Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Ligia si Ioana' (afirmatori) vs '2+2=5' (negatori)

A1 (todericiu ioana alexandra)

Dorim sa incepem prin a ridica o problema etica, intreband cati dintre noi nu ne-am gandit macar o data ca, indiferent cat bine vom face in lume, niciodata nu o sa fie suficient pentru a indrepta toate defectele existente. Noi nu suntem de acord cu aceasta ipoteza, astazi dorind sa afirmam opusul, si anume ca noi putem fi schimbarea care sa aduca o imbunatatire, noi putem fi picaturile care constituie un ocean.

Echipa guvernului este de acord cu motiunea curenta prin care intelegem penalizarea intr-un anumit mod a unui individ care manifesta lipsa de interes si initiativa cu vedere la problemele existente care trebuie indreptate, luand parte la complicitatea si tagaduirea celor vazute sau auzite, cu efect daunator asupra societatii.

Pentru a sustine motiunea curenta ne bazam pe filozofia de caz: Legile creaza cetateni model, iar pentru a demostra veridicitatea acesteia o sa va prezentam 4 argumente. Eu voi prezenta primele doua, iar al doilea discurs va contine urmatoarele doua.

1.       Influenta legilor asupra societatii

La baza construirii oricarui lucru sta piesa de baza care sustine intreaga constructie, modeland-o in asa mod incat sa reziste la testul timpului. In viata de zi cu zi, piesa esentiala care tine societatea intr-un echilibru perfect o reprezinta legea. Datorita intregilor reguli dupa care ne constuim existenta, avem sansa de a transmite valori morale care sa ghideze pasii vietilor urmatoarelor genereratii.

Ceea ce dorim sa accentuam este faptul ca legea nu ar trebui vazuta ca avand efecte negative asupra unor persoane. Din contra, ar trebui sa fie perceputa asemenea unui instrument care corecteaza si indreapta neajunsurile caracteristice contemporanitatii.[1]

Luand in discutie legea legata de pasivitatea individului martor la incalcari ale legii si analizand-o in detaliu, ne-am da seama nu numai ca va avea un efect pozitiv asupra estomparii comiterii de crime, deoarece va deveni din ce in ce mai improbabil ca un delict sa se desfasoare fara sa aiba un martor prezent vizual sau auditiv, dar va si imbunatati sentimentele pe care e normal ca oamenii sa le aiba unii fata de altii, amanunt ce va fi dezvoltat mai mult in argumentul al doilea.

Uitandu-ne intr-un mod obiectiv asupra societatii, nu e nevoie sa fim specialisti pentru a observa ca indiferenta a luat locul oricaror alte forme de manifestare la vederea unui om aflat in ajutor. Acest lucru nu o sa se schimbe asteptand ca un miracol sa se intample, ci se va schimba atunci cand o sa existe o lege care sa ceara schimbarea, ci mai mult, sa o oblige.

La urma urmei, tot ce este necesar este un imbold, iar dupa, oamenii o sa inteleaga etica din spatele cuvintelor care vor promova o lege predominanta a unui bun cetatean.[2]

2.       Accentuarea realtiei dintre oameni

Fiecare dintre noi a fost crescut si educat pe baza  ideii de a trata persoanele din jurul nostru la fel cum am vrea noi sa fim tratati. Datorita influentelor negative prezente in viata de zi cu zi a fiecaruia, odata cu maturizarea noastra, am inceput sa uitam acest mare sfat.

In momentul de fata, majoritatea oamenilor au ca principala trasatura egoismul, conform caruia au grija de propria persoana si nu se abat nicidecum de la acest scop. Am incetat de mult a ne mai intreba daca noi am fi in situatia in care sa avem nevoie de ajutorul altora altunci cand acestia sunt martori, oare am accepta ignoranta societatii cu aceeasi liniste cu care cu o acceptam acum?

Odata cu aplicarea legii, vom incepe sa ne conturam alte valori morale[3], vom inceta pentru o secunda a ne mai gandi la noi, ci o sa ne gandim la persoana aflata in ajutor pe langa care trecem pe strada, la vecinul care are nevoie de un martor ca sa ii ofere sprijin, mai exact, o sa avem ocazia de a avea o privire de ansamblu asupra tuturor problemelor pe langa care trecem cu nepasare.

Avand in vedere argumentele prezentate mai sus, doresc sa accentuez din nou ca indiferenta prezenta in momentul actual nu va putea fi corectata altfel decat prin aplicarea legii, acesta fiind unul dintre pasii pe care societatea contemporana trebuie sa-i urmeze pentru a da viata cetateanului model, intocmai cum sustine filozofia noastra de caz.

1:http://www.scribd.com/doc/13752903/Legal-Methods-How-Does-Law-Impact-Society-NLSUD

2:http://www2.law.ucla.edu/volokh/rescue.htm paragrafele 11 si 12

3:http://www.mondaq.com/unitedstates/x/212042/Crime/Duty+To+Rescue+Tragic+Subway+Death+Raises+Questions+Of+Criminal+Law 


N1 (Dan Perciun)

Echipa opozitiei considera ca interpretarea motiunii oferita de catre guven este nejustificata, avand  in vedere modul in care este definit statutul de martor. Acesta este confundat cu acel de complice intrucat i se imputa participarea in comiterea unei infractiuni sau tagaduirea intentionata [1]a acesteia, ambele acte fiind catalogate drept criminale conform normelor juridice deja existente.

 Martorul din punct de vedere legal este persoana care asistă sau a asistat la o întâmplare, la o discuție, sau la un eveniment,[2] fara a participa activ la producerea acestuia. Exista o diferenta esentiala intre lipsa de interes si initiativa in combaterea unei infractiuni, si complicitatea si tagaduirea acesteia, fapte care automat abroga statutul de martor al individului si il transforma in complice. Aceste actiuni presupun o implicare activa in comiterea infractiunii, care invalideaza statul legal al martorului ca observator pasiv.

Respectiv dezbaterea in cauza priveste masura in care statul este indreptatit sa oblige cetatenii sa se implice activ in combaterea infractiunilor la care asista ca martori. In paragrafele care urmeaza vom ataca filozofia afirmatorilor expunand-o drept nejustificata si vom demonstra ca criminalizarea pasivitatii este imorala supunand riscului viata partii terte si impractica, costisitoare si ineficienta.

Vom incepe prin a ne referi la argumentele guvernului (argumentele 1 si 2 se suprapun in mare masura):

Ipoteza de baza din spatele argumentelor echipei afirmatoare este ca legea are o capacitate educativa care ii permite prin habituare sa moralizeze societatea, infuzand-o cu un sir de trasaturi morale, permitandu-i astfel sa educe buni cetateni. Scopul final al criminalizarii pasivitatii in acest context fiind edificarea unei societati morale, altruiste, lipsite de egocentrism.

Desi aspiratiile echipei afirmatoare sunt nobile, totusi experienta demonstreaza ca abilitatea legii de a servi drept instrument de educare morala este extrem de limitata. Este suficient in acest context sa amintim experienta Statelor Unite din anii 20’, sau a Uniunii Sovietice sub Gorbachev, cand s-a incercat criminalizarea consumului de alcool prin introducerea prohibitiei. Experiment care a esuat lamentabil in ambele cazuri. Insusi faptul ca esenta legii (ceea ce o deosebeste de o simpla recomandare) este elementul sau coercitiv, capacitatea de a pedepsi, denota faptul  ca omenirea de la Plato incoace a recunoscut ca ea nu poate servi intr-o maniera suficienta ca instrument educativ. Scopul primar al legii nu este unul educativ ci punitiv.

Legea nu este intrumentul potrivit pentru a moraliza societatea ci serveste ca mecanism pentru a evita excesele unei societati imorale. Educatia morala este responsabilitatea sistemului educational de stat si a institutiilor societatii civile spre exemplu biserica sau familia.

Mai mult ca atat un act cu adevarat moral este neaparat un act voluntar. Cetatenii model sunt cei care actioneaza conform legii nu din considerente pragmatice ci din  convingeri morale interiorizate. Legea nu poate lupta cu indiferenta, care este prin definitie o stare de spirit. A lua atitudine din obligatie legala nu inseamna a fi moral ci din contra cinic si pragmatic, angajat in manifestarea unui altrusim fortat.

Mai mult ca atat echipa afirmatoare sustine ca criminalizarea pasivatatii va contribui la „estomparea comiterii de crime”. Consideram aceasta afirmatie nefondata avand in vedere ca nu este exista o cauzalitate directa intre estomparea criminalitatii si legea in cauza. Afirmatorii esueaza sa demonstreze ca o asemenea lege ar avea efectul scontat, si se reduc la a presupune subiectiv acest fapt. Nu se abordeaza problema eficientei acestei legi si a capacitatii statului de a o implementa. Nu exista garantii ca legea va fi respectata, pedepsirea celor care o vor incalca este extrem de dificila avand in vedere dificultatea de a proba prezenta cuiva la locul faptei. Incercarea de a face acest lucru ar drena si deraia resursele fortelor de ordine de la alte crime mult mult mai grave.

1. Legea pune in pericol nejustificat martorul plasandu-l intre ciocan si nicovala

 Obligativatea interventiei supune viata martorului la risc nejustificat, fie ca interventia ia forma informarii politiei vis-a-vis de o anumita crima sau implicarea ad hoc in combaterea acesteia. Pe de o parte martorul este obligat prin lege sa ia atitudine, pe de alta parte acest lucru il expune pe el si pe familia sa la posibila hartuire, intimidare, represalii fizice din partea criminalilor. Nimeni nu poate fi obligat sa se expuna unui asemenea risc. In cazul interventiei ad hoc riscul este imediat. Nu exista garantii ca incercarea de a salva o domnisoara de la a fi jefuita nu se va solda cu injunghierea „eroului” obligat prin lege sa o salveze.

Avand in vedere cele expuse mai sus consideram ca criminalizarea pasivitatii este ineficienta, condamnabila si periculoasa.   



[1] http://www.legalmatch.com/law-library/article/accomplice-liability-lawyers.html

[2] http://dexonline.ro/definitie/martor


A2 (Ligia Novacean)

Echipa opozitiei a inceput prin a ridica o problema referitoare la definitia pe care am oferit-o motiunii,mai exact termenului de martor,astfel incat o sa explicitez delimitarea oferita anterior.In cadrul disursului G1,fraza “care manifesta lipsa de interes si initiativa cu vedere la problemele existente care trebuie indreptate,luand parte la complicitatea sau tagaduirea celor vazute sau auzite”este o definitie a ideii unitare de pasivitate a individului martor.Prin definirea ansamblului si nu a fiecarui cuvant in parte, am dorit sa circumscriem cu exactitate conceptul de pasivitate.Astfel,o persoana care manifesta pasivitate-in contextul de fata nu una temporara- la o incalcare a legii,refuza sa sa implice in orice fapt care are legatura cu acel eveniment,nu doar in oprirea pe moment infractiunii,ci si in actiunile ulterioare acesteia.Intr-adevar,martorul nu se implica in mod direct in savarsirea feptei,dar din momentul in care se dezice de orice legatura cu situatia creata, el demonstreaza complicitate, care prin extensiune inseamna ascunderea unei fapte neingaduite savarsite de altul[1],dar si tagaduire, refuzand sa recunoasca.

Echipa negatoare este de parere ca legea,ca si element educativ,are o competenta restransa si ca printr-o asemenea regula se promoveaza mai degraba cinismul decat altruismul.Efectele sanctionarii prin lege difera de la individ la individ si nu exista garantii ca aplicarea ei nu ar duce la efectul prevazut de noi,cel al crearii cetateanului model.De ce am prevazut acest efect?Pentru ca de-a lungul istoriei s-a dovedit ca majoritatea normelor duc la progres social,ajutand la modelarea valorilor morale.Cel mai cunoscut exemplu este cel al legii prin care parintii sunt obligati sa isi trimita copiii la scoala,modalitatea esentiala prin care am ajuns sa traim intr-o societate contemporana preponderant educata.Nu toate legile au fost bune, cum este exemplul oferit de N1, insa vom continua sa demonstram ca legea in cauza nu se incadreaza in acea categorie.Aceasta promoveaza idea de protectie si chiar daca am porni dintr-un punct in care o mare masa a populatiei ar face acest lucru din obligatie,satifactia pe care salvarea cuiva,chiar si printr-un simplu telefon ,ar oferi-o, reprezinta,cu siguranta,un imbold pentru viitoare fapte altruiste.De asemenea,afirmatia prin care opozitia sustine ca punerea in practica ar atrage atentia fortelor de ordine de la crime mult mai grave este cu totul gresita,intrucat orice incident,indiferent de natura lui-crima, hartuire sexuala, psihica-merita atentia autoritatilor in aceeasi masura si niciun delict nu poate fi considerat lipsit de importanta comparativ cu altul.

O sa continui prin a prezenta urmatoarele doua argumente ale echipei guvernului:cel legal si cel moral.

Argumentul legal

In cadrul acestui argument,o sa prezint o serie de elemente care tin de partea legala a aplicarii.Admitem faptul ca este imposibil sa pui semn de egalitate intre persoana care,spre exemplu,incendiaza o cladire si cel care e martor la acest incident si manifesta indiferenta fata de ceea ce vede,dar exista oare o diferenta atat de mare intre aceste doua categorii incat primul sa fie pedepsit extrem de aspru,iar celalalt sa nu pateasca nimic?Este evidenta existenta unei lipse de echilibru in ceea ce priveste pedepsele primite de cele doua parti pentru ca,desi nu intr-un mod direct,martorul a avut impact negativ asupra victimei.Cu toate ca nu el a fost sursa propriu-zisa a dezastrului,nepasarea l-a transformat intr-o sursa secundara,interventia de orice tip putand duce la evitarea incidentului.

In al doilea rand,legea ar obliga martorul la cooperare,ducand la solutionarea cu mai multa eficienta a cazului.Demersurile indelungate din zilele noastre prin care martorii sunt obligati sa depuna marturie ar disparea si s-ar scurta durata proceselor,fapt care constituie un avantaj.Problemele ridicate de opozitie si anume respectarea normei si dificultatea aplicarii ei tin de sistemul judiciar al fiecarei tari si ele exista cu sau fara aplicarea legii,deci nu au o legatura propriu-zisa cu motiunea in discutie.

 Argumentul moral

In anul 1964,Catherine Genovese a fost ucisa de sotul ei in afara apartamentului in care locuiau si majoritatea vecinilor sai au auzit ce se intampla,insa nu au facut nimic pentru a o salva[2].Acesta este unul dintre multele cazuri similare in care interventia celor din jur ar fi fost o posibilitate de protectie,iar acestea ne fac sa ne intrebam ce s-a intamplat cu moralitatea acelor oameni.Argumentul adus de opozitie de bazeaza pe idea ca salvatorul poate avea de suferit in urma incercarii de a salva pe altcineva idea care este in contradictie cu argumentul moral prezentat de noi.Trebuie sa intelegem ca acea lege nu cere ca cineva sa isi sacrifice viata pentru un strain,ci se refera la datoria fiecarui cetatean de a face ce ii sta in putinta pentru a impiedica incalcarea legii. Insa,atunci cand exista posibilitatea salvarii,ca si in cazul Catherinei Genovese,pasivitatea nu poate decat sa fie pedepsita pentru ca a permis,fara mustrari,incalcarea dreptului inalienabil la viata al femeii.

Legile,de cand exista ele,nu pot fi evitate,doar intepretate;ele sunt acceptate de unii,negate de altii,iar noi am sustinut-o pe cea propusa intrucat,cum spune si filozofia de caz,este necesara pentru crearea cetatenilor model.

            

[1]- http://dexonline.ro/definitie/complicitate

[2]- http://en.wikipedia.org/wiki/Murder_of_Kitty_Genovese


N2 (Pavel Ionita)

Argumentele suplimentare aduse de catre afirmatori in contradictie cu regulamentul, nu vor fi  puse in discutie.

(Argumentul 1:2) Filozofia de caz postulata de catre afirmatori si sustinuta cu precadere prin primele doua argumente este eronata. Discursul negatorului 1 a evidentiat clar faptul ca legea nu are o capacitate educativa semnificativa care ar justifica utilizarea acesteia drept instrument moral.

Contraexemplul oferit de catre afirmatorul 2 nu este unul convingator din moment ce acesta nu reuseste sa demonstreze ca anume datorita instituirii obligativitatii invatamantului, cetateanul ajunge sa considere educarea copiilor sai drept justificata. Din insusi discursurile afirmatorilor reiese ca cetateanul model este eminamente cetateanul moral. Ceea ce isi propune achipa afirmatoare – schimbarea situatiei curente cand „majoritatea oamenilor au ca principala trasatura egoismul”, necesita o schimbare atitudinala. A fi moral nu inseamna doar a actiona conform normelor morale, ci a actiona in asa mod din convingere si nu din obligatie. Astfel, ceea ce exemplul adus esueaza sa demonstreze, ca de altfel intreg cazul afirmator, este capacitatea legii de a genera aceasta schimbare de atitudine. Este adevarat ca astazi majoritatea parintilor considera educatia copiilor o prioritate, insa o fac nu din cauza legii ci fie din convingerea ca educatia are o valoare intrinseca, sau din convingerea ca ea a devenit o necesitate in lumea moderna.

Anume esecurile repetate ale legilor menite sa schimbe moravuri, lucru pe care afirmatorii si-l propun prin penalizarea pasivitatii, demonstreaza in mod incontestabil ca legea nu poate servi ca instrument central pentru a crea cetateni model. Incercarile de a eradica prostitutia nu s-au soldat cu succes nicaieri in lume, interzicerea avorturilor in perioada comunista a avut consecinte tragice, lupta prin lege cu alcoolismul a esuat lamentabil atat in SUA cat si in Uniunea Sovietica. Asa va esua si incercarea de a lupta legislativ cu indiferenta.

Mai mult ca atat, certitudinea cu care afirmatorii afirma „ca satifactia pe care salvarea cuiva,chiar si printr-un simplu telefon reprezinta, cu singuranta,  un imbold pentru viitoare fapte altruiste” este deplasata. Se prezuma ca o data ce fiecare din noi ar fi obligat sa comita o fapta buna, am deveni aproape ‚dependenti’ de altruism. Am intra intr-un ciclu perpetuu de bunatate pentru a accesa doza zilnica de serotonina. Lucrurile nu stau chiar asa. Fiecare din nou a simtit satisfactia de a ne ajuta aproapele, am ajutat o bunicuta sa treaca strada, sau am dat un leu unui sarman, insa asta nici de cum nu a insemnat ca din momentul acela am actionat la fel in situatii similare, sau am incetat sa facem lucruri imorale. Totodata, acest mod utilitar de a trata atruismul este imoral. Momentul in care ajungem sa facem bine doar pentru ca sa avem noi satisfactia de a fi facut o fapta buna, marcheaza decesul altruismului, al moralitatii si esecul incercarii de a educa buni cetateni.

(Argumentul 1 A1) Referitor la implementabilitatea unei asemenea legi ramanem pe pozitia ca ea ar drena resursele fortelor de ordine fiind extrem de dificil de asigurat respectarea ei. Afirmatia A2 „precum ca orice incident indiferent de natura sa nu poate fi considerat lipsit de importanta comparativ cu altul” este departata de realitate. Orice societate diferentiaza intre diferite tipuri de crima, gasind unele a fi mai grave decat altele. Iar resursele, care sunt finite, sunt directionate prioritar intru rezolvarea delictelor catalogate drept deosebit de grave. In conditiile in care resursele sunt limitate, persecutarea pasivitatii nu va fi aplicata, de facto nulificand legea.

Din pacate argumentul 1 al echipei negatoare este abordat doar superficial in contextul ultimului argument al echipei afirmatoare. „Trebuie sa intelegem ca acea lege nu cere ca cineva sa isi sacrifice viata pentru un strain,ci se refera la datoria fiecarui cetatean de a face ce ii sta in putinta pentru a impiedica incalcarea legii.” Problema unei asemenea legi este ca ea expune riscului partea terta atat in momentul crimei cat si dupa. Martorul fiind obligat sa contribuie la ancheta, devine o tinta legitima pentru complicii infractorului. Acesta nu poate evalua riscul la care se va supune colaborand, respectiv trebuie sa-i fie permis sa aleaga pasivitatea. Un simplu apel denuntand un infractor, care ulterior se dovedeste a fi capul mafiei locale echivaleaza cu semnararea de catre persoana respectiva a propriei sentinte capitale. Noi nu putem sti cat este de riscant sa intervenim, respectiv nu putem fi obligati sa o facem. Cazul lui Kitty este absolut socant. Totusi cei care nu au intervenit nu pot fi trasi la raspundere, si nici din start condamnati moral, pentru ca riscul inerent in asemnea situatii este incert. Poate oare fi condamnata persoana care esuaseaza sa salveze un copil de la inec intr-un rau rapid? nu. riscul este la suprafata. Dar daca persoana aia e olimpica? sau daca adancimea raului nu depaseste un metru....? A promulga o asemenea lege inseamna a ignora complexitatea coplesitoare a situatiilor de asa gen, punand in pericol viata cetatenilor.

Consideram ca cele expuse mai sus au demonstrat clar ceea ce ne-am propus sa aratam prin cazul dat, si anume faptul ca criminalizarea pasivitatii este imorala, supunand riscului viata partii terte, impractica, costisitoare si ineficienta.



Decizia:

Mihaela Gherghe

A1:

Ti-as sugera ca pe viitor sa imbini partea de retorica cu o analiza logica, rationala asupra argumentelor pe care le expui, pentru a fi cat mai clar si pentru oponentii tai care e esenta argumentului tau. De exemplu, in cadrul primului argument, esenta lui era faptul ca va deveni din ce in ce mai improbabil ca un delict sa se desfasoare fara sa aiba un martor prezent vizual sau auditiv, insa ideea aceasta trebuia sa fie dezvoltata mai mult - de ce legea care sanctioneaza pasivitatea va fi atat de eficienta incat o pondere covarsitoare a acestor martori sa intervina? De asemenea, cand faci asertiuni care nu sunt universal acceptate, trebuie tot timpul sa le dublezi fie de dovezi care le confirma, fie de un rationament logic care sa conduca la acea concluzie (de ce oamenii au ca principala trasatura egoismul?).

Punctaj: 20 (continut - 8, strategie - 7, stil -5)

N1:
Ai stabilit corect ideea din spatele dezbaterii, anume atitudinea pe care statul trebuie sa si-o asume fata de martorii care nu actioneaza in momentul in care legea este incalcata. Este valabila si pentru tine sugestia pe care am facut-o primului afirmator referitor la asertiunile care nu sunt clare pentru toata lumea - societatea chiar este in esenta ei imorala? Si daca da, rolul legii este strict punitiv, in toate cazurile? Argumentul propriu pe care l-ai adus, referitor la riscurile la care se expune martorul, este unul care poate cantari mult - ar fi trebuit sa il dezvolti si sa il analizezi mai amplu.

Punctaj: 23 (continut - 10, strategie - 8, stil - 5)

A2:
Al doilea paragraf al discursului tau ofera un contraargument bun pentru obiectiile ridicate de primul afirmator referitoare la rolul legii si la eficienta acesteia. De asemenea, argumentul legal lanseaza un temei bun pentru raspunderea martorului, anume  impactul negativ pe care inactiunea acestuia l-a avut asupra victimei infractiunii. Insa avand in vedere ca erai al doilea vorbitor al echipei tale, rolul tau de baza nu era acela de a aduce argumente noi, intrucat echipa negatoare nu are mult timp la dispozitie pentru a le combate - motiv pentru care si argumentele pe care le-ai adus vor cantari mai putin la sfarsitul dezbaterii decat cele ale primului afirmator. Cu privire la argumentul moral, ai semnalat corect ca el intra in contradictie cu dezavantajele riscului la care se expune victima prezentate de negatori, insa nu ai explicat si de ce argumentul tau cantareste mai mult in economia dezbaterii. De ce este mai important sa facem ce este moral, in ciuda riscurilor la care ne expunem?

Punctaj: 21 (continut - 10, strategie - 7, stil - 4)

N2:
Din intregul discurs negator, singura idee care a cantarit mult in cadrul meciului a fost dezvoltarea primului argument negator, in care tratezi complexitatea situatiilor care pot aparea in practica si faptul ca legea nu este pregatita pentru a face fata acestor situatii. Pentru prima parte a discursului insa, desi a fost foarte buna din punct de vedere stilistic, a aparut aceeasi problema pe care o mentionam si colegului tau de echipa, anume ca unele aspecte controversate au fost lasate la nivel de asertiuni, fara a fi sustinute de dovezi sau de un rationament logic, iar in consecinta nu au cantarit mult la finalul meciului.

Punctaj: 22 (continut - 9, strategie - 8, stil - 5).

Echipa castigatoare este echipa negatoare. Din cauza faptului ca dezbaterea nu a fost una extrem de bogata la nivelul continutul adus de cele doua echipe, singura arie de conflict care s-a conturat pana la sfarsitul meciului a fost daca martorul trebuie sa faca in toate cazurile ceea ce este moral, anume sa denunte infractiunea, sau nu. Intrucat negatorii au adus inca din primul discurs argumentul riscurilor mari la care acesta se poate expune, iar afirmatorii nu au contraargumentat eficient aceasta idee, pe care negatorul al doilea a dezvoltat-o, punand in discutie si complexitatea situatiilor care pot aparea in practica, aria merge catre echipa negatoare, la fel ca si victoria. 
A1 -> 20 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 21 puncte
N2 -> 22 puncte
Castiga echipa:

2+2=5 (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.