Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Equilibrium' (afirmatori) vs 'Clipa si Mihaela' (negatori)

A1 (Alexandru Drăgulean)

În calitate de prim afirmator aş dori să menţionez două maxime, pe care le consider perfect potrivite întru susţinerea moţiunii: „Dura lex sed lex” (Legea este dură, dar e lege) şi „Nil inultum remanebit” (Nimic nu trebuie să rămînă nepedepsit).

Pentru a avea o claritate referitor la subiectul dezbaterii este necesar de definit cîţiva termeni-cheie, cum ar fi:

- „a sancţiona prin lege” – pedeapsa care urmează a fi aplicată să fie prevăzută în mod expres în textul unei legi, prin urmare să corespundă în primul rînd principiului umanităţii;

- „pasivitatea individului” – inacţiunea cetăţeanului în situaţii periculoase pentru viaţă, cînd se ştia despre primejdie şi exista posibilitatea de a interveni pentru acordarea ajutorului necesar victimei;

- „martor” – nu doar persoanele care sunt prezente în scena acţiunii sau în nemijlocita ei apropiere, dar şi cei care cunosc despre comiterea nelegiuirilor (exemplu: vecinii care aud cum peste perete părinţii îşi maltratează copii);

- „încălcări ale legii” – infracţiuni, contravenţii, abateri disciplinare, în general tot ce ateantează la lege.

Echipa afirmatoare este ferm convinsă că aplicarea sancţiunilor legale faţă de pasivitatea indivizilor care sunt martori la comiterea ilegalităţilor va contribui esenţial la îmbunătăţirea unui şir de aspecte ale vieţii cetăţenilor, precum şi la consolidarea statului de drept, avînd în continuare cîteva argumente menite să susţină acest punct de vedere:

1. Lipsa unor sancţiuni pentru martorii indiferenţi la comiterea nelegiuirilor este într-o strînsă legătură cu creşterea fenomenului infracţionalităţii.

Situaţia actuală la capitolul legislaţie nu permite tragerea la răspundere a martorilor infracţiunilor care dau dovadă de ingnoranţă, fapt confirmat de cazul lui Kitty Genovese[1] şi cazul lui Ilan Halimi[2], cînd zeci de martori la atrocităţile săvîrşite de criminali au fost pasivi, aş spune chiar indiferenţi şi nu s-au ales absolut cu nici o pedeapsă. Este groaznic, oribil şi imoral. Astfel, orice semn evident de lipsă de ordine şi nerespectare a normelor şi regulilor general-acceptate îi provoacă pe oameni să uite, la rîndul lor, de aceste reguli. În rezultatul reacţiei în lanţ apărute, conform „teoriei geamurilor sparte”[3] un cartier decent poate fi repede transformat într-o gaură, unde oamenii se tem să iasă în stradă. Suntem obligaţi să luăm atitudine pentru a evita cazuri cînd poliţişti traumaţi zac la pămînt şi nimeni nu le acordă ajutor[4] sau chiar un simplu cetăţean se află într-o situaţie de urgenţă şi toţi trec indiferenţi pe lîngă el[5].

2. Implicarea activă a cetăţenilor la prevenirea şi combaterea fărădelegilor va contribui la consolidarea statului de drept.

Un factor important în combaterea criminalităţii este implicarea activă a tuturor cetăţenilor, mai ales a celor care devin martori la pregătirea de infracţiune sau la comiterea acesteia de acţiona ferm şi prompt pentru prevenirea faptelor ilicite, reţinerea infractorilor şi acordarea ajutorului necesar victimelor. Dacă fiecare va conştientiza că de el direct depinde construirea unui stat de drept, mesajul nostru fiind că în virtutea „contractului social”[6] pe care l-am încheiat, ne-am obligat să ne ajutăm reciproc, necesitatea intervenţiei cetăţeanului în situaţii de criză este evidentă.

3. Prin educarea fiecărui cetăţean în parte în „spiritul unui bun samaritean” vom educa întreaga societate să convieţuiască în armonie.

Fiind îngrozite şi sensibilizate de un şir de fărădelegi care au avut loc în lume şi s-au izbit de ignoranţa martorilor la acele odioase evenimente, printre care şi cazul Shandei Sharer[7], cazul fotografului Kevin Carter[8], accidentul fatal al prinţesei Diana[9], cazul micuţei Yue Yue[10], etc., mai multe state au adoptat „legea bunului samaritean”, care prevede obligaţia de a interveni în diferite situaţii de urgenţă, care pun în pericol viaţa şi integritatea corporală a persoanei, la care suntem martori. Prin transpunerea în realitate a moţiunii vom încuraja oamenii să dea dovadă de compasiune într-o situaţie de urgenţă, deoarece uneori chiar şi un simplu apel la serviciile de urgenţă poate fi îndeajuns pentru salvarea unei vieţi omeneşti. Într-o societate civilizată indiferenţa nu este o opţiune.

Adoptînd principiul formulat în textul moţiunii în calitate de instrument al instanţelor de judecată pentru înfăptuirea justiţiei, în combinaţie cu implementarea unui set de programe statele menite să pregătească cetăţenii pentru acest gen de intervenţii[11], metodă recunoscută de experţi internaţionali, vor fi într-adevăr un pilon de bază la reducerea „efectului de trecător”[12], prin urmare şi la diminuarea cazurilor de încălcare a legii.



[1] http://www.youtube.com/watch?v=iSfVvldlhqs

[2] http://listverse.com/2009/11/02/10-notorious-cases-of-the-bystander-effect/

[3] http://www.scientia.ro/homo-humanus/52-psihologie-experimente-cu-oameni/103-teoria-ferestrelor-sparte.html

[4] http://www.youtube.com/watch?v=D7z6Qucs1zI

[6] http://en.wikipedia.org/wiki/Social_contract#Classical_thought

[7] http://listverse.com/2009/11/02/10-notorious-cases-of-the-bystander-effect/

[8] http://listverse.com/2009/11/02/10-notorious-cases-of-the-bystander-effect/

[10] http://www.telegrafonline.ro/1319144400/articol/177594/legea_bunului_samaritean.html

[11] http://becblair.blogspot.ro/2007/10/bystander-effect-appendix-b.html

[12] http://www.edmondschools.net/Portals/3/docs/Terri_McGill/READ-Bystander%20effect.pdf


N1 (Mihaela)

“Unde se gaseste un om care sa fie pentru sine insusi un cenzor sever, un martor, un acuzator, un judecator care sa-si recunoasca vina, sa se cheme el insusi in fata tribunalului constiintei sale, sa se recunoasca vinovat si sa se pedepseasca.”
Confucius

Echipa negatoare isi va apara pozitia sustinind ca : unul din cele mai importante lucruri pe care, de preferat, este să nu-l uităm în nici un moment este dreptul nostru de a alege. Alegerile făcute la un moment dat, ne influențează în ceea ce vom întreprinde în acțiunile noastre viitoare, și chiar și așa, oricând, ne putem opri în loc pentru a alege.  Nu de puține ori se poate întâmpla, din diverse motive, să uiți, să ignori, să te abții  în definitiv și a alege este o opțiune. când ai senzația că lucrurile te iau pe nepregătite și poate ai sentimentul că evenimentele te depășesc cu mult, este bine să-ți amintești că ai deja dreptul de a alege din nenumăratele opțiuni ce pot fi descoperite sau create pentru a putea depăși astfel de moment.

Pentru o mai buna intelegere a cazului de negator vom incepe prin a da o alta definitie  echipei afirmatoare privind termenul :“martor”.

            In primul rand,martorii sunt consideraţi „ochii şi urechile justiţiei” iar această caracterizare se întemeiază atât pe vechimea în timp a acestui mijloc de probă, cât şi pe faptul că el este aproape nelipsit dintr-un proces penal .

 Potrivit dispoziţiilor art. 78 din Codul de procedură penală martorul este: „persoana care are cunoştinţă despre vreo faptă sau vreo împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în procesul penal”. În anumite situaţii, dacă există probe sau indicii temeinice, că prin prezentarea dumneavoastră în faţa organului judiciar şi declararea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, aţi putea pune în pericol viaţa  instanţa de judecată poate incunviinta ii se atribuie o altă identitate.

In al doilea rand vom contraargumenta ceea ce sustine echipa A1 din argumentele 1 si 2 a motiunii:

  • ContraArgument:

Moralitatea si simtul civic trebuie sa aiba intietate si trebuie inbunatatit simtul civic al oamenilor prin educatie si nu prin constrangere intrucat o persoana constransa va prefera sa se ascunda si sa nu ia la cunostinta de comiterea unei infractiuni de frica sanctiunilor legale la care poate fi supus.Pe cand o persoana cu un puternic simt civic v-a prefera sa iasa singura si sa denunte savarsirea unei infractiuni pentru a intampina repetarea aceleiasi fapte.

  • ContraArgument:

Spiritul de bun Samaritean nu pot fi predate oamenilor in contextual in care bunului samaritean nu i se ofera o protective adecvata si este supus unor presiuni si unor riscuri care depasesc in mintea oricarui om binele public.Simtul de autoconservarea umana este cel mai puternic simt pe care il are o persoana si care nu poate fi inlaturat ci doar adaptat,prin securitate,stabilitate si existent unui risc minim.


Exemplu : te plimbai noaptea pe strada si l-ai vazut pe Gigel spargand o casa, nu esti complice. Nu ai nicio obligatie decat daca e vorba de infractiuni grave precum cele impotriva sigurantei statului, omor si altele, cand esti obligat sa denunti.

 

A1 sustine ca “martorii sunt indiferenţi la comiterea nelegiuirilor” dar numarul infractiunilor a crescut din cauza lipsei agentilor de politie si nu numai dar fiind cauzate si din perspectiva individuala, drept cauze: nevoia de dominare (62%), razbunarea (47%), invidia (43%), consum de droguri sau alcool (32%)".Care este vina “martorului pasiv”? Studiile arata ca peste o jumatate de miliar de infractiuni sunt comise de delicventii in serie cacare tocmai au iesit de dupa gratii sau care-si ispasesc pedeapsa prin munca in comunitate.Cifrele Ministerului Justitiei din Marea Britanie arata ca 155.000 delicventi anual repeta infractiunile in mai putin de 12 luni de la eliberare.

Guvernul ar trebui sa asigure functionarea permanenta a unui telefon fierbinte, prin care fiecare cetatean ar putea sa  aduca cazuri concrete de incalcare a drepturilor a infractiunilor a nedreptatilor numit in cazul nostu ca :“martor pasiv”. Un ONG ar fi bine sa monitorizeze rezolvarea si reflectarea cazurilor .

  In concluzie pasivitatea martorului la incalcare legii nu poate fi condamnabila avand in vedere dreptul nativ de a decide una din regulile morale este sa-ti aperi propriile valori ,iar pedepsirea martorului este irationala deoarece fiecare trebuie sa lupte pentru viata sa si dreptate ,de cele mai multe ori implicarea in actiunile judiciare afecteaza viata personala a celor implicati indirect.

http://www.dreptonline.ro/dictionar_juridic/termen_juridic.php?cuvant=martor

http://www.anp-just.ro/interna/Codul%20Penal.pdf

http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t335804.html

http://www.teologiepentruazi.ro/2008/09/10/cum-procedezi-daca-esti-citat-ca-martor-intr-un-proces/


A2 (Nicolai)

Considerăm că echipa negatoare a tratat cu superficialitate cazul dat în ceea ce se referă la termenii-cheie, deoarece a adus ca exemplu doar ceea ce este stipulat în legislaţia penală română, deşi cazul ar fi trebuit să fie discutat la general. De asemenea, ei îşi exprimă doar opinia privind dreptul martorului de alege, dar nu combat cu claritate argumentele expuse de echipa afirmatoare.

Astfel, deşi fiecare din noi beneficiază de dreptul de a alege, trebui să conştientizăm că alegerile noastre trebuie să fie corecte, să se conformeze bunelor moravuri, precum şi să fie în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare. Nu este corect să fim egoişti, să ne iubim doar pe noi înşine. Convieţuim împreună cu semenii noştri şi tot ce li se întîmplă lor, într-o bună zi ne poate afecta şi pe noi. Să ne amintim de soarta eroului principal din filmul „Spider Man”, care deşi avuse posibilitatea să reţină infractorul, nu a făcut-o, ulterior acest infractor asasinîndu-i unchiul. Ceea ce ne demonstrează că dacă nu stopăm infractorul în situaţia cînd am devenit martori şi a fost în puterile noastre să-l oprim, într-o bună zi putem deveni victima acestuia.[1]

În acest sens, echipa afirmatoare susţine faptul că împreună trebuie să colaborăm la prevenirea şi combaterea ilegalităţilor, iar acei martori indiferenţi care cu siguranţă au avut posibilitatea de interveni pentru a stopa infractorul sau pentru a ajuta victima merită să fie sancţionaţi.

Nimeni nu a spus că problema poate fi soluţionată doar prin aplicarea sancţiunilor pentru martorii pasivi la comiterea infracţiunilor. Noi am vorbit despre desfăşurarea unor activităţi menite să educe cetăţenii în spiritul bunului simţ, acordării ajutorului necesar celor din jur, precum şi de pregătirea lor moral-psihologică pentru situaţii de criză.[2] Atunci cînd discutăm despre sancţionarea prin lege a pasivităţii individului care este martor la încălcări de lege, vorbim despre acele persoane care într-adevăr puteau interveni pentru a ajuta pe cei care se aflau în situaţii de pericol, dar n-au făcut-o deşi exista o posibilitate reală (de exemplu: viaţa lor nu se afla în pericol,[3] nu puteau fi identificaţi de infractor[4], infractorul nu era periculos, etc.). Existenţa unor sancţiuni pentru aceşti „martori pasivi” nu are menirea de a teroriza populaţia, ci din contra pentru a-i disciplina, pentru a evita unele eventuale riscuri cînd indiferenţa martorului la infracţiune poate avea efecte negative (de exemplu: decesul victimei pentru că nu i s-a acordat ajutor medical la timp).

Negatorii vorbesc despre lipsa protecţiei martorilor şi despre frica lor de a denunţa infracţiunile. Absolut în toate statele civilizate există legi cu privire la protecţia martorilor şi nu văd care ar fi justificarea în a fi pasiv la încălcările de lege. În cazul în care eşti martor la o infracţiune care nu te vizează (exemplul negatorilor), deşi conform legii nu eşti complice, dar prin nedenunţare admiţi comiterea acesteia. Atunci cum putem vorbi despre moralitate şi simţul civic în această situaţie.

Nimeni nu ştie care va fi viitorul, dar toţi avem posibilitatea de a influenţa viitorul să aibă un curs mai benefic pentru toţi cetăţenii. În acest sens, pasivitatea martorului la încălcări ale legii va avea ca efect „tăierea crengii de sub picioare”. În fiecare dintre noi trebuie să fie implantat un „om al legii”. Reprezentaţii organelor de drept nu pot fi peste tot, de accea se şi solicită ajutorul populaţiei în prevenirea şi combaterea criminalităţii.

Cu telefonul fierbinte ar fi o idee, dar şi aceasta are părţile sale negative, pînă ajung oamenii legii la locul săvîrşirii infracţiunii, posibil să nu mai găsească pe nimeni acolo, nici martorul, nici infractorul şi nici măcar urmele... Drept vorbind în unele state există astfel de servicii telefonice, dar nu prea funcţionează. Aşa-i natura omului, atît timp cît nu există sancţiuni pentru pasivitatea martorului şi el are oportunitatea de a alege nedenunţarea infracţiunii, situaţia nu se va îmbunătăţi.

Pasivitatea poate fi şi trebuie condamnată atunci cînd din ea rezultă consecinţe drastice, cum s-a întîmplat în: cazul lui Axel Casial[5], cazul lui Hugo Alfredo Tale-Yax[6], cazul lui Wang Yue[7], cazul lui Kitty Genovese[8], etc.

În baza celor expuse anterior, mai ales că negatorii nu s-au obosit să demonstreze efectele negative ale unei astfel de legi, moţiunea nu poate fi respinsă, ci din contra să fie susţinută şi pusă în aplicare cu chibzuinţă, în combinaţie cu măsuri menite să-i protejeze pe acei martori care oferă ajutorul necesar, pînă la obţinerea rezultatelor scontate.



[1] http://naturaly.ro/legea-cauzei-si-efectului/

[2] http://becblair.blogspot.ro/2007/10/bystander-effect-appendix-b.html

[4] http://www.descopera.org/efectul-spectatorului/

[5] http://www.cbsnews.com/stories/2008/06/18/national/main4189884.shtml

[7] http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/asia/china/8830790/Chinese-toddler-run-over-twice-after-being-left-on-street.html


N2 (Clipa Anamaria)

            În calitate de negator și de vorbitor final voi structura discursul pe 3 planuri.

Primul plan face  referire la aspectele interpretate greșit de afirmatorul 2. Astfel,  nu am făcut referiri la corectitudinea alegerilor noastre, ci la dreptul de a alege, mai exact la alegerea de a nu ne implica. Neimplicarea civică nu înseamnă egoism.  Apoi, afirmatorii confundă termenii „martor” și „complice” – alegerea nedenunțarii infractorului nu înseamnă  admiterea săvârșirea infracțiunii. Cazul cetățeanului brașovean împușcat încercând să oprească  jefuitorul unei case de schimb valutar evidențiază reticența  intervenirii în asemenea cazuri.  Pentru a avea spirit justițiar, trebuie să punem accentul pe educație – ideea centrală a argumentării noastre, susținută și de afirmatori în ambele discursuri. S-a afirmat că ideea numărului de telefon pentru astfel de evenimente are „părți negative” invocând „pierderea de timp”; nu cunoaștem modalitate mai rapidă de-a anunța autoritățile.
Următorul plan aduce clarificări de ordin discursiv. Observând lipsa coerenței logice (sofisme, contradicții) și anumite derapaje lingvistice (pleonasme) în discursurile afirmatorilor, voi reconstrui cazul negator demonstrând că argumentele  afirmatorilor pentru susținerea tezei sunt incoerente.
Contraargument 1:

Lipsa sancțiunilor pentru pasivitatea martorilor infracțiunilor nu are  legătură cu creșterea infracționalității. Nimeni nu-i mai presus de lege [1], dar asta nu înseamnă că pedepsirea pasivității martorilor  favorizeaza scăderea  ratei infracționalității,  dimpotrivă, este foarte probabil să nu aibă  efecte. Aici s-a comis sofismul falsei cauze [2]. Creșterea gradului responsabilității cetățenilor în fața nedreptăților, schimbarea atitudinii față de fenomenul infracțional nu se  realizeaza prin măsuri coercitive de ordin juridic, ci prin politici publice, educaționale care să inducă comportamente civilizate și acceptate de toți actorii vieții publice. Nu exemplul forței, ci forța exemplului – asta susținem noi.

 „Indiferența” și „ignoranța” nu sunt sancționabile, fiind atitudini cu grad ridicat de relativizare, care presupun interpretări variate,  contradictorii. 

Contraargument 2:

Al 2-lea argument al afirmatorilor se lovește de ignorarea tezei de argumentat [3]. Lipsește explicația conceptului de „stat de drept”  care să sugereze raportul cu „implicarea activă a tuturor cetățenilor” (eroarea generalizării pripite). Un principiu care fundamentează „statul de drept” este respectarea drepturilor și libertăților naturale ale omului [4]. Inclusiv dreptul de a alege neimplicarea  în viața publică. Societate liberă nu poate impune această atitudine  [5]. Apoi, „implicarea activă” poate degenera în delațiune -  fenomen caracteristic societăților totalitare [6]. 

Contraargument 3:

Al 3-lea argument este doar un contraargument al tezei dezbaterii. Într-adevăr, educarea fiecărui cetățean întru transformarea acestuia într-un „bun samaritean”, poate conduce la schimbarea atitudinii, comportamentului față de semeni,  nu legi suplimentare  care să se condamne pasivitatea martorului.

Al 3-lea plan presupune continuarea argumentării:

Argument 1:

Existența politicilor educaționale care să transforme individul în cetățean responsabil, care să contribuie prin comportamentul său la ordinea și armonia societății.

Cea mai profitabilă investiție este  în educație, pentru că pe termen lung aceste investiții produc cele mai mari schimbări. Educația este fundația pe care este clădită civilizația. Astfel, cunoașterea legilor, cultivarea respectului și atitudinii binevoitoare față de semeni, încurajarea actelor caritabile și de voluntariat sunt câteva aspecte ale educației care pot înăbuși fenomenul infracțional. În acest mod, dacă infracțiunile se vor rări, atunci și posibilii martori la aceste fărădelegi vor fi  mai puțini. Așadar, educația,  nu sancționarea pasivității martorilor, va conduce la scăderea infracționalității.

 Argument 2:

Gestionarea eficientă a sistemului de ordine și siguranță publice. Incertitudinea, imprevizibilitatea, nesiguranţa, teama, lipsa de infomaţii utile şi normative legale care să orienteze modul de acţiune al individului şi comunităţilor, constituie factori de risc care afectează nivelul siguranţei personale şi, prin extensie, cel al siguranţei unei comunități . „Ordinea publică” și „siguranţa publică” exprimă sentimentul de linişte şi încredere conferit de autoritățile statului pentru aplicarea măsurilor de menţinerea liniştii publice, a gradului de siguranţă al persoanelor, colectivităţilor şi bunurilor. 
În concluzie,  legile care să sancționeze pasivitatea martorilor la infracțiuni nu sunt necesare, atâta timp cât cetățeanul este bine educat și i se conferă de către autorități un grad ridicat de siguranță personală. Așadar, susțineți cazul nostru.



[1] – Constituția României, Cap. I, Art. 16, alin.(2)

[2] – sofismul non sequitur, adică „nu decurge”.

[3] - Sofism de relevanţă – ignoratio elenchi– se ocoleşte teza de demonstrat, argumentarea ducându-se înfavoarea altei teze şi concluzionându-se că teza iniţială a fost demonstrată.

[4] - http://ro.wikipedia.org/wiki/Stat_de_drept

[5] - În concepţia filosofului englez John Stuart Mill, armonia socială se realizează în funcţie de armonizarea intereselor individuale, fiind vorba mai mult de autolimitarea comportamentală decât de intervenţia unui factor extern coercitiv, aceasta evidenţiind faptul că elementul moral este prevalent celui de natură juridică, iar acesta poate interveni în ultimă instanţă. 

[6] - http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/despre-delatiune-2894875/



Decizia:

George Maxim

Feedback runda  242

Partea 1 – Remarci individuale

Afirmatorul 1:

  • Un caz bun, cu argumente clar definite si exemple pertinente
  • Argumentul 1 – “Lipsa unor sancţiuni pentru martorii indiferenţi la comiterea nelegiuirilor este într-o strînsă legătură cu creşterea fenomenului infracţionalităţii.” – avand in vedere ca aduci doar  exemple singulare ca si dovezi este greu sa generalizezi acea legatura logica pe care vrei sa o sustii; o exprimare nuantata, de exemplu: “lipsa unor sanctiuni…. poate avea ca efect…” ar fi de preferat.

Negatorul 1:

  • O contraargumentare ok, dar focalizata doar pe legislatia romana
  • “Studiile arata ca peste o jumatate de miliar” – atentie la exprimare si la citarea surselor (care studii? Un link catre sursa ar fi fost foarte util)
  • Guvernul ar trebui sa asigure functionarea permanenta a unui telefon fierbinte, prin care fiecare cetatean ar putea sa  aduca cazuri concrete de incalcare a drepturilor a infractiunilor a nedreptatilor numit in cazul nostu ca :“martor pasiv”. Un ONG ar fi bine sa monitorizeze rezolvarea si reflectarea cazurilor .” – in primul rand mare atentie la preluarea termenilor din engleza, hotline traducandu-se prin linie verde si nu telefon fierbinte J; in al doilea rand, motiunea cere sa se dezbata DACA o astfel de reglementare ar fi benefica (motiune de valoare) si nu CUM sa se desfasoare (motiune de strategie)

Afirmatorul 2:

  • “Considerăm că echipa negatoare a tratat cu superficialitate” – judecatile de valoare calitativa a discursurilor pot fi facute doar de catre arbitru si nu de cei implicati in runda
  • Spider Man este ok ca si parabola, nu ca si dovada pentru sustinerea unui argument J
  • “Nimeni nu ştie care va fi viitorul, dar toţi avem posibilitatea de a influenţa viitorul să aibă un curs mai benefic pentru toţi cetăţenii” – truism care ar trebui evitat
  • “Drept vorbind în unele state există astfel de servicii telefonice, dar nu prea funcţionează. Aşa-i natura omului, atît timp cît nu există sancţiuni pentru pasivitatea martorului şi el are oportunitatea de a alege nedenunţarea infracţiunii, situaţia nu se va îmbunătăţi.” – care este dovada care demonstraza ca nu functioneaza acele linii verzi? Atentie la truisme si afirmatii generale legate de natura omului

Negatorul 2:

  • Un discurs excelent de contraargumentare cu mentiunea ca fiind unul sumativ ar trebui sa se incheie prin identificarea ariilor de conflict principale pe care sa se acorde castig de cauza uneia dintre echipe
  • La fel ca si primul negator, dovezile se axeaza doar pe Romania evitand cadrul general al dezbaterii si dovezile aduse de afirmatori

Partea 2 – Verdict si punctaje

Per total o runda ok, care aduce in discutie argumente bune. Dovezile aduse de afirmatori (prin exemplele internationale) au mai multa greutate fata de cele ale negatorilor (care se axeaza doar pe Romania). Insa, avand in vedere ca echipa afirmatoare nu reuseste pana la final sa sustina argumentele lor in mod convingator din punct de vedere logic, verdictul merge catre echipa negatoare.

Felicitari ambelor echipe!

Vorbitor

Continut

Strategie

Stil

Total

A1

10

8

4

22

N1

12

8

4

24

A2

9

5

4

18

N2

13

8

5

26

A1 -> 22 puncte
N1 -> 24 puncte
A2 -> 18 puncte
N2 -> 26 puncte
Castiga echipa:

Clipa si Mihaela (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.