Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Dorina si Ioana' (afirmatori) vs 'Antonia si Ioana-Catalina' (negatori)

A1 (Ioana Varga)

Voi incepe prin a defini termenii de o importanta majora in tratarea subiectului, continuand prin a puncta de ce modificarea sistemului functional actual  este necesara si prin a explica modelul dupa care, in urma aprobarii acestei motiuni, s-ar actiona in acordarea unor penalizari cauzate de incalcarea legii.

 Prin amenda intelegem o sanctiune, constand in obligatia de a plati o suma de bani[1]. Venitul reprezinta volumul surselor materiale sau banesti care revine unui individ intr-o anumita perioada de timp[2].

 Respectarea regulilor statului este una dintre cele mai importante obligatii ale unui cetatean, datorita legilor care o impun, dar mai ales pentru ca este cruciala pentru bunastarea locuitorilor si mentinerea unui mediu de viata sigur pentru acestia.

 Intrucat nerespectarea acestor prevederi  poate avea urmari nefaste, pana la afectarea sanatatii, este de la sine inteles ca aceasta trebuie pedepsita corespunzator, astfel incat vinovatii sa plateasca pentru pagubele cauzate si repetarea greselii sa fie evitata.

Problema pe care echipa afirmatoare o gaseste astazi la situatie este faptul ca amenzile care exista nu reusesc sa afecteze in mod eficient toate paturile sociale, pedeapsa devenind prea aspra pentru unii, sau irelevanta pentru altii. In momentul  de fata, delictele sunt sanctionate prin amenzi standardizate, hotarate in functie de gravitatea acestora, dar care nu iau in seama capacitatea de plata a inculpatilor.

Astfel, ideea centrala care se contureaza in cazul nostru este ca avem nevoie de amenzi care sa afecteze egal intreaga populatie a statului, ducand la reducerea nedreptatilor si a inegalitatii si care sa reduca numarul actual de delicte.

Modelul propus presupune acordarea acestor amenzi in functie de veniturile fiecaruia, metoda utilizata deja cu succes in multe tari europene. In momentul in care o infractiune este produsa, diferiti algoritmi vor fi folositi pentru calcularea unei sume care sa fie platite, in functie de capacitatile financiare ale individului.

Aceasta modificare va aduce schimbari benefice din doua puncte de vedere:

  1. Inegalitatea

 Cum am mai mentionat , sistemul de aplicare al amenzilor este deficitar mai ales datorita faptului ca nu functioneaza la fel pentru toata lumea. Atat oamenii cu o situatie financiara mai buna, cat si cei  dezavantajati sunt pedepsiti cu platirea aceleiasi sume de bani. Spre exemplu, pentru depasirea minora a vitezei se percepe o amenda de minim 120 lei. [3] Acesti bani reprezinta o cantitate enorma pentru un om care castiga, spre exemplu, salariul minim pe economie de 750 lei [4], pedepsindu-l extrem de sever si afectandu-i serios viata. Pe de alta parte, pentru un individ cu un venit mult mai ridicat, suma este insignifianta si nu il loveste deloc, acesta neresimtind efectul greselii pe care a facut-o si neregretand deloc. Vedem deci, astfel, ca amenzile in momentul de fata sunt prea severe pentru unii si prea blande pentru altii, rezultatul fiind nicidecum cel dorit, datorita dezechilibrului major creat. Prin aprobarea motiunii, impactul asupra populatiei ar fii unul mai corect, intrucat oamenii cu o situatie materiala precara nu ar suferi atat de mult, iar cei mai avantajati ar deveni  mai constienti de ceea ce au facut, si mai corect pedepsiti in momentul in care, prin platirea unei sume mai mari de bani, ei sunt afectati mai serios.

 

2. Schimbarea

 In momentul de fata, multe delicte sunt comise de oameni cu o situatie financiara indeajuns de buna incat sa nu fie lezata indiferent de amenzile standard care exista. Indiferent de cat de des sunt penalizati sau de cat de grav ranesc restul populatiei, acestia nu au motive serioase sa se opreasca, intrucat nu pot fi afectati indeajuns de mult incat sa le pese.  Daca amenzile ar fi calculate in functie de venitul acestora, ele ar deveni mai mari si ar avea un efect mai serios asupra acestor cetateni. In eventualitatea in care indivizii vor stii ca incalcarea legii le va aduce pagube atat de serioase, numarul delictelor se va micsora, intrucat nimeni nu este dispus sa plateasca sume uriase de bani pentru un delicat care putea fii evitat.

 

In concluzie, credem ca motiunea propusa astazi ar trebui  acceptata pentru ca ar conduce la un sistem care sa functioneze mult mai bine, prin reducerea inegalitatii intre paturile sociale si prin ameliorarea situatiei actuale.

 

Referinte:


1.  Recuperat pe 8 mai 2013 de pe http://dexonline.ro/definitie/amenda

2.  Recuperat pe 8 mai 2013 de pe http://dexonline.ro/definitie/venit

3.  Recuperat pe9 mai 2013 de pe http://www.autobizz.ro/amenzi-auto.php

4.  31 ianuarie 2013, Capital, recuperat pe 9 mai 2013 de pe http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/salariul-minim-pe-economie-creste-la-750-de-lei-de-la-1-februarie-177555.html


N1 (Antonia Mari)

Ceea ce incearca sa ne demonstreze astazi echipa afirmatoare e o distorsionare a perceptiei asupra rolului amenzii din dreptul contraventional. Astfel, in cele ce urmeaza, va vom arata, in primul rand, de ce masura propusa nu este eficienta, ducand la o serie de dezavantaje, precum inechitate intre cetateni si crearea unor serii de anomalii in sistemul judiciar. In al doilea rand, efectele preconizate nu vor avea loc si nu se va ajunge la scop, anume, crearea unei egalitati care sa duca la reducerea numarului de accidente.

In ceea ce priveste primul argument, suntem de parere ca, pentru a fi respectate legile trebuie sa se creeze un sentiment de echitate. Stabilirea cuantumului amenzii in functie de bunastarea sau saracia unei persoane nu duce la sanctionarea comportamentului infractional, ci, mai degraba, la sanctionarea  opulentei. Prin proportionalizarea amenzilor, nu vor fi afectati toti oamenii, iar aici ne referim  la tinerii intretinuti de parinti care nu au niciun venit si care pot fi incadrati in categoria de “oameni bogati”. Astfel, problema consta in aplicabilitatea masurii in cazul acestor categorii de persoane, care, fie nu au niciun venit propriu, fie nu au venituri declarate (lucreaza la negru) si care, in continuare, nu vor resimti efectul amenzilor, acestea neputand fi raportate la venituri.

In al doilea rand, argumentul privind schimbarea, are, de fapt, acelasi continut ca si primul argument si anume, afectarea populatiei cu venituri mari pentru a se ajunge la o egalitate. Dupa cum v-am aratat mai sus, efectele nu vor fi resimtite in mod egal de toata lumea si, mai mult decat atat, nu se ajunge la scop. Momentan exista pentru o anumita parte a populatiei amenzi proportionale cu veniturile si, totusi, au loc in continuare accidente pe o scara larga, ceea ce ne arata ca, desi amenda afecteaza bugetul acelui om, el in continuare savarseste contraventii. A fortiori, putem preconiza ca si in randul oamenilor bogati, chiar daca, amenda va fi proportionala, nu va produce un impact semnificativ asupra lor, astfel incat sa nu mai savarseasca contraventii. In sustinerea acestui argument, avem declaratia Anei Lisa Tarvainen, o autoritate in ceea ce priveste Ministerul Transporturilor din Finlanda, care preciezeaza ca, desi amenzile sunt proportionale cu veniturile, rata accidentelor nu a scazut.[1]

Ideea centrala pe care se bazeaza astazi echipa negatoare este: indeplinirea  functiei punitive a amenzii, prin care intelegem constientizarea gravitatii faptei savarsite si sanctionarea ei in functie de pericolul social cauzat. Prin urmare, se ajunge la primul nostru argument:

  1. 1.      Sanctiune in functie de gravitatea contraventiei savarsite

 

Diferenta intre dreptul contraventional si dreptul penal nu se refera neaparat la natura faptelor, distinctia intre cele doua ramuri fiind de natura cantitativa, ele protejand aceeasi valoare sociala, in linii mari, societatea in ansamblul sau.[2] Ca urmare, o contraventie nu este mai grava atunci cand este facuta de o persoana cu venituri mai mari, ci atunci cand pericolul social lezat e mai mare. In schimb, recidiva e mai grava, in momentul in care savarsesti o contraventie in mod repetat, e normal sa fii sanctionat mai drastic deoarece, prin comportamentul tau ilicit repetitiv, pericolul social se accentueaza. De exemplu, daca cineva incalca limita de viteza cu 10-20 km la 3-4 ani e mai putin grav decat cineva care incalca limita cu 50 km/h la fiecare saptamana. Unu, pt ca, viteza cu care depaseste e mai mare si, doi, pentru ca, o savarseste in mod repetat.

Ca efect al nerespectarii diferentei cantitative intre cele doua forme ale ilicitului juridic, in sensul in care, amenda contraventionala sa nu depaseasca pe cea penala, se va ajunge la anomalii. De ex, un om bogat desi va savarsi o fapta mai putin grava decat un om sarac va plati o amenda mult mai mare, iar omul sarac care va savarsi o fapta mai grava, va plati mai putin pentru simplu motiv ca are venituri mai mici. Astfel, se va contesta echitatea acestor norme juridice.

  1. 2.      Amenzile vor fi percepute ca niste taxe

Functia amenzilor presupune doua aspecte, cel preventiv- prevenirea faptelor care pot aduce atingere intereselor ocrotite si cel represiv – sanctionarea persoanelor care au comis asemenea fapte.[3] Prin proportionalizarea amenzilor cu veniturile, amenda se va asemana mai mult cu o taxa, de ex. impozitul pe venit, platesti mai mult in functie de venitul realizat. Amenda va fi vazuta mai mult ca un mod de a aduce bani statului si mai putin ca o chestiune juridica. Asadar, perceptia asupra amenzii va fi schimbata, iar oamenii nu vor mai vedea contraventia ca pe un fapt ilicit, ca ceva care lezeaza societatea si vor savarsi in continuare contraventii, gandindu-se ca e doar o alta taxa care trebuie platita.

In concluzie, am reusit sa va aratam de ce planul propus de echipa afirmatoare are o serie de lacune, si ca amenda ar trebui sa-si pastreze caracterul punitiv.

Referinte:



[1] Steve Stecklow, 2 ianuarie 2001, Finishing Drivers Don’t Mind Sliding Scale, But Instant Calculation Gets Low Marks,Wall Street Journal, recuperat pe 13 mai 2013 de pe http://online.wsj.com/article/SB978398058976592586.html

[2] Ovidiu Podaru, Radu Chirita, Regimul juridic al contraventiilor O.G. nr. 2/2001 comentata, editia a 2-a, Bucuresti, Ed. Hamangiu, 2011, pag. 6

[3] Florin Streteanu, Tratat de drept penal – Partea generala, vol. 1, Bucuresti, Ed. C.H. Beck, 2008, pag. 6


A2 ()

In discursul doi al echipei afirmatoare In vederea sustinerii motiunii ( E timpul ca amenzile sa fie proportionale cu veniturile), propun cateva exemple de urmat in vederea unei schimbari,si anume despre tarile nordice, unde corelarea amenzilor de circulatie cu veniturile sau averea soferilor care incalca Codul Rutier nu este o noutate in Europa. De aproape 10 ani astfel de structuri de calcul sunt utilizate in Finlanda, Norvegia sau Elvetia, unde milionarii platesc sute de mii de euro pentru depasirea vitezei si uneori trebuie sa faca si munca in folosul comunitatii. In Romania, acest lucru este aproape imposibil de intalnit, ca sa nu mai vorbim de munca in folosul comunitii, care nu este utilizata aproape deloc.

Spre exemplu , bogatasii din Norvegia merg la munca de jos daca incalca legea. Sisteme similare de amenzi sunt intalnite in special in toate celelalte tari nordice, Finlanda si Norvegia, dar si Elvetia, dupa cum am mentionat mai sus. In Finlanda, politica de acordare a amenzilor in functie de venituri a fost perfectionata de-a lungul anilor, iar in prezent, politistii dispun de aparatura de ultima generatie prin care pot afla pe loc cuantumul amenzii. Prin introducerea codului de asigurari sociale a soferului indisciplinat intr-o aplicatie de pe telefonul mobil, se acceseaza o baza de date a administratiei financiare si se verifica fisa fiscala din anul anterior. Soferii nu au cum sa evite declararea intregului venit pentru a-si reduce amenzile.

In Romania, este cunoscut faptul ca prin cunostiinte(pile) si bani, poti scapa usor de amenda, indiferent de gravitatea faptului,dar daca unii scapa de amenzi cu ajutorul acestor mecanisme, altii, care nu au acest beneficiu platesc , indiferent de faptul ca veniturile lor lunare sunt mult mai mici decat amenda in sine si atunci nevoiti fiind, acesti oameni vor trebuii sa se conformeze , chiar daca asta inseamna scaderea nivelului de trai raportat la luna respectiva . Ideea norvegienilor pentru contravenientii ale caror venituri anuale stabilite conform fisei fiscale pentru anul anterior sunt cuprinse intre 30.000 si 300.000 de lei vor avea de platit 2% din venituri, pentru un punct de amenda , ii face sa fie ma cerebrali si mai chibzuiti atunci cand se urca la volan,totodata se aduce un echilibru intre participantii la trafic indiferent de patura sociala si este si un beneficiu la bugetul statului. Schimbarea ar trebuii sa porneasca de aici, din exemplele mai sus mentionate si aduse la cunostiinta responsabililor in vederea luarii unei masuri drastice,dar corecte si amenzile sa fie platite pe loc precum in Portugalia. Ca si incheiere a motiunii, va propun un motto asupra caruia sa reflectati! “Nu este nimic mai inegal decât tratamentul egal al persoanelor inegale!”

1 Recuperat 12 mai http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/187282-Amenzi-intre-1575-si-7500-lei-pentru-soferii-care-nu-respecta-legea-contestarea-nu-exclude-plata-amenzii.html

2 Recuperat 14 mai http://www.ziare.com/articole/amenzi+circulatie+proportionale+venituri


N2 (Ioana-Catalina Cocoveica)

Pentru concluzionarea acestei dezbateri in cele ce urmeaza vom puncta cele mai importante aspecte sustinute ca si echipa negatoare prin care am reusit sa evidentiem multiplele deficiente pe care implementarea motiunii le-ar crea.

Pentru inceput voi face o scurta trimitere la scopul pedepselor asa cum e stabilit de legea penala, care se aplica prin analogie si sanctiunilor contraventionale. Prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala.[1]

Criteriul  propus de echipa afirmatoare si anume crearea unui sistem de sanctionare care sa afecteze in mod egal contravenientii (in functie de venituri) prezinta doua mari probleme

In primul rand, aceasta viziune asupra rolului amenzii ca si sanctiune contraventionala porneste de la premisa gresita cum ca pedepsele, pentru a-si indeplini functia preventiva, trebuie resimtite la fel de toti cetatenii. La prima vedere ideea pare a fi justa, insa acest impact egal pe care il doresc afirmatorii ar trebui sa se realizeze prin raportarea la gradul de pericol social al faptei mai degraba, decat la cat de goale vor fi buzunarele unora dupa plata amenzii in comparatie cu ale altora. Dupa cum am sustinut in primul discurs si reiteram acum, legile, si aplicarea sanctiunilor pentru nerespectarea lor trebuie sa creeze un sentiment de echitate in randul cetatenilor, sentimentul ca “s-a facut drepate”. Ei bine, in momentul in care un milionar va plati de 10, poate de 100 de ori mai mult pentru ca nu si-a pus centura de siguranta fata de somerul care conducea un autovehicul depasind cu 60 de km viteza legala si punand in pericol siguranta mai multor persoane, nu se va putea spune ca aplicarea  sanctiunilor a fost echitabila. Intr-adevar, din punct de vedere strict pecuniar, astfel de amenzi vor fi poate resimtite la fel de categorii de persoane diferite, insa nu putem neglija gravitatea contraventiilor si faptul ca acest criteriu nu va mai avea importanta in stabilirea sanctiunii. Astfel se va ajunge la aplicarea unor amenzi disproportionat de mari fata de periculozitatea faptei iar la nesanctionarea corespunzatoare a unor fapte mult mai grave doar pentru ca unii “au de unde” si altii “nu prea”.  In ceea ce priveste utilizarea unor sisteme de sanctionare asemanatoare in anumite state europene, adoptarea unor astfel de optiuni legislative nu demonstreaza neaparat eficienta metodei, iar echipa afirmatoare nu s-a referit la efectele pe care le-a avut aplicarea amenzilor proportional cu veniturile in aceste state. Atunci ne intrebam care este “schimbarea” despre care vorbesc afirmatorii? Se refera oare la crearea sentimentului de inechitate sau la scaderea respectului fata de niste legi prin care se impun tratamente sanctionatorii discriminatorii in functie de avere?

Cea de-a doua problema a implementarii sistemului propus se refera la faptul ca nici macar nu se va ajunge la rezultatul dorit. Dupa cum spuneam, echipa afirmatoare sustine ca principal argument necesitatea adoptarii unei metode prin care toti cetatenii sa fie afectati in egala masura de amenzile contraventionale. Aceasta metoda s-ar realiza prin proportionalizarea amenzilor in functie de venituri. Dar ce se va intampla cu cei care nu au veniturii proprii? Sau cu cei ale caror venituri declarate sunt mult mai mici decat cele reale?  Vor fi ei afectati in mod egal de sanctiunile astfel calculate? Binenteles ca nu. Diferentele vor ramane si e posibil ca ele sa devina si mai accentuate avand in vedere ca nu va mai exista un cuantum fix al amenzii in raport de gravitatea contraventiei. Argumentul echipei afirmatoare referitor la plata “spagii” sau acordarea de favoruri prin care unele persoane sunt scutite de amenda nu are nicio relevanta in aceasta discutie, deoarece planul propus nu se va rasfrange in niciun fel asupra problemei coruptiei, care se va mentine in continuare. Pentru a evidentia si mai mult lipsurile si deficientele planului afirmator, in discursul precedent ne-am referit si la consecintele pe care le-ar avea stabilirea amenzilor in raport de venituri. Astfel, modul in care fiecare cetatean percepe rolul sanctiunilor va fi denaturat , se va crea o asociere cu plata taxelor . Atunci ne punem problema: cum se va putea realiza functia coercitiva, sanctionatorie a amenzii daca cetatenii o vor percepe ca pe o alta taxa, o noua metoda de a umple golurile din bugetul de stat. Contravenientii nu vor mai intelege ca de fapt prin plata amenzii ei sunt pedepsiti pentru un comportament ilegal care ar trebui inlaturat din societate.

In concluzie, ideea pe care s-a axat astazi echipa negatoare ca si criteriu alternativ este mentinerea caracterului punitiv al amenzii care trebuie stabilita in continuare tinand cont de gradul de pericol social al faptei[2]. Cele mai importante argumente in sustinerea acestei idei se refera la indeplinirea scopului amenzii, scop ce  nu se poate realiza ignorand gravitatea diferita a faptelor sanctionate, sau distorsionand notiunea de pedeapsa in conceptia cetatenilor.

Referinte:

[1] Codul Penal , Titlul III.Pedepsele, Capitolul I. Dispozitii generale

[2] Costica Bulai, Bogdan N. Bulai, Drept penal. Partea generala, ed. Universul Juridic, 2010, p.210.



Decizii:

Ioana Covei

Va multumesc pentru argumentele interesante. Voi incepe printr-un feedback individual, urmat de motivarea deciziei.

A1:  O precizare legata de stil: discursurile structurate sunt bune, bineinteles, dar exista riscul sa para prea rigide si nenaturale. Nu e nevoie de definitii, atat timp cat sensul cuvintelor este perfect clar, la fel cum in acest caz nu era necesara o explicitare a modelului. Ocupa spatiu care ar putea fi folosit mai degraba in argumentare. Argumentul 1 explica satisfacator principiul proportionalitatii; exemplul amenzii pentru depasirea vitezei a fost graitor. L-as fi vrut dezvoltat mai mult, in relatie cu scopul sistemului de justitie, nu mi s-a spus exact de ce "impactul ar fi mai corect".  Argumentul numarul 2 mi-a explicat bine mecanismul teoretic prin care un individ este descurajat sa comita o infractiune, dar as ar fi trebuit insistat mult mai mult pe impactul argumentului - ce se intampla in tarile in care aceasta masura a fost implementata, daca s-a modificat rata infractionalitatii etc. In orice caz, modalitatea in care a fost prezentat l-a facut sa para mai degraba o dezvoltare a primului argument, cand se voia a fi o discutie despre avantaje practice.

N1:  In ceea ce priveste atacul pe tema implementarii, atacul echipei negatoare identifica un o posibila problema de implementare, riscul ca venitul persoanelor sa nu poate fi estimat corect. Mai puternica este contra-argumentul legat de faptul ca nivelul de infractionalitate nu s-a diminuat in Finlanda, una dintre tarile care a aplicat aceasta masura. Cazul negator este clar structurat si dezvoltat multumitor. Era oarecum intuitiva paralela contraventional-penal; in orice caz, sunt conturate dezavantaje destul de clare din punct de vedere al coerentei sistemului judiciar. In cazul celui de-al doilea argument echipa negatoare a facut mai degraba enunturi nedovedite. Oamenii nu vor mai vedea amenda drept o pedeapsa, ci drept o taxa, ne spune N1, dar corelatii de acest tip par destul de improbabile fara vreun mecanism psihologic explicat. Ca sugestie pentru viitor - desi nu este o cerinta cuprinsa in standardele de citare, recomand folosirea unor surse usor accesibile, in general in format electronic accesabil integral. Pot si echipa adversa si arbitrul sa le verifice.

A2: Ce ar trebui sa faca al doilea membru al echipei afirmatoare este, in primul rand, sa resustina, structurat, argumentele prezentate de primul afirmator. Este necesar un raspuns la atacurile negatorilor, avand mai multa importanta decat dovezile suplimentare in cauza (bineinteles, binevenite). Pe de alta parte, se insista prea mult pe detalii procedurale precum aparatura de care dispun politistii in alte tari. Nu se raspunde legat de cazurile invocate de catre negatori, in care veniturile nu sunte declarate. O problema mare a fost si ca A2 aduce de unul singur o problema de implementare, mai puternica decat atacul negatorilor: daca amenzile nu se aplica de fapt, cresterea acestora nu-i va descuraja in vreun fel pe cei care comit infractiuni. Un discurs foarte scurt, ar fi trebuit raspuns si la cazul echipei negatoare.

N2 Continua liniile de contra-argumentare deschide de catre colegul negator. In lipsa unei contra-argumentari din parte echipei afirmatoare, resustinerea consta mai degraba intr-o reexpunere, bine structurata, a obiectiilor primului negator. Vor exista neconcordante intre pericolul social al unor fapte si modul in care acestea sunt pedepsite, fapt ce va duce la o scadere a increderii. Este reluat argumentul legat de perceptia populatiei in legatura cu amenzile. Acelasi comentariu, a lipsit explicarea unui mecanism, deoarece pare destul de improbabila ideea ca din cauza corespondentei amenda-venit, intregul concept de sanctiune ar disparea din vocabularul populatiei. Atentie la numarul de cuvinte.

Meciul a fost castigat de catre echipa negatoare. In primul rand, negatorii identifica si prezinta probleme la nivelul coerentei juridice, adaugand si posibile probleme de implementare. Lipsa unui raspuns convingator din partea afirmatorilor le permite chiar si  afirmatiilor mai discutabile ale negatorilor sa stea in picioare, ramand astfel suficiente dezavantaje ale implementarii motiunii pentru a castiga dezbaterea.

A1 Continut 10 Strategie 6 Stil 3 Punctaj - 19

N1 Continut  13  Strategie 8 Stil  5 Punctaj - 26

A2  Continut  8 Strategie 6  Stil 4 Punctaj - 18

N2 Continut  13 Strategie 8 Stil 5 Punctaj - 26

A1 -> 19 puncte
N1 -> 26 puncte
A2 -> 18 puncte
N2 -> 26 puncte
Castiga echipa:

Antonia si Ioana-Catalina (negatori)


Anca Pusca

A1: Prezentarea este clara si eficienta si argumentul despre inegalitate este bine dezvoltat. In schimb cel despre schimbare si exact cum ar afecta pe cei care in momentul de fata se simt liberi sa recidiveze din cauza amenzilor ‘mici’ sau ‘nesemnificative’ ar putea fi mai bine dezvoltat.

N1: Refutatie excelenta la toate nivelele: discursul dovedeste clar sa solutia propusa nu duce la scaderea numarul de accidente (ca in exemplul Finlandei), ca pedeapsa s-ar baza nu pe fapt ci pe statutul social si ca multi au acest statut social fara a avea neaparat un venit care ar putea fi luat in considerare in cazul unei amenzi, si ca amenzile ar fi percepute ca taxe – fapt care ar submina idea ca amenda pedepseste un fapt ilicit. Propunerea ca sanctiunile sa fie mai degraba legate de gravitatea contraventiei ar trebui explicata mai clar: e o propunere noua sau ceva ce se aplica deja?

A2: Discursul este puternic stilistic dar nu adreseaza concret argumentele aduse de N1. In schimb, expliciteaza felul in care functioneaza sistemul in tarile nordice, ceea ce e important, dar nu explica cat de practica si realistica (financiar si tehnologic vorbind) ar fi implementarea unui astfel de sistem in Romania.

N2: Concluzia e bine organizata, evidentiind argumentele din N1 care au ramas fara raspuns  si subliniind importanta simtului dreptatii fata de gravitatea faptului si nu fata de venit. Ar fi fost totusi important sa adresezi exemplul concret adus de A2 despre cum functioneaza acest sistem in tarile nordice si cat de efficient este acolo vs. cat de eficient ar fi in Romania.

Decizia este in favoarea echipei negatoare si se bazeaza pe urmatoarele criterii:

1.      Importanta bazarii amenzilor pe baza gravitatii faptului vs. a venitului: A1 argumenteaza ca egalitatea in fata amenzilor e esentiala pentru prevenierea recidivului celor care nu simt efectul financiar al amenzilor. N1 ma convinge ca recidivul ar trebui pedepsit nu numai prin amenzi mai mari (financiar) ci prin pedepse proportionale cu riscul crescut. In acelasi timp, N1 ma convinge ca legea trebuie sa pedepseasca faptul si nu venitul.

2.      Eficienta unui model de amenzi proportionale cu salariile: A2 descrie clar cum functioneaza acest sistem in tarile nordice, dar subliniaza ca eficienta acestui sistem depinde de anumite abilitati tehnice si access imediat la date financiare, fara sa explice cat de posibila ar fi implementarea unui astfel de sistem in Romania. N2 subliniaza ca statutul financiar al multora nu e dependent de venitul lor financiar, si ca eficienta unui astfel de sistem ar fi compromisa. In final, N1 ma convinge ca eficienta e problematica atat din punct de vedere practic, cat si legal/moral.

A1 -> 22 puncte
N1 -> 26 puncte
A2 -> 20 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Antonia si Ioana-Catalina (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Clasament meci

Medii punctaje

A1 -> 20.50 puncte
N1 -> 26.00 puncte
A2 -> 19.00 puncte
N2 -> 25.00 puncte
Castiga echipa:

Antonia si Ioana-Catalina (negatori)

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.