Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Andreea si Ioana' (afirmatori) vs 'Los Pollos' (negatori)

A1 (Andreea Madalina Deac)

Pentru progresul omenirii şi pentru ca pacea să dăinuie în colectivitatea umană, fiecare dintre noi trebuie să devină un bun samaritean, motiv pentru care dorim să supunem atenţiei dumneavoastră argumente şi opinii prin care se dovedeşte că a venit timpul să sancţionăm prin lege pasivitatea individului care este martor la încălcărea legii.

Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, cuvântul "bun" atribuit unui individ desemnează calitatea acestuia de a "se achita de obligaţiile morale şi sociale". Asociindui acestuia termenul de "samaritean" se creează ideea unui individ altruist, gata de ajutor.

Legea bunului samaritean este o reflecţie a pildei din Biblie, Luca 10, 25-37, în care omul lăsat aproape mort de către tâlhari este ajutat de samariteanul care "i-a legat rănile şi i-a turnat peste ele untdelemn şi vin, apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han şi a îngrijit de el".

"Compasiunea trebuie să fie o îndatorire morală universală care duce la îndeplinirea esenţei dreptului şi este la fel de importantă ca şi litera legii". Aşadar, filantropia devine o caracteristică a relaţiilor interumane.

În primul rând, un caz concret la care ne putem referi este moartea tragică de care a avut parte prinţesa Diana, datorita perioadei de timp care s-a scurs până aceasta a ajuns la spital (1 h 43 min). În plus, soferul maşinii a dat dovadă de iresponsabilitate conducând în stare de ebrietate, punând în pericol viaţa celor aflaţi în maşină. Deasemenea, medicii de pe ambulanţă nu au acţionat pentru salvarea vieţii prinţesei, fapt prin care se demonstrează că spiritul civic şi  altruismul au lipsit cu desărvâşire. Aşadar, această întâmplare şi consecinţele ei au stat la baza apariţiei şi răspândirii în lume a legii bunului samaritean.

În al doilea rând, o altă dovadă care demonstrează că a venit momentul să sancţionăm prin lege pasivitatea individului care este martor al încălcării legii, constă în faptul că şi în România, a fost introdusă legea bunului samaritean prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Potrivit acesteia, persoanele fără pregătire medicală care acordă ajutor în mod voluntar, acţionând cu bună-credinţă şi cu intenţia de a salva viaţa sau sănătatea unei persoane nu răspund în mod penal sau civil dacă victima îşi pierde viaţa. Astfel, toate aceste argumente sunt în favoarea încurajării indivizilor de a avea o conduită în conformitate cu Biblia: "să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi" (Levitic 19:18 b), după cum a demonstrat samariteanul prin fapta sa. Acest frumos exemplu de dragoste ne învaţă ce înseamnă să-i iubim pe semenii noştrii, adică să nu întreprindem nimic rău care le-ar afecta integritatea fizică şi morală.

Poate legea să creeze buni samariteni?

În al treile rând, un alt argument în favoarea acestei legi constă în faptul că prin datoria morală pe care o are un cetăţean oarecare de a interveni într-o situaţie care poate duce la degradarea fizică sau psihică a unei alte persoane  devine fundamentul întemeierii unei lumi mai bune bazate pe întrajutorare, respect, compasiune şi iubire.

În concluzie, este impetuos necesar să se susţină încurajarea, răspândirea şi aplicarea legii samariteanului, deoarece conferă colectivităţii o bunăstare spirituală, iar individului plenitudinea existenţei umane şi mulţumirea utilităţii lui în societate.

Bibliografie:

http://ioansoran.wordpress.com/2012/08/19/parabola-bunului-samaritean-in-predici-
comentarii-si-arta/;

article good samaritan Law across Europe;

http://en.wikipedia.org/wiki/Death_of_Diana,_Princess_of_Wales;

http://www.moldovacrestina.net/scoala/religiacurriculum-ortodox/iubeste-ti-aproapele-ca-pe-tine-insuti/.


N1 (Nicolae Cioroi)

     Ca negator ma voi referi in primul rand la afirmatia conform careia "pentru progresul omenirii şi pentru ca pacea să dăinuie în colectivitatea umană, fiecare dintre noi trebuie să devină un bun samaritean".Pasivitatea individului (ca martor la incalcarile legilor ) influenteaza putin progresul in societate si mentinerea pacii in comparatie cu alti factori de ordin social , economic ,politic. Deasemenea in tot discursul nu sint prezente dovezi ,parerea unor specialisti in domeniu  sau studii relevante   care ar confirma ca devenind un "bun samaritean" omenirea va progresa si in ea va dainui pacea . 

   Argumentul in care se vorbeste despre moartea printesei Diana ( "un caz concret la care ne putem referi este moartea tragică de care a avut parte prinţesa Diana, " ) este irelevant si nu e demonstrat faptul ca e necesara pedepsirea pasivitatii individului(martor la incalcarea legii)  ,deasemenea in cazul medicilor de pe ambulanta sau a soferului este o abatere de la tema si e vorba de o cu totul alta lege legata de neindeplinirea obligatiilor de lucrator si respectiv conducerea in stare de ebrietate . Cazul tragic din 31 august 1997 in care a murit printesa Diana nu este un caz legat de motiunea dezbaterii, iar afirmatia conform  ca aceasta intamplare a pus bazele raspandirii legii bunului samaritean e lipsita de dovezi si nu corespunde  adevarului . 

    Al doilea argument este deasemenea slab: "o altă dovadă care demonstrează că a venit momentul să sancţionăm prin lege pasivitatea individului care este martor al încălcării legii, constă în faptul că şi în România, a fost introdusă legea bunului samaritean prin Legea nr. 95/2006" În  primul rand este o eroare de argumentare si mai precis de cauza falsa  ,faptul ca in Romania a fost aprobata aceasta lege -legea 95/2006 nu e o dovada pentru afirmatia ca a venit momentul sa sanctionam prin lege pasivitatea , aceasta lege nu justifica acest lucru ,ci e doar o asociere irelevanta .  

     Argumentul care spune ca datoria morala a fiecarui cetatean e de a interveni intr-o situatie/caz urgent (care  e specificat ca -"situaţie care poate duce la degradarea fizică sau psihică a unei alte persoane ") devine fundamentul intemeierii unei lumi mai bune , nu e dovedit , nu  sint expuse studii ,dovezi convingatoare care ar confirma acest lucru   si nici nu e redat exact cum ar putea sa se realizeze acest lucru .

       Aproape toate argumentele se refera nemijloc la legea bunului samaritean ceea ce e doar o parte din tema debate-lui-"E timpul sa sanctionam prin lege pasivitatea individului care  este martor la incalcari ale legii",cu desavarsire lipseste desfasurarea  subiectului  ( exemplificarea situatiilor in care individul trebuie condamnat s.a.),exemple relevante sau studii la tema data .Legi sint numeroase si de diferite categorii (DREPTUL PUBLIC ce include:dreptul penal,administrativ,financiar,constitutional s.a. si DREPTUL PRIVAT:dreptul civil, dreptul muncii,dreptul comercial s.a. [1] )insa in discurs  nu este scris/specificat la ce fel de lege trebuie condamnat individul daca e cazul si nici definitia de lege nu e prezenta (lege- Normă cu caracter obligatoriu, stabilită și apărată de puterea de stat [2] ).Deci constatam ca nu a fost dovedita  necesitatea de a sanctiona prin lege indivizii pasivi ,martori la incalcari ale legilor.



[1]-  wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Drept

[2] - http://dexonline.ro/definitie/lege   


A2 (Ioana Claudia Florea)

În calitate de afirmator, sunt nevoit să combat ideea potrivit căreia ”pasivitatea individului (ca martor la incălcările legilor) influentează puțin progresul in societate și menținerea păcii în comparație cu alți factori de ordin social , economic ,politic”, deoarece  ultimii doi factori nu sunt obiectul principal al discuției noastre, iar sancționarea pasivității individului este un element central al evoluției  într-o societate care este într-o continuă schimbare.

În plus, afirmația potrivit căreia ”in tot discursul nu sint prezente dovezi, parerea unor specialisti in domeniu  sau studii relevante” este total eronată deoarece au fost folosite dovezi, argumentate (de exemplu, cazul prințesei Diana), iar despre lipsa părerii unor specialiști nu se poate vorbi deoarece  a fost un caz cunoscut pe plan international, iar numeroasele documente, dezbateri si comentarii (cartea lui Gennadi Sokolov) dovedesc acest lucru.

Exemplul accidentului prințesei Diana este relevant si demonstrează faptul că e necesară pedepsirea pasivității individului (martor la incălcarea legii) deoarece în urma accidentului au existat numeroase persoane care au avut o atitudine pasivă (jurnaliști preocupați de surprinderea și mediatizarea evenimentului care dacă încercau să ajute persoanele rănite ar fi putut schimba cursul evenimentelor). Deasemenea, cazul medicilor de pe ambulanță sau a șoferului nu reprezintă o abatere de la temă, deoarece nu faceam trimitere la legislația propriu-zisă, ci la altruismul de care trebuie să dea dovadă indivizii potrivit ”regulii de aur – să-i tratezi pe ceilalți cum ai vrea tu să fi tratat”, care presupune că toate persoanele și-ar dori să fie salvate dacă ar fi în pericol.

"În ceea ce privește ”Cazul tragic din 31 august 1997 în care a murit prințesa Diana nu este un caz legat de moțiunea dezbaterii, iar afirmatia conform  ca aceasta intamplare a pus bazele raspandirii legii bunului samaritean e lipsita de dovezi si nu corespunde  adevarului”.  Argumentul adus de negator este eronat pentru că fotografii care au asistat la fatalul accident au fost anchetați pentru încălcarea dreptului francez potrivit căruia ( "non-assistance à personne en danger" ) trebuie să-i oferi ajutor unei persoane aflate în pericol, în caz contrar  sancțiunea constă în închisoare până la cinci ani și amendă până la $100.000. Așadar, afirmația precedentă dovedește importanța cazului pentru moțiunea dezbaterii fiind că a sancționat pasivitatea jurnaliștilor, caz mediatizat, care a dus la răspândirea legii bunului samaritean (sancționarea pasivității individului care este martor al încălcării legii).

Pentru dovedirea acestui argument  ”datoria morala a fiecarui cetatean e de a interveni într-o situatie/caz urgent prin care se întemeiază o lume mai bună”, mă voi folosi de opinia expusă de către filosoful Peter Singer: ”dacă vedem un copil înecându-se și putem să intervenim să-l salvăm, ar trebui să o facem indiferent de pagubele noastre materiale sau cât de mult ne-ar schimba destinul”. Astfel, se creează o lume în care răul este redus și binele maximizat  (teoria utilitarismului etic).

Mai mult, pentru dovedirea utilității sancționării pasivității individului care este martor la încălcări ale legii vom expune mai multe exemple din diferite țări care au îmbrățișat acest principiu: Albania, Argentina, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Israel, Italia, Olanda, Portugalia, Rusia, Serbia, Spania, Elveția.

În Serbia, un cetățean este obligat de lege să acorde ajutor oricui are nevoie (de exemplu într-un accident rutier). Codul penal Serbian, prin articolele 126 si 127, statuează că ”cel care abandonează o persoană neajutorată și / sau nu oferă ajutor unei persoane aflate în nevoie, poate să primească o pedeapsă cu închisoarea de până la un an. În cazul în care persoana moare de leziuni cauzate din lipsa ajutorului martorului, poate primi o pedeapsă de până la 8 ani de închisoare”.

Conform  art.200, alin.1din Codul penal din Portugalia: ”oricine, în caz de necesitate gravă, în special provocate de catastrofe, accidente, calamități, care au pus în pericol viața, integritatea fizică sau libertatea pe de altă parte, nu reușește să ofere asistența necesară pentru a evita astfel de pericole, fie prin propria sa acțiune sau prin promovarea de ajutor, se pedepsește cu închisoare de până la 1 an sau amendă de până la 120 de zile”.

         În concluzie, susținem că a venit momentul să sancționăm prin lege pasivitatea individului care este martor la încălcări ale legii, fapt confirmat și de răspândirea acestui principiu în numeroase legislații ale lumii.


N2 (Petru Tertiuc)

Al doilea discrus al echipei afirmatoare, la fel ca și primul, duce o lipsă de dovezi ce ar veni să suțină afirmațiile sale care pe lângă aceasta au și fost rău argumentate (dacă se poate de spus că au fost cu adevărat argumentate). Echipa afirmatoare se limitează doar la faptul de a afirma, fără să încerce să întărească afirmațiile expuse prin argumente sau dovezi (care lipsesc complet), scuza lor pentru lipsa acestora fiind: "...despre lipsa părerii unor specialiști nu se poate vorbi deoarece  a fost un caz cunoscut pe plan international, iar numeroasele documente, dezbateri si comentarii (cartea lui Gennadi Sokolov) dovedesc acest lucru.". Îmi este greu să înțeleg ce anume dovedesc documentele, dezbaterile și comentariile despre cazul morții prințesei Diana, faptul că ele există demonstrează că acesta a fost un caz cunoscut pe plan internațional? Aceasta însă nu arată că acest caz este relevant la temă. Moartea prințesei Diana nu ține de moțiunea temei ”E timpul să sancționăm prin lege pasivitatea individului care e martor la încălcări ale legii” întru-cât moartea prințesei Diana a fost una accidentală. Chiar dacă persoanele care au fost martori la accident poartă o parte din vină pentru moartea prințesei, prin faptul că după cum susține echipa afirmatoare, aceștia au arătat o atitudine pasivă, lucru care din păcate nu este deomonsrat (doar sunt și așa numeroase comentarii și documente care ne vorbesc de acest lucru și pe despre care ar trebuie să știm și singuri), acest caz va ține de o ”subtemă” a moțiunii dezbaterii și anume importanța de a fi un samritean și de a acorda ajutor celor care își au viața pusă în pericol.

Cred că pe tot parcusul dezbaterii, echipa afirmatoare se abate de la tema principală. Doar spre sfârșitul discursului este o afrimație care are valoare cel puțin prin faptul că ea ține de temă. ”Mai mult, pentru dovedirea utilității sancționării pasivității individului care este martor la încălcări ale legii vom expune mai multe exemple din diferite țări care au îmbrățișat acest principiu: Albania, Argentina, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Israel, Italia, Olanda, Portugalia, Rusia, Serbia, Spania, Elveția.” Însă echipa afirmatoare nu încearcă să argumenteze de ce faptul că această lege a fost adoptată și în alte țări este un factor care să determine ca aceasta să fie adoptată și la noi. A fost ea oare efectivă în aceste țări? Sunt exemple concrete care demonstreză beneficiul adus de această lege? Echipa afirmatoare nu aduce dovezi în această privință.

În privința a înseși legii, este foarte greu de determinat vina unei persoane care a încălcat-o iar aplicarea ei limitează libertatea unei persoane de acționa după propiul consimțământ, aceasta fiind mai mult o problemă ce ține de moralitate și nu trebuie convertită într-o lege prin juristdicție. După cum am mai afirmat și în primul nostru discurs sunt alți factori care influențează mult mai mult bunăstarea unei țări, de exemplu de ordin politic sau economic, considerăm că anume în aceste domenii trebuie de cheltuit resurse pentru a aprobat noi legi și a sancționa mai corect încălcările acestora.



Decizia:

Radu Ocrain

Decizie:
A fost o dezbatere usor haotica, in care argumentele nu au fost dezvoltate la potentialul lor maxim. Am apreciat interactiunea dintre echipe, dar de cele mai multe ori, aceasta nu este suficienta pentru a determina o dezbatere de calitate. Este important pentru echipa negatoare sa retina ca, desi este vital sa atace cazul prezentat de guvern/afirmatori, trebuie sa atace si esenta motiunii. In aceasta dezbatere am avut un guvern/echipa afirmatoare care ne-a prezentat o serie de argumente insuficient dezvoltate, dar cu potential. Primul argument a fost singurul dezvoltat suficient pe parcursul dezbaterii, si in final a avut o greutate mare in luarea deciziei. Este bine in general sa evitam argumente de tipul "ar trebui sa adoptam motiunea pentru ca s-a adoptat legea X care prevede motiunea". Acest tip de argument este slab in dezbateri, deoarece legile sunt atacabile in debate. Daca o lege nu e buna, o schimbam.
Eroarea principala a dezbaterii a fost faptul ca opozitia/echipa negatoare a incercat sa demonteze cazul guvernului, fara a aduce substanta in loc. Chiar si in contraargumentare, in situatia in care opozitia ar fi distrus toate argumentele guvernului, am fi ramas in status quo, fara a avea o viziune clara despre ce trebuie facut mai departe.
In final, argumentul care a contat cel mai mult in dezbatere, fiind cel mai discutat de ambele echipe, si in acelasi timp relevant pentru dezbatere este primul argument al guvernului. Afirmatorii au incercat sa ne arate ca pedepsirea pasivitatii cetatenilor poate creste timpul de reactie in situatii limita, salvand vieti. Am avut ca exemplu accidentul printesei Diana, in care jurnalistii au preferat sa fotografieze evenimentul in loc sa actioneze. Opozitia nu a contraargumentat convingator, doar acuzand guvernul ca argumentul e irelevant. Din acest punct de vedere, la finalul dezbaterii putem trage concluzia ca, intr-adevar, masura propusa ar putea contribui la salvarea unor vieti.
Astfel, echipa castigatoare sunt Afirmatorii (Guvernul)
Punctaje:
A1. 23 puncte (12 continut 8 stil 3 strategie) As fi preferat ca acest discurs sa se axeze un pic mai mult pe prezentarea cadrului dezbaterii, si pe dezvoltarea argumentelor. Argumentele convingatoare trebuie sa respecte o anumita structura si sa imbine explicatiile, exemplele si impactul pe viata reala.
A2. 24 puncte (13 continut 8 stil 3 strategie). Am apreciat faptul ca ati adus exemple si explicatii noi pentru primul argument. Insa, m-as fi asteptat in unele puncte la explicatii suplimentare (de exemplu referitor la importanta faptului ca unele tari au adoptat deja legea bunului samaritean)
N1. 21 puncte (11 continut 7 stil 3 strategie). E important pentru opozitie sa stabileasca cadrul dezbaterii daca guvernul nu o face intr-un mod convingator. Contraargumentarea a fost slabuta, e mai important sa atacati substanta unui argument, oricat de slab, in loc sa va rezumati la a il caracteriza drept "argument slab"/
N2. 21 puncte (11 continut 7 stil 3 strategie). Si in acest discurs a existat o lipsa importanta de substanta, ceea ce a daunat pozitiei opozitiei, mai ales ca guvernul incepuse sa aduca un pic de analiza pentru argumentele lor.
A1 -> 23 puncte
N1 -> 21 puncte
A2 -> 24 puncte
N2 -> 21 puncte
Castiga echipa:

Andreea si Ioana (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.