Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Dana si Radu' (afirmatori) vs 'Fabian si Corina' (negatori)

A1 (Radu Martin)

Toti oamenii sunt egali în faţa legii. Legea pedepseşte in mod egal dar cel mai important este ca legea să pedepsească cetăţenii în aşa fel încât pentru aceeaşi infracţiune procesul coercitiv să îi afecteze în mode egal şi să resimtăsimtă deopotrivă consecinţele infracţiunii. De aceea considerăm că e timpul ca amenzile să fie proporţionale cu veniturile.

Dorind o dezbatere lipsită de dispute terminologice, vom interpreta noţiunile ce ridică probleme: prin ”proporţional cu veniturile” înţelegem calculat în raport cu veniturile pe baza următorului sistem din venitul net lunar se scad 250 de euro și ceea ce rezultă este împărțit la 60. Această sumă reprezintă venitul mediu zilnic de care o persoană se poate lipsi. Suma rezultată din îmărțire este apoi înmulțită cu un număr ce variază între 1 și 120, în funcție de gravitatea faptei, acest lucru fiind stabilit de către judecător[1] .   

Legile sunt constituite pe baza unui cod moral aflat în concordanţă cu voinţa generală şi contractul social[2] , ele reglementează buna funcţionare a statului şi mai ales a societăţii. În momentul de faţă amenzile cresc proportional cu pericolul social generat de faptă, sancţiunea corespunzătoare are menirea să pedepsească şi să dezcurajeze recidiva.  Problema apare datorită stratificării sociale în funcţie de venituri, astfel am identificat trei cazuri: 1) oamenii cu venituri mici şi foarte mici, care sunt puternic afectati de amenda standard ei neputând să o achite; 2) oamenii cu venituri mari şi foarte mari care nu sunt afectaţi de amenzile tip standard şi au tendinţa să recidiveze[3], fenomen regulat şi comun din punct de vedere behavioristic atunci când individul nu resimte pedeapsa; 3) oamenii cu venituri medii care sunt afectaţi în egala măsură şi de sistemul actual cât şi de cel propus de noi ei nefăcând obiectul discuţiei de faţă, asemenea şi cei cu veniturile nedeclarate sau care muncesc  „la negru” ei rămânând să fie aduşi în faţa legii de catre organele abilitate şi supuşi ei, de asemenea vom vorbii doar despre pedepsirea prin amendă. În privinţa amenzilor proporţionale cu veniturile echipa afirmatoare îşi va susţine cazul prin două argumente, unul al prevenţiei şi dezcurajării  şi altul etic-util.

1.Criteriul prevenţiei şi descurajării eficiente şi corecte: Încălcarea legii constituie un comportament periculos ce necesită a fi prevenit şi descurajat (prin pedeapsă cu impact real şi corect )

 Credem că amenzile ar trebui să se bazeze pe doi factori:  severitatea infracţiunii şi venitul infractorului. Aceste două criterii sunt esenţiale în prevenţie şi dezcurajare  pentru că atunci când vorbim de infracţiuni cei înstăriţi trebuie să „sufere” la fel de mult ca cei săraci, în acest fel ambi devin conştienţi de riscurile semnificative pe care le au dacă pun viaţa lor şi a celorlalţi în pericol. Statul este obligat să-şi apere cetăţenii chiar dacă aceasta înseamnă să le aplice sancţiuni usturătoare.  Modelul propus de noi nu este singular, state precum Germania, Franţa, Austria şi statele nordice  au implementat deja cu succes acest model. În acecest fel s-a inpus şi adoptat o conduită civică prosocială si vizibilă în activităţile zilnice[4].

În România într-un interval de 24 de ore se pot acorda 6.842 sancţiuni contravenţionale dintre care 4.674 abateri de la normele rutiere[5]. Amenda maximă în aceste cazuri fiind de  7.500 lei [6], privind această sumă nici nu este de mirare că numai anul trecut s-au petrecut 8.377 accidente rutiere grave iar în ultimele două luni ale acestui an numărul accidentelor a crescut[7]  iar în momentul de faţă România ocupă locul doi în europa la numărul de accidente[8]. Accidentele sunt doar vârful icebergului, ele reprezintă finalitatea infracţiunilor grave ce lezează întreaga societate, în toate ipostazele ei, în toate modurile posibile. Prin adoptarea moţiunii pedepsirea infractorului va fi posibilă, eficientă şi corectă indiferent de starea sa socială şi astfel asigurăm învăţarea principiilor educaţiei civice şi creştem siguranţa în interiorul societăţii. Oricine s-ar gândi de două ori înainte să calce pedala de acceleraţie după ce a fost amendat cu 290.000 dolari [9].

2. Criteriul etic-util:

Statul impune plata  unei amenzi însă el nu face o deosebire între infractorul care nu poate plăti şi cel care nu vrea să plătească, în ambele cazuri se impune o nouă amendă, se restrâng drepturile,se confiscă averea sau  se privează de libertate. În primul caz statul acţionează în contradicţie cu spiritul civic şi moral. Vrem ca prin implementarea moţiunii să se acorde cetăţeanului posibilitatea de a-şi plăti amenda, dorim ca persecuţia inconştientă să facă loc libertăţilor stipulate în Constituţie[10]. Vrem ca prin această moţiune fiecare infractor să fie pedepsit corect, în mod corect (legitim din puntc de vedere etic) şi util în aşa fel încât să fie conştient de gravitatea faptei sale, să fie dezcurajat de la o eventuală recidivă şi educat în spiritul legii.  

Referinte:

[1] Metoda de stabilire a amenzii, vezi Finlanda

[2] The Social Contract, Book III, Chapter 15:Deputies or Representatives

[3] „Cercetarea fenomenului de recidivă din perspectiva carierei infracţionale” CRISTINA DÂMBOEANU pag 399 b) Frecvenţa

[4] Eurostat

[5] Jurnalul.ro   

[6] Mediafax.ro

[7] Mediafax.ro

[8] Jurnalul.ro

[9] SFGate

[10] Constiţia României capitolul II articolul 23


N1 (Gradinaru Corina)

"E timpul ca amenzile sa fie direct proportionale cu veniturile" 
Echipa negatoare doreste sa-si inceapa demersul argumentativ prin a sustine ca accepta ca fiind eligibile clarificarile aduse de echipa afirmatoare referitoare la termenii cheie ai motiunii . De altfel , aceste consideratii le sustinem si noi ca fiind conforme cu Constiutia si Legile de drept ale statului roman . [i]
Pentru a ne sustine pozitia in acest debate , noi de partea negatorilor ne vom construi filosofia cazului pe idea ca eliminarea cauzelor unei anumite problematici nu este urmata neaparat de efecte positive . Echipa afirmatoare adopta o pozitie indrazneata dorind sa ne arate ca validarea motiunii este solutia desirabila in aceasta dezbatere . Sa fie oare adevarat ? Putem oare doar prin adoptarea unei legi sa schimbam o situatie cu care omenirea s-a confruntat intotdeauna ? – infractionalitatea . Echipa negatoarea cosidera ca adoptarea unei legi nu este suficienta pentru a determina o schimbare de situatie si ca avem nevoie de mult mai mult de atat  . Am fi superficiali sa admitem ca o lege ar schimba o starea actuala a lucrurilor . Noi consideram ca avem nevoie deo metamorfoza a mentalitatii collective , astfel incat oamenii sa costientizeze ca situatia desirabila este aceea de a nu comite infractiuni , de a nu savarsi fapte penale  pentru a ne integra cu totii intr-o societate etica , dreapta , asa cum si-o doresc si afirmatorii .
De ce consideram noi argumentele echipei adverse ca fiind nefondate ? 
In primul rand , ceea ce acestia afirma ca doresc sa realizeze in titlul argumentelor nu fuzioneaza cu explicatia oferita . Sustin ca doresc o preventie si o descurajare a savarsirii infractiunii  bazata insa pe nivelul de salarizare sau venitul infractorului . Echipa negatoare considera ca aceasta solutie va conduce la comiterea unor deservicii si mai grave statului de drept pentru ca indivizii vor fi tentati astfel sa nu-si recunoasca adevaratele venituri , iar efectul va fi in detrimental tuturor – cresterea evaziunii fiscale. Afirmatorii folosesc ca exemple state precum Germania si Franta , dar sa nu uitam ca vorbim totusi despre Romania unde media veniturilor pe cap de locuitor este cu mult mai mica decat media din PIB  a statelor UE .  Pe de alta parte echipa adversa concluzioneaza ca in statele mai sus mentionate “s-a adoptat o conduită civică prosocială si vizibilă în activităţile zilnice “, dar nu ne ofera dovezi care sa asteste o vizibila modificare a comportamentului infractionar dupa impementarea acestei legi .
In al doilea rand , echipa afirmatoarea sustine ca statul impune plata  unei amenzi fara a face o  deosebire intre infractorul care nu poate plati si cel care nu vrea sa plateasca . Ei bine , noi consideram ca datoria statului este aceea de a garanta buna functionare a societatii , nu la cum ar putea sa ofere beneficii infractorilor  , iar individul inainte sa comita o infractiune ar trebui sa se gandeasca la faptul ca nu are cum sa plateasca amenda – nu credeti ? Echipa adversa sustine ca doreste sa ofere tuturor cetatenilor posibilitatea de a plati amenda . Noi consideram ca actionand astfel nu vom descuraja savarsirea infractionalitatii , din contra o vom incuraja pentru ca legea in cauza nu va veni oricum in sprijinul celor mai putin avantajati . Reglementarea ce va surveni va presupune o crestere a amenzilor pentru cei mai instariti , nu neaparat o scadere a costurilor pentru cei mai saraci.
Daca echipa afirmatoare doreste pedepsirea corecta a fiecarui infractor , noi sustinem ca varianta dezirabila este intarirea spiritului civic si a educatiei tinerei generatii , promovarea in adevaratul sens al cuvantului a tolerantei si dreptatii  , in asa fel incat pe termen lung , rata infractionalitatii sa scada , iar gradul de siguranta al populatiei sa creasca . O problema de o asa amploare  nu se rezolva doar punand stampila pe un decret de lege , daca ar fi asa am trai intr-o societate perfecta , ci prin adoptarea unor solutii optime care trateaza problematica in ansamblu sau si genereaza efecte pe termen lung . 
In concluzie , echipa negatoarea conchide ca adoptarea motiunii este doar o modalitatea superficiala de a pune capat unei dezbateri care are radacini mult mai profunde si care se cere rezolvata in timp , prin implicarea activa a intregii societati , nu doar prin desfasurarea activitatii cotidiene a aparatului de stat . 
 
Referinte :

A2 ()

Negatorii afirma ca doresc- ca si echipa afirmatoare de altfel- o prevenire la nivel de societate a infractionalitatii (nu a criminalitatii, pentru in acest caz nu se primesc amenzi, ci pedepse mult mai drastice) si o schimbare in mentalul colectiv al societatii romanesti. Mai apoi acestia propun: „promovarea spiritului civic si a educatiei tinerei generatii in spiritul tolerantei si dreptatii”, fara sa explice concret cum intentioneaza sa realizeze acestea. Incearca oare negatorii sa spuna la inceputul pledoariei prin faptul ca o singura lege nu este suficienta, ca masura propusa este in sine ineficienta si indezirabila, sau ca necesita numai reglementari suplimentare, caz in care se pronunta de fapt in favoarea deciziei?

 

Noi am aratat in discursul anterior ca numai printr-o prevenţie eficienta (amenzile trebuie sa aiba un rol prohibitiv, nu sa fie o taxa suplimentara pentru cei care si-o permit si un factor de dezagregare sociala- prin saracire- pentru cei dezavantajati economic) şi printr-o descurajare echilibrata si etica pentru toti membrii societatii poate fi atins acest deziderat al scaderii infractionalitatii.

E adevarat, o astfel problema nu se rezolva doar printr-o stampila, dar in mod sigur aceasta stampila este o conditie sine qua non pentru demararea masurilor in vederea stoparii problemei.

Mentionam ca prin adoptarea inevitabila a procedurii de executare a amenzilor pe întregul teritoriul Uniunii Europene, la care adera tot mai multe tari civilizate [1] si prin proiectul de modificare a codului rutier [2], se va rezolva impedimentul major al neplatii amenzilor contraventionale, date nu numai pe teritoriul tarii, dar si in celelalte state [3], procedeu prin care vor fi combatute evaziunile fiscale (care pot fi ridicate si din alte motive decat din dorinta de a evita o amenda- parvenitism, coruptie, etc) si se va mari si bugetul de stat[4].

Argumentul adus de negatori cum ca in Romania media veniturilor pe cap de locuitor este cu mult mai mica decat media din PIB  a statelor UE arata tocmai necesitatea de a implementa masura propusa, deoarece numai asa poate fi combatuta nedreptatea de a amenda un cetatean cu o suma pe care nu o va putea plati niciodata [5], nici macar in rate [6]. Prin motiunea propusa urmarim ca statul sa pedepseasca corespunzator infractorul care poate plăti si care sigur va recidiva (fiindca isi permite) si sa evitam situatia absurda in care persoanele care primesc sancţiunile băneşti sunt insolvabili (statul pierde astfel suplimentar prin cheltuieli din procese, etc) si li se incalca drepturile umane in situatia in care au familie de hranit, etc.

 

In tarile occidentale (au majoritatea o rata scazuta a infractionalitatii) oferite ca exemplu s-a ajuns in timp la situatia prezentata si credem ca este timpul ca si Romania sa aiba sansa sa faca punctul de cotitura si sa imbunatateasca societatea prin implementarea acestei masuri. Astfel de tari au implementat deja masuri asemanatoare cu efecte incurajatoare [7] si nu considera un tabu amendarea unei persoane instarite la nivelul posibilitatilor sale financiare [8]. Abia in cazul adoptarii motiunii propuse vom putea vorbi Romania de posibilitatea unei societati etice, drepte (deoarece vom avea premizele necesare), despre care vorbesc si negatorii, dar nu propun solutii concrete, ci numai idei generale.

Numarul victimelor care sufera de pe urma unui cadru legislativ insuficient pus la punct se observa atat in numarul mare de incalcari ale legii insuficient pedepsite in cazul celor instariti (datoria statului nu este sa privilegieze infractorii bogati!), cat si in cazul celor nedreptatiti prin plata unor sume aberant de mari pentru venitul lor.

Statul nu are dreptul sa ierte recidiva (intalnita preponderent in cazul celor care nu resimt amenda) si nici sa ofere servicii contra cost pentru ministri[9] care au pofta de distractie pe autostrada si sa curme vieti pentru ca isi permit (tocmai fiindca amenda nu este in proportie cu venitul lor). statul nu este vanzator de servicii si pomanagiu, negatorii argumenteaza ca legea nu vine in sprijinul celor nevoiasi.

Am trai atunci nu neaparat intr-o societate perfecta, dar intr-una civilizata si cu respect de valorile umane. Echipa afirmatoare conchide astfel ca adoptarea motiunii este o modalitatea expresa de a rezolva o problema care dureaza de prea mult timp (si care a produs prea multe victime si cheltuieli inutile). 

 

  1. https://e-justice.europa.eu/content_rights_of_defendants_in_criminal_proceedings_-169-DE-en.do?clang=ro&idSubpage=6

  2. http://www.wall-street.ro/articol/Auto/148288/sute-de-mii-de-romani-nu-isi-platesc-amenzile-rutiere.html

  3. http://www.incont.ro/auto/proiect-de-modificare-a-codului-rutier-soferii-care-nu-platesc-amenzile-vor-avea-permisele-suspendate.html

  4. http://www.impactnews.ro/ultima-ora/Secretar-general-din-Ministerul-Muncii-cu-permis-expirat,-amendat-pentru-dep%C4%83%C5%9Firea-vitezei-92476

  5. http://www.botosaneanul.ro/stirea-zilei/amenda-anului-un-pustan-dintr-familie-saraca-lipita-pamantu/

  6. http://www.mediafax.ro/social/persoanele-sarace-isi-vor-putea-plati-amenzile-in-rate-pe-doi-ani-10399794

  7. http://www.hotnews.ro/stiri-international-6804093-tot-mai-multe-state-europene-dau-amenzi-pentru-depasirea-vitezei-functie-averea-soferului.htm

  8. http://www.prosport.ro/fotbal-extern/liga-campionilor/uefa-l-a-amendat-la-sange-pe-cel-mai-bogat-manager-din-anglia-pentru-o-cearta-cu-arbitrii-suma-ar-cuminti-orice-antrenor-din-liga-i-9456909

  9. http://www.gandul.info/financiar/bugetul-de-stat-mai-bogat-cu-15-mil-euro-din-amenzile-fiscului-6312812

 




N2 (Fabian Telișcă)

"E timpul ca amenzile sa fie direct proportionale cu veniturile"  

            Încep prin a sublinia faptul că este pe atât de ușor cât este și greu în a susține o moțiune, însă problema amenzilor proporționale cu venitul ridică o problemă serioasă și în viața de zi cu zi iar până acum politicinenii nu au reușit să ofere vre-un răspun sau vreo soluție exactă. Astfel pentru o mai bună lămurire a situației, echipa negatoare dorește să explice câteva puncte pe care echipa afirmatoare nu le-a atins sau le-a considerat neimportante.

            De asemenea, dorim să răspundem și nelamuririlor pe care le-au semnalat afirmatorii, în special când vine vorba de promovarea spiritului civic pe care il consideram unul din pilonii principali ai unei societăți corecte și drepte, asemenea unei societăți membre a Uniunii Europene.  Acest lucru se poate realiza relativ simplu mai ales prin ore, cursuri de educație civică, promovarea unor noi modele care să ajute la dezvoltarea unui comportament satisfăcător a următoarelor generații, un comportament prin care să nu mai fie nevoie de a amenda pentru a stopa o problemă ci a stopa o problemă prin simplu fapt că nu este normal și corect față de ceilalți cetățeni cu care tu ca resortisant ești egal.

            Faptul că am subliniat cât de mic este PIB-ul României (sau venitul pe cap de locuitor) comparativ cu al altor state dorește să arate în primul rând că nu putem copia doar anumite părți care convin unora din legislația europenă, în al doilea rând va fi dificil să încadrăm oamenii în anumite clase sociale și în al treilea rând nu dorim să acceptăm anumite expresii alea afirmatorilor legate de comunitatea europeană din care România face parte. Expresii cum ar fi: ,,fiindcă își permit" sau ,,cetățeni insolvabili". Ideea este că noi nu putem face diferențe și să fim un Robind Hood modern, adică să-i pedepsim pe cei bogați iar pe cei săraci sa-i pedepsim foarte puțin sau chiar deloc. Problemele cu care ne vom confrunta în cazul în care se vor adopta amenzile diferențiate în funcție de venit vor fi evaziuni fiscale sau declarații false fiscale.

            Nu putem să susținem un caz sau să fim împotriva lui fără a veni cu o soluție exactă. Consider că noi, echipa negatoare, am venit cu câteva soluții în ceea ce privește dezaprobarea amenzilor în funcție de venit. Acest lucru făcându-ne să ne întrebăm de ce echipa afirmatoare nu a propus vre-un model sau normă prin care se poate implementa eficient amendarea proporțională cu venitul.

            În nici o țară fie ea de pe continentul nostru sau alte continente nu există amenzi proporționale față de venit. Este pur și simplu inadmisibil să faci diferențe între cetățeni în ceea ce privește sancționarea lor. Ceea ce ne duce cu gândul la următoarea sintagmă folosită atât de des, cum că ,,toți sunt egali în fața legii". Cum poți fi egal atâta timp cât cineva care a muncit sau nu (însă subiectului dobândirii averilor în România nu face parte din această moțiune și ar trebui să-i se acorde o întreagă moțiune) pentru averea pe care o deține este pus într-o altă categorie socială față de un student, elev (major), șomer, în principiu persoane cu venitul declarat 0, persoane care vor avea o amendă atât de mică sau chiar inexistentă comparativ cu o persoană ,,bogata". Ce-i drept în multe state, odată cu venirea crizei, s-a introdus impozitul diferențiat care nu are vre-un rol de pedepsire ci de ajutorare a comunității și a statului. Cum au răspuns mulți cețățeni? Foarte simplu și-au mutat averile și firmele în alte state, au renunțat la cetățenia statului lor și au dobândit o alta, de exemplu cea a statului Panama unde impozitele cât și alte contribuții sunt 0. Nu credeți că la fel, sau chiar mai rău, se va întâmpla când vom introduce amenzile diferențiate?

            În încheiere am dori să facem referire la două documente majore pentru viața și lumea în care trăim: Charta ONU, Declarația Universală a Drepturilor Omului cât și Carta Europeana a Drepturilor Omului. Ce au cele 3 în comun? E simplu, România este semnatară a acestora iar unul din principiile de bază este legat de dreptul la proprietate. Drept care este direct încălcat în momentul implementării amenzilor proporționale cu venitul.

Referinte: -



Decizii:

Draghicescu Victor

Discurs A1

Ai înţeles principiile dezbaterilor şi ai oferit definiţii şi premise pertinente. Calculul amenzii cred că avea o greşeală în sensul că trebuia împărţit venitul la 30 nu la 60. Oricum apreciez că aţi luat în calcul un venit minim necesar supravieţuirii. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere că în calculul final se poate ajunge la o sumă care să depăşească şi acel venit. De exemplu la un venit de 500 euro se poate ajunge la următoarea amendă (250/30)*120 care înseamnă 1000 de euro. Ar fi trebuit să menţionaţi că în prezent în executarea silită asupra veniturilor salariale se poate lua numai 1/3 lunar.

Foarte corect punctul de plecare referitor la contractul social şi atentă analiza referitoare la stratificarea societăţii. Apreciez de asemenea analiza referitoare la motivaţia încălcării legii şi exemplele de ţări care au implementat acest sistem.

Nu am văzut şi o analiză care să îmi arate dacă cei cu venituri mai mari sunt mai predispuşi la accidente. Cred că se putea găsi ceva care să arate corelaţia dintre capacitatea cilindrică sau valoarea maşinii şi accidente.

Discurs N1

Corect şi înţelept faptul că ai acceptat definiţiile. Astfel se acordă puncte la strategie pentru că nu ai pierdut spaţiu ca să dezbaţi ceva inutil.

În combaterea exemplului ţărilor care au implementat acest sistem ai folosit două linii de argumentare: România e diferită şi lipsa dovezilor care să ateste legătura dintre sancţiuni şi conformare. Prima linie de argumentare mi se pare o apărare slabă în sensul că nu ai explicat de ce faptul că veniturile mai mici vor face această măsură ineficientă. Argumentul tău ignora analiza afirmatoare referitoare la existenţa unor straturi sociale. Lipsa dovezilor care să arate legătura dintre sancţiuni este iarăşi un atac slab în condiţiile în care nu îl dezvolţi şi nu arăţi că s-ar putea să existe o explicaţie alternativă. Ca arbitru văd că afirmatorul îmi dă exemple de locuri unde a mers măsura şi negatorul îmi spune că nu s-a demonstrat legătura dintre măsură şi rezultate fără să îmi propună o explicaţie alternativă. Voi fi tentat să consider linia afirmatoare mai puternică şi aşa se va întâmpla şi într-o discuţie reală.

Atenţie că faptul că legea propusă nu duce la o lume perfectă nu înseamnă că trebuie respinsă. Se numeşte eroarea lumii perfecte. http://en.wikipedia.org/wiki/Nirvana_fallacy

Discuţia despre implementarea legilor existente versus adoptarea de legi noi este o discuţie interesantă, dar dacă vrei să o câştigi trebuie să demonstrezi că legea actuală oferă mijloace pentru remedierea situaţiei. Afirmatorii au arătat că avem foarte multe accidente şi că amenda maximă este derizorie pentru anumite categorii sociale. Folosirea educaţiei este un atac bun dar insuficient substanţiat în sensul că nu mi-aţi arătat cum va funcţiona şi nu aţi dat exemple de implementare.

Discurs A2

Ai rezumat foarte bine observaţiile pe care le-am avut cu privire la discursul N1. Ai răspuns atacurilor negatoare şi ai arătat de ce legea este necesară chiar dacă nu şi suficientă. Cred că ar fi trebuit să insişti pe felul în care a funcţionat măsura în alte ţări. Ai continuat bine analiza referitoare la stratificarea socială dar ai pierdut timpul inutil cu discuţia referitoare la evaziune fiscală. Este o altă discuţie şi e nestrategic să iroseşti spaţiu că să demontezi puncte în afara dezbaterii.

Evaziunea fiscală e o problemă care trebuie rezolvată indiferent de adoptarea legii voastre. Deci puteai să expediezi foarte scurt problema. Plus că mărirea bugetului de stat nu ar mai trebui să fie considerat un argument valid. Bugetul de stat nu trebuie mărit cu orice preţ. Statul trebuie să îndeplinească nişte funcţii. Cheltuirea necontrolată de bani nu se află printre ele.

Discurs N2

Al doilea discurs negator nu răspunde problemelor esenţiale ridicate de A2. S-a pierdut spaţiu preţios cu întrebări retorice şi referinţe generice şi neexplicate la legislaţie internaţională. Se ridică pentru prima dată problema clasificării oamenilor în săraci şi bogaţi – este tardiv în ultimul discurs şi ignoră că afirmatorii au arătat cum în cazurile extreme măsura funcţionează, iar în cazul oamenilor din pătura de mijloc nu există nici o diferenţă.

În fine dacă ar fi să fim foarte didactici şi am considera că funcţia amenzii are un caracter continuu şi nu discret (dată fiind populaţia de câteva milioane de oameni e prezumţie corectă) 1 şi faptul că s-a demonstrat că funcţionează în punctele de extrem 2, din 1 şi 2 şi aplicând proprietatea lui Darboux putem concluziona că merge şi în punctele intermediare. – asta e pe lângă meci şi nu a contat la decizie dar mi s-a părut interesant ca metodă de abordare.

Al doilea argument face o acuzaţie gravă la adresa dovezilor afirmatoare. Astfel voi fi nevoit să analizez dovezile afirmatoare. În urma analizei dovezilor afirmatoare am ajuns la concluzia că au dovedit că există ţări europene în care amenda este legată de venit. Ar fi fost corect ca înainte să faci această afirmaţie să verifici dovezile prezentate.

În ultimul paragraf faci o afirmaţie curajoasă dar nedovedită. Nu reiese de ce amenzile proporționale încalcă dreptul la proprietate.

Având în vedere păstrarea liniei de argumentare, dovezile prezentate şi analiza detaliată a structurii sociale şi a mentalităţii care duce la producerea de accidente, decizia merge la afirmatori.

A1: Continut 12, Strategie 8, Stil 5, total 25

N1: Continut 10, Strategie 7, Stil 4, Total:  21

A2: Continut 14, Strategie 8, Stil 4, Total: 26

N2: Continut 9, Strategie 7, Stil 4, Total: 20

A1 -> 25 puncte
N1 -> 21 puncte
A2 -> 26 puncte
N2 -> 20 puncte
Castiga echipa:

Dana si Radu (afirmatori)


Anca Pusca

A1: E important sa explici mai in detaliu logica formulei si cum ai ajuns la ea (o sugestie proprie, originala, sau o formula deja folosita in alte tari). La fel si cu exemplele de tari care deja folosesc un sistem proportional: Germania, Franta, Austria, tarile nordice: trebuie sa elaborezi putin mai mult despre sistemele care le folosesc, cat sunt de eficiente, cand au fost introduce, daca au adus rezultate in ce priveste recidiva. Ar fi poate mai eficient/cu impact retoric mai mare sa incepi cu statisticile despre accidentele rutiere din Romania. Criteriile sunt bine elaborate, dar din nou, e important sa vorbesti mai concret despre impactul la ceea ce propui: cat de eficient a fost modelul asta in alte tari? Ce fel de amenzi au fost afectate? In ce priveste criteriul etic, din nou ar fi interesant sa ne spui cam cati nu isi permit sa-si plateasca amenzile, ce se intampla in cazul acesta, in momentul de fata care e proportia dintre amenzi si salarii in general, etc.

N1: Avand in vedere ca definitia A1 include o propunere concreta despre cum sa fie recalculate amenzile, e important sa poti dovedi ca aceasta propunere nu va functiona, si sa explici de la inceput de ce. Argumentul istoric e prea general si ineficient, pentru ca ratele de infractiune si recidiva variaza semnificativ de la un loc la altul, din an in an. E important in acelasi timp sa aduci dovezi ca o astfel de lege ar duce la evaziune fiscala: se poate observa asta in alte locuri unde legi similare au fost aplicate? E asta deja o problema? Cu alte cuvinte, pe ce se bazeaza aceast ‘claim.’ Al doilea argument ar putea fi mai eficient formulat: amenzile mari, tocmai pentru ca sunt asa de greu de platiti, previn infractiuni. Dovezi clare aici ar fi de ajutor. Propunerea la sfarsitul discursului de intarire a spiritului civic e prea generala: concret, ca ar insemna asta? Exemplele concrete aduse de A1 legate de accidentele din Romania nu sunt deloc adresate: ar fi fost loc aici de o discutie despre felul in care sunt date amenzile, coruptia politiei, etc.

A2: Trebuie clarificat argumentul legal de ‘executarea amenzilor’: exact cum se va face asta? Ce fel de exemple concrete exista? Din nou, restul discursului se bazeaza pe generalitati care nu sunt concret fondate: care e numarul victimelor care sufera in acest cadru legislativ? Cati dintre ei devin insolvabili? Recidiva nu e deja pedepsita cu amenzi mai mari?

N2: Argumentul legal de posibilul success a unei educatii civice trebuie sustinut cu exemple: unde se practica deja acest lucru? Cat e de efficient? Refutarea e din nou destul de generala, in special avand in vedere ca A1 a venit cu o propunere destul de concreta. Nu e de ajuns sa ne spui ca in nici o tara nu exista amenzi proportionale fata de venit: trebuie sa ne dovedesti, in special avand in vedere ca A1 ne-a oferita o lista concreta de tari unde un astfel de sistem e deja aplicat. Argumentul legal de dreptul de proprietate la sfarsit este foarte neclar si vine prea tarziu. Acesta ar fi trebuit explicitat mai devreme.

Decizia este in favoarea echipei afirmatoare si se bazeaza pe urmatoarele principii:

  • E status quo problematic si e solutia A1 mai eficienta decat N1?: A1 demonstreaza ca status quo e problematic prin exemplul concret al recidivei in cazul accidentelor rutiere si propune un sistem care A1 sustine ca functioneaza deja in alte tari. Cu toate ca nu aduce dovezi concrete de functionare, N1 propune o solutie care nu promite sa adreseza o problema imediata decat pe termen lung, si o solutie care ar putea fi usor incorporata (lectii civice) deodata cu o schimbare in sistemul de amenzi.
  •  Care sunt riscurile propunerii A1 si sunt mai mari decat posibilele beneficii? N1 ne spune ca riscul principal e cel al evaziunii fiscale dar nu ne explica concret cat de mare este acest risc. A2 ma convinge ca evaziunea fiscala poate fi adresata legal si ca avand in vedere ca amenzile vor fi proportionale pe venit, toti isi vor permite sa le plateasca. Argumentul N1 ca eficienta rolului preventiv al amenzilor (tocmai pentru ca pedeapsa financiara e foarte mare) va scadea in acest caz e important, dar nu este destul de dezvoltat sa ma convinga ca in final propunerea A1 nu are sanse de reusita.

 

A1: continut 13 + strategie 9 + stil 4 = 26

N1: continut 11 + strategie 7 + stil 3 = 21

A2: continut 11 + strategie 8 + stil 4 = 23

N2: continut 11 + strategie 7 + stil 3 = 21

A1 -> 26 puncte
N1 -> 21 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 21 puncte
Castiga echipa:

Dana si Radu (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Clasament meci

Medii punctaje

A1 -> 25.50 puncte
N1 -> 21.00 puncte
A2 -> 24.50 puncte
N2 -> 20.50 puncte
Castiga echipa:

Dana si Radu (afirmatori)

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.