehnologia-intrece-omul-functionarul-bancar-o-meserie-pe-cale-de-disparitie.html

[3] - http://buget.gov.ro/



Decizia:

Laura Bretea

A1

Un discurs ingrijit, informativ, relativ documentat. Am apreciat incercarea de a structura argumentarea, de a da un titlu diferitelor parti. In general un discurs bun, dar care poate fi imbunatatit.

Inceputul cazului v-ar putea pune in dificultate: o echipa negatoare mai bine pregatita ar putea sa va reproseze ca nu definiti bine termenii problemei. Nu ati precizat pe ce surse ati decis lista voastra de domenii neproductive.

Primul argument este prea lung si nu se concentreaza doar pe o singura idee ci este un sir de fraze lungi care se termina cu o contradictie. Cititorul nu mai intelege ce propuneti, pentru ca datele pe care le puneti la dispozitie fac referire si la locurile subventionate de stat.

N1

Discursul este bine structurat, usor de urmarit, puncteaza cele mai importante de idei cu contra-argumente valabile. Contra-argumentarea succinta permite si prezentarea un plan propriu ca alternativa la cel afirmator, largind cadrul dezbaterii. Motiunea se preteaza pentru o argumentare bazata pe exemple concrete, ati fi putut sa sustineti mai bine rationamentele voastre cu referinte. Aveti idei bune, insa ar fi putut fi mai consistente daca erau insotite de mai multe lecturi (http://closer2oxford.ro/page/ro/sugestI_runda_10)

Am gasit cateva greseli gramaticale in discurs, atentie la stil.

A2

Datoria afirmatorilor este sa isi sustina cazul pana la sfarsit, sa demonstreze ca argumentele aduse de A1 erau cele mai bune. De aceea ar fi fost logic ca discursul A2 sa inceapa cu argumentele A1 si nu cu cele ale N1 si sa acorde mai multa atentie reconstructiei propriului caz, decat pe contra-argumentarea celui negator. A2 nu reconstruieste primul argument afirmator – „Responsabilitatea statului vs. accesul la educatie al tinerilor”.

A2 nu reuseste sa preia ideile de la A1, se observa o discontinuitate in discursuri, parca cei doi coechipieri nu au discutat destul strategia de echipa si nu si-au inteles argumentele. Reconstructia cazului afirmator e palida, A2 repeta mai succint unele dintre ideile A1, dar fara sa combata argumentarea N1. De exemplu, argumentul negatorilor „statul prezentat ca un antreprenor care vrea sa scoata profit” nu este nici macar mentionata de afirmatori.

In ceea ce priveste contra-argumentarea la cazul negator, A2 nu combate ideile negatorilor ci le completeaza. Citatul din Kant nu aduce nimic impotriva rationamentului negatorilor. Faptul ca societatea a trecut peste criza din 1929 si va trece si peste criza actuala nu inseamna ca schimbarile de pe piata muncii pot fi prevazute usor. Unele afirmatii sunt circulare, nu demonstreaza nimic. De exemplu: „Chiar daca pregatirea unor tineri pe un anumit domeniu nu garanteaza faptul ca locurile de munca vor mai exista, ofera in shimb premise suficiente pentru o integrare mai rapida pe piata muncii”. Afirmatorii nu ne spun ce inseamna aceste premise suficiente si nici nu sustin cu un rationament sau exemple aceasta afirmatie.

Va recomand sa reflectati mai mult la motiune si sa cititi cu mai mare atentie cazul celeilalte echipe. Identificati cele mai bune argumente contra ideilor negatorilor si gasiti exemple care sa va sustina afirmatiile. Tutorialele de pe site-ul Closer2Oxford va pot ajuta sa construiti mai bine argumentarea: http://closer2oxford.ro/page/tutoriale

N2 

Contra-argumentare eficienta, structurata pe ariile de conflict identificate de N2. Reconstructia cazului negator e facuta bine, inclusiv cu integrarea argumentelor din cazul afirmator. Ar fi fost totusi mai usor de urmarit daca ati fi facut referinta la fiecare argument in parte, pentru ca arbitrul sa vada ca ati combatut fiecare linie a dezbaterii.

Un discurs bun, cu rationamente care aduc mingea in curtea voastra; ar fi devenit foarte bun daca era mai bogat in referinte. Mai multa grija la stil, corectati micile greseli gramaticale inainte sa publicati discursul. 

Decizia:

Am acordat acest meci negatorilor, care au fost foarte bine organizati si m-au convins cu fiecare argument avansat. Afirmatorii au fost ezitanti, nici una dintre ideile lor nu a ramas in picioare pana la sfarsitul dezbaterii.

Am identificat trei arii de conflict, mai degraba puncte discutate de ambele echipe. Pentru ca A2 nu a avut o contra-argumentare sigura, nu putem vorbi de conflict sau de confruntare.

Schimbarile survenite pe piata muncii

 Negatorii vin cu ideea ca este greu de acordat sistemul de invatamant la cerintele pietei, pentru ca acestea se schimba repede. Afirmatorii au spus doar ca societatea poate trece peste crize. Negatorii au aratat ca incercand sa pregateasca absolventi pentru domenii profitabile, statul risca sa pregateasca specialisti in domenii deja demodate.

Impactul economic

Afirmatorii sustin ca banii investiti in educatie se vor regasi in economia nationala in momentul in care absolventii vor fi angajati. In sistemul actual fondurile pentru invataman sunt pierdute pentru ca absolventii nu isi gasesc locuri de munca adecvate si nu produc la nivelul optimal. Negatorii sustin ca statul nu trebuie sa fie un antreprenor orientat pe profit. Afirmatorii nu ataca aceasta idee, repetand ca statul nu trebuie sa investeasca acolo unde pierde bani. Negatorii inchid sustinand ca afirmatorii nu au aratat cum anume isi vor gasi de lucru studentii chiar si in domeniile profitabile.

Responsabilizarea tinerilor

Afirmatorii sustin ca statul trebuie sa intervina in alegerile tinerilor, pentru ca acestia aleg doar cele mai simple facultati si prefera sa amane momentul cand vor intra pe piata muncii. Negatorii  spun ca nu este vorba de responsabilizare ci de o solutie pentru problemele statului. Afirmatorii nu reusesc sa contr-argumenteze, dau un exemplu legat de infractionalitate iar apoi sustin fara legatura cu motiunea ca progresul inseamna iesirea din zona de confort. Negatorii arata ca studentii trebuie lasati sa aleaga, pentru ca ei sufera cel mai mult de pe urma alegerilor nepotrivite.

A1 – 24 Continut – 12 Strategie – 8 Stil - 4

N1 – 26 Continut – 13 Strategie – 9 Stil - 4

A2 – 22 Continut – 11 Strategie –7 Stil - 4

N2 – 26 Continut – 14 Strategie – 8 Stil - 4

A1 -> 24 puncte
N1 -> 26 puncte
A2 -> 22 puncte
N2 -> 26 puncte
Castiga echipa:

anarho.debaterii (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.