Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Laura' (afirmatori) vs 'Geo si Marian' (negatori)

A1 ()

E timpul ca mass media privata sa aiba responsabilitati educationale fata de public=

Introducere: Atunci cand 2 din 3 oameni cred ca informatiile provenite din mass-media sunt conforme cu realitatea si prezentate obiectiv [1] si pentru 80% din populatie televizorul reprezinta principal sursa de informare in privinta politicii [2], trebuie sa ne intrebam daca nu ar trebui sa impunem standarde si noi responsabilitati in domeniul mass-media, pentru a ne asigura ca publicul nu va adopta automat idei propagandiste, informatii trunchiate, asa cum se intampla acum.

Definitii: Prin responsabilitati educationale intelegem obligatia canalelor media private de a promova, intr-o cantitate satisfacatoare, programe de interes educational, precum: documentare, adaptari artistice, programe culturale, campanii de informare asupra unor probleme de interes piblic (prevenirea epidemiilor, probleme supuse referendum-urilor la nivel national) etc.

Interpretarea motiunii: Vom justifica necesitatea introducerii obiectivelor de ordin educativ printre obligatiile legale ale mass-mediei private, in acelasi mod in care sunt prevazute in cazul mijloacelor media publice, luand in considerare efectele pe care aceasta schimbare le-ar produce.

Contextul: Conform legislatiei actuale, doar canalele publice si-au insusit rolul educational, insa programele de acest gen au o aplicabilitate scazuta: in primul rand,  cotele de audienta ale massmediei publice sunt mult mai scazute (5% Romania [3]), iar in al doilea rand, si aceste canale prefera sa difuzeze programe orientate spre consum, non-educationale pentru a se mentine in competitia pentru audienta.

Pe de alta parte, sesizam o crestere a influentei mass-mediei, si de asemenea o crestere a efectelor negative generate de continutul acesteia in ce priveste comportamentele deviante [4], adoptarea de opinii gresite alimentate de media [5] [6], lipsa unei optiuni politice reale, lipsa activismului social.

Ideea centrala:

Datorita influentei sale dovedite, se justifica introducerea programelor educationale in scopul transmiterii unor mesaje mai clare si mai corecte, care determina comportamente sociale imbunatatite.

Argumente:

  • Mass media privata ar trebui sa aiba responsabilitati educationale pentru ca are o atat de mare influenta

Tocmai pentru ca mass-media are atata influenta asupra unui auditoriu neavizat si credul[7], trebuie sa preia si responsabilitatea acestei influente. Pentru ca media are un rol atat de mare in formare opiniilor si sustinerea ferma a deciziilor privitoare la viata socio-politica, este important sa ne asiguram ca libertatea presei nu duce la promovarea unor concepte false sau opinii daunatoare, lucru care se intampla. Mass media trebuie sa ofere instrumente pentru formarea unor opinii corecte si informate, trebuie sa arate publicului ce e bine sa faca si ce nu, tocmai pentru ca auditoriul  rareori stie sa priveasca analitic si realist. Singurul mod de a determina mass-media sa isi indeplineasca rolul este de a o oblige sa difuzeze programe educative si de interes in loc de programe comerciale, politizate sau senzationaliste.

  • Mass media privata poate obtine rezultate acolo unde alte mijloace nu ajung

Pentru ca mass media privata acopera uniform si aproape in totalitate populatia unei zone, de cele mai multe ori mesajele difuzate prin astfel de canale ajung mult mai eficient la publicul tinta decat prin alte mijloace care fie au acoperire limitata, fie sunt foarte costisitoare sau nu la fel de rapide. Uneori, DOAR prin intermediul mass-mediei s-a putut ajunge la anumite segmente de populatie [8]. De asemenea, promovarea prin aceste canale a fost adesea mai eficienta, chiar cand nu era singurul mijloc de comunicare, datorita caracterului interactiv si accesului usor la informatie.[ 9]

 

  • O astfel de implementare va avea ca efect responsabilizarea educationala a mass-mediei private

Responsabilizarea educationala este esentiala deoarece duce in timp la cresterea calitatii fenomenului social si la dezvoltarea spiritului critic al publicului. Atunci cand hranesti publicul cu informatie de proasta calitate si nu-i oferi o perspectiva corecta asupra realitatii,  acesta nu va face efortul de a sorta aceasta informatie, ci va imbratisa una dintre multele opinii nefundamentate [10]. Pe masura insa ce publicul este ‘’educat” prin furnizarea de informatii limpezi, bine orientate, va incepe sa gestioneze singur aceste resurse, facand alegeri corecte, ceea ce va duce la o crestere a calitatii fenomenului social, precum si la dezvoltarea spiritului critic al receptorilor, ceea numim “media literacy”. [11]

Concluzia: Daca mass-media privata ar fi constransa spre prezentarea mesajelelor educationale, efectele acestora vor fi vizibile la nivelul societatii. Aceste efecte vor fi semnificative, atat datorita raspandirii ample a mesajelor, cat si din cauza influentei pe care mass-media privata o are asupra oamenilor .

 

Surse:

  1. 1.          BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006 http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  2. 2.         “Influenta media asupra comportamentului electoral”, raport final, septembrie-octombrie 2007, Centrul de Sociologie Urbana si Regionala pentru CNA http://www.cna.ro/IMG/pdf/Inf_media_elect_CNA2007.pdf
  3. 3.         Programele TVR, TVR online, 29 martie 2007, http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"&HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"c=192
  4. 4.         “The influence of media violence on youth”, Craig A. Anderson, Leonard Berkowitz, Edward Donnerstein and co. Psychological science in the public interest, American Psychology Society, vol.4, no.3, Decembrie 2003, http://www.psychologicalscience.org/pdf/pspi/pspi43.pdf
  5. 5.         “Public opinion, the media and their influence on public policy”, Aris Jameson, Helium, http://www.helium.com/items/1036958-public-opinion-the-media-and-their-influence-on-public-policy
  6. 6.         “Americans are pretty confused about cap and trade”, Good Politics Blog,Andrew Price, 12 mai 2009 http://www.good.is/post/americans-are-pretty-confused-about-cap-and-trade/
  7. 7.         BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  8. 8.         “The penetrating educational effect of a mass-media based fund-raising campaign “Heart for life””, Fønnebø VSøgaard AJ., Institute of Community Medicine, University of Tromso, Norvegia, publicat in Scandinavian Journal of Social Medicine, septembrie 1990, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2237326
  9. 9.         “Effects of mass media educational intervention during the 2005 cholera epidemic in Iran”, Mohammad-Hossein Baghianimoghadam, Mohammad-Hasan Ehrampoush, Behnam Baghianimoghadam, Yazd University of Medical Sciences, publicat in 2009 in Iranian Journal of Clinical Infectious Diseases http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"0HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"90208.pdf
  10. 10.     “Television drove viewers to the web to explore Obama-Muslim Rumors, study finds”, Science Daily, 27 septembrie 2010, in care se arata ca 12 % din populatie chiar a crezut ca Obama este musulman http://www.sciencedaily.com/releases/2010/09/100927175042.htm
  11. 11.     “What is Media Literacy”, Media Awareness Network, http://www.media-awareness.ca/english/teachers/media_literacy/what_is_media_literacy.cfm

 


N1 (Marian Barbu)

              Există voci care susţin că televiziunea e o activitate comercială care se deosebeşte totuşi fundamental de producerea de şuruburi sau osii.

Cand faci televiziune, ai un plus de responsabilitate pentru că manevrezi conştiinţele oamenilor. În mod paradoxal însă, pentru realizatorii noştri de televiziune problema responsabilităţii este o poveste bună de adormit copiii.Altfel, cu puterea extraordinară pe care o au de a modela conştiinţele, ar putea face o bună educaţie publicului.

             Funcţia educativă a mass media s-a conturat, s-a dezvoltat şi s-a menţinut în legătură cu   posturile publice de radio şi de televiziune.Apariţia sistemului mediatic comercial, axat pe profit, pe preferinţe, pe rating, a determinat şi posturile publice să se angajeze în această competiţie, ceea ce a condus la diminuarea spaţiului de emisie dedicat  programelor educative de posturilor publice.

              Canalele comerciale de radio şi de televiziune, îşi pot propune sau îşi pot asuma şi misiuni educative; acestea însă, nu se află înscrise în obligaţiile lor legale, adica mai pe inteles nu e de datoria lor sa difuzeze programele educative, dar asta nu inseamna ca nu au avut avut asemenea programe si ca exemplu nu puţine sunt situaţiile în care CNA a încurajat canalele comerciale de radio şi de televiziune să se implice în campanii de educare a publicului pe diverse teme de interes naţional şi/sau local sau să contribuie la realizarea de proiecte cu finalităţi educative.Exemple ale unor astfel de campanii sunt cele axate pe dezvoltarea comportamentului altruist in general (ex. Campaniile destinate ajutorării victimelor inundaţiilor, campaniile dedicate ecologizării şi reîmpăduririlor, altele), comportament de natură să inducă, desigur şi educarea publicului audiovizual.

               Educaţia realizată de televisiune prin diverse tipuri de mesaje, fie ele şi de natură publicitară (igienă personală, alimentaţie echilibrată, moderaţie în consumul de alcool, iniţiere în domenii financiare si de investiţii, etc.) îşi produce efectele în  planul experienţei sociale a publicului, si plus de acest lucru daca televisiunea prin programele pe care le are nu ne-ar mai informa nu am mai avea de unde sa stim cat de cat despre ceea ce se intampla in jurul nostru, asa ca televisiunea ne ajuta la informare.

               Manipularea presupune antrenarea, prin mijloace de influenţare psihică, a unui grup uman, o     

       comunitate sau o masă de oameni la acţiuni al căror scop aparţine unei voinţe străine de interesele lor.   

       Persuasiunea reprezintă acţiunea, darul sau puterea de a convinge pe cineva să creadă, să gândească    

       sau să facă un anumit lucru.

       Dezinformarea presupune inducerea în eroare cu o informaţie falsă.

                   Nimeni contesta faptul ca televiziunile,fie ele private sau de stat,influenteaza cetatenii,insaprogramele pe care acestea le difuzeaza au ca principal obiectiv obtinerea unui rating cat mai mare si de aceea le putem justifica comportamentul, si chiar daca au o oarecare libertate fata de stat,  televiziunile private sunt strict cupravegheate de CNA( Consiliul National al Autovizualului). Este elocvent faptul ca nimeni nu este obligat sa urmareasca programul respectiv daca il consideram  necorespunzator sau daca este inadecvat pentru educatia copilului sau,insa nu putem acuza televiziunile private de faptul ca ele transmit in mod indirectcomportamente care nu au ca principal scop educare populatiei.

                 Cu totii am sesizat faptul ca la anumite canale de televiziune private ,sunt transmise mesaje care  au ca scop educarea populatiei: ’’Pentru sanatatea dvs evitati consumul de sare zahar si grasimi’’ sau ’’Pentru sanatatea dvs faceti miscare cel putin 30 de minute in fiecare zi’’,acesta este atitudinea pe care  o are televiziunea privata aducand la cunostinta populatie elementele de baza in formarea unui mod de viata sanatos.

                Mai mult decat minimum de informare educationala nu putem cere televiziunilor private pentru ca ele reprezinta niste afaceri si nu este corect sa le impunem sa devina o televiune avand doar caracter educational.

               Oricum sunt si televiziuni care fac si talk show-uri cu caracter educativ pentru un rating cat mai mare scopul final fiind BANII, care au acaparat intreaga lume, fara ei practic ne mai putandu-se traii.  Un exemplu in materie de show-uri de televiziune il reprezinta emisiunea << Dansez pentru tine>> sau show-urile ce se fac odata pe an << Eurovision>> ...etc.

              In concluzie televiziunile particulare nu au nici o obligatie fata de nimeni, atat cat functioneaza legal si indeplinesc sarcina de-a informa cetateanul , din toate puncetle de vedere.

Surse:

  Dorothy G. Singer, Jerome L. Singer, Handbook of Children and the Media, Ch. 36, Public Policy and Private Practice: Government Regulations and Parental Control of Children’s TV Use in the Home, de Amy B. Jordan, p.652.

[1] Nicckelodeon, CNN si Discovery Channel nu trebuie sa respecte regula celor 3h/saptamana, intrucat nu folosesc spectrul de frecvente.


A2 ()

Ideea centrala negatoare infirma posibilitatea impunerii unor obligatii fata de televiziunile particulare, dincolo de functionarea intr-un cadru legal, avand ca argument principal caracterul lor comercial, dar echipa afirmatoare sustine in continuare necesitatea introducerii unor programe educationale ale caror mesaje cu continut clar si corect sa imbunatateasca trendul comportamentelor sociale, neimpunand ca acestea sa monopolizeze timpul de transmisie.

Negatorul afirma ca, tocmai din cauza competitiei in obtinerea unui punct de raiting ridicat de pe piata audio-vizualului, pana si spatiul programelor educationale in cadrul televiziunilor publice a fost redus. Aceasta afirmatie, care implica faptul ca programele educationale duc la scaderea raitingului, corelata cu cea conform careia televiziunile private au ca principal scop obtinerea de profit, vine pentru a demonstra o partiala incoerenta interna a discursului negator. Acceptand cele mentionate anterior, echipa negatoare afirma ca televiziunile pot asuma din proprie initiativa o misiune educativa, chiar daca nu e de datoria lor, pentru ca, se mentioneaza ulterior, acestea pot fi chiar si de natura publicitara sau sunt realizate tot cu scopul final de a obtine bani, ca efect al realizarii raitingului.

Luand aceste aspecte in considerare, si pozitia negatorului conform careia exista posibilitatea ca emisiunile cu caracter educativ sa obtina raiting si, implicit, profit, nu am identifica niciun impediment adus prin introducerea unor obiective de tip educativ in seria de obligatii legale ale televiziunilor private, din moment ce formatul acestora nu este unul impus, ele putand fi construite astfel incat sa fie atractive pentru public. Putem aminti aici Discovery Channel, a carui grila contine aproape in totalitate emisiuni cu caracter educational si totusi face parte dintr-un trst cu profituri de peste 3,7 miliarde $. Cu atat mai mult, daca, dupa cum a propus echipa negatoare, televiziunile comerciale pot crea grile cu mesaj educational si totodata captivant, ele pot obtine efecte unde mass-media publica nu ajunge, atingand eficient si rapid publicurile tinta, tocmai datorita accesibilitatii si caracterului interactiv, obtinand scopul propus de motiunea aflata in dezbatere.

Negatorii vorbesc si despre faptul ca nu putem sa impunem televiziunilor sa aiba doar caracter educational, dar cazul propus de echipa afirmatoare nu implica exclusivitatea acestui tip de mesaj, ci o obligatie de a promova doar intr-o masura satisfacatoare campanii de informare asupra unor probleme de pe agenda publica sau unor programe culturale ca documentarele si adaptarile artistice. Aceasta propunerea este sustinuta de al treilea argument pe care l-am prezentat, conform caruia efectele responsabilizarii educationale a mass-media sunt, in timp, cresterea calitatii fenomenelor sociale si dezvoltarea spiritului critic prin oferirea informatiilor clare si corect orientate, ce pot educa publicul in capacitatea lui de a gestiona si sorta singur aceste resurse, tinand cont de faptul ca acesta este oricum un partener activ si selectiv in procesul de receptare a informatiilor.

Echipa afirmatoare a prezentat trei argumente care sa sustina introducerea obiectivelor de ordin educativ printre obligatiile legale ale televiziunilor private, similar cu cazul celor publice, primul dintre ele fiind ca mass-media are o influenta foarte mare – recunoscuta si de echipa negatoare – asupra unei audiente formata in proportie de 66% din persoane care cred ca informatiile sunt prezentate obiectiv si reflecta realitatea, ceea ce implica necesitatea ca mass-media sa preia si responsabilitatea adusa de aceasta influenta. Al doilea argument, necombatut sau mentionat de negatori, este capacitatea mare de penetrare si acoperire a mass media private, comparativ cu cele publice, la care se adauga si un grad mai mare de eficienta in transmiterea mesajului.

Trecand in revista contraargumentele negatorilor, nu consideram ca acestea au combatut cazul nostru, si reafirmam ca efectele dezirabile ale constrangerilor aplicate televiziunilor private de a integra programe educationale ar fi vizibile si semnificative la nivelul societatii, mai ales din cauza influentei mare si unanim recunoscuta pe care o are mass media.

[1] http://news.yahoo.com/s/nm/20101102/media_nm/us_discovery


N2 ()



Decizia:

George Matu

Meciul 26

Intrucat negatorii nu au reusit sa posteze si al doilea discurs, meciul este castigat prin abandon de catre afirmatori.

A1 – 25 (Continut, strategie, stil -13, 8, 4 )

Primul discurs afirmator este unul foarte bine structurat si foarte solid documentat, ce ar fi putut pune bazele unei dezbateri reusite.

Cateva lucruri de imbunatatit:

1)      Motiunea se referea la posturile private de televiziune si nu la mass-media privata. Chiar daca televiziunea are cea mai mare importanta in cadrul mass-media (este preferata de 80% dintre cetatenii Romaniei) ar fi de dorit sa fiti mai specifici in folosirea termenilor motiunii.

2)      Din contextul prezentat de voi s-ar intelege ca restrangeti dezbaterea doar asupra Romaniei. In schimb, in argumentul 2 sustineti o raspandire geografica superioara a televiziunilor private fata de cele publice, idee care nu se aplica in cazul Romaniei (vezi aria de acoperire a TVR).  Asa ca pe viitor este recomandat sa va definiti mai clar contextul (discutam despre Romania, Europa, intreaga lume etc.) si sa observati daca argumentele voastre se pot sustine cu dovezi din acel context.

3)      In argumentul 3 va propuneti sa demonstrati ca masura pusa in discutie va duce la „responsabilizarea educationala a mass-mediei private”. In schimb, in rationament explicati doar efectele acestei resposabilizari asupra telespectatorilor(„media literacy”),  fara a demonstra cum posturile private de televizune devin responsabile. Atentie la modul in care va etichetati argumentele si la ceea ce demonstrati in  interiorul lor. Idear ar fi sa existe o corespodenta intre aceste doua aspecte.

A2 -24 (Continut, strategie, stil -12, 8, 4 )

Discursul conclusiv al afirmatorilor cuprinde cam tot ce trebuia sa faca un A2, mai ales pe un caz negator care nu ataca mai nimic din discursul Afirmatorului 1 si este partial de acord cu acesta.

Sublinierea slabiciunii discursului negator (faptul ca televiziunile private transmit deja din proprie initiativa emisiuni cu rol educativ nu inseamna ca nu putem sa instutionalizam prin lege aceasta practica) era una dintre datoriile Afirmatorului 2 care a fost indeplinita.

Cateva lucruri de imbunatatit:

1)      Frazele un pic mai scurte, pentru a face intreg discursul mai usor de urmarit, si a avea un impact mai mare asupra cititorilor.

2)      Discursul conclusiv ar trebui nu doar sa faca o recapitulare a argumentelor prezentate ci sa sa le puna cumva in balanta, eventual grupandu-le in jurul ideii voastre centrale (ex: impactul benefic al masurii propuse) 

A1 -> 25 puncte
N1 -> 0 puncte
A2 -> 24 puncte
N2 -> 0 puncte
Castiga echipa:

Teo si Laura (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.