Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'ValMar' (afirmatori) vs 'Cezar si Cezar' (negatori)

A1 (Valeriu Drăgălin)

Bună.

Echipa afirmatoare susține în totalitate moțiunea propusă și consideră că statul trebuie să întreprindă anumite reforme în domeniul comunicațiilor anume în direcția aceasta. În continuare o să prezentăm argumentele ce susțin această cauză , dar și cu o mică explicare a termenilor dați.

Încep cu termenul copil , acest termen în Europa deobicei se atribuie persoanelor de pînă la 14 ani (sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Copil) ,însă în cazul de față o să menționăm că în cea mai mare parte a acestei perioade persoana are o „capacitate juridică redusă” neputînd participa la crearea celor mai simple contracte (ex:contract de vînzare-cumpărare în cel mai obișnuit magazin), în această perioadă este deasemenea mult mai simplu de manipulat cu copii pentru că aceștia în cele din urmă să exercite o oarecare presiune asupra părinților. Ce este PUBLICITATEA? – Simplu , cea mai simplă metodă de manipulare.

Publicitatea asupra copiilor are efect negativ înspecial asupra copiilor.Sub influența publicității copilul cerșește de la părinți lucrul dorit ,demulte ori nerealizarea acestei dorințe duce la un sentiment de inferioritate a copilului. Conform studiului realizat de Kids Market Consulting (Ucraina) 84%  din copii află despre apariția unui film ,desen animat, joc sau jucărie anume prin intermediul publicității de la TV. (sursa : http://www.zelife.ru/ekochel/consumptionman/8789-rirvp.html).

Iată ce cred specialiștii în domeniul Marketing despre copii ca potențiali cumpărători (sub 14 ani):

  • copii de azi sunt o generaţie "aici şi acum”, ei sunt interactivi şi nerăbdători (comunicare momentană prin SMS, telefon, ICQ, forum, e-mail, fast-food, dinamica mare de filme şi videoclipuri muzicale);
  • marfa joacă un rol important în comunicare cu colegii, indiferent dacă sunt jocuri pe calculator, un site pentru a descărca muzica sau un exemplar nou pe piaţa jucăriilor - posesia bunului devine cheia pentru recunoaştere şi popularitate;
  • copiii preferă produse, care sunt promovate pe diferite căi şi implică mai multe simţuri - pentru a deveni popular eroul benzilor desenate ar trebui să apară în film, în seria de desene animate, în jocul de calculator şi pe rafturi cu jucării.

(sursa: Kids Market Consulting http://kidsmark.com.ua/agency.html#position )

            În această lume materialistă, copii sunt expuși la numeroase riscuri . Pentru că oamenii sunt consumatori activi (deobicie majoritatea din noi cumpărăm și cumpărăm și din noi cumpărăm , problema e că în mare parte cumpărăm ceea de ce nu avem nevoie) agenții de vînzări și marile companii utilizează acets lucru. Publicitatea adresată copiilor îi transformă și pe aceștia în potențiali cumpărători care vor fi și mai dependenți decît oamenii de acum, interzicerea publicității adresată copiilor ar opri ,stopa puțin acest proces. Masuri de genul acesta deja au fost introduse în practică în multe state europene cu un nivel de dezvoltare înalt. (ex:în Suedia, Norvegia publicitatea, care vizează copiii sub 12 ani, a fost interzisă, în Grecia - publicitatea TV a jucăriilor de la  şapte dimineaţa până la zece seara. Sursa:   http://ecology.md/md/section.php?section=fsociety&id=5231), părerea noastră este că aceste reforme cu siguranță vor fi benefice și pentru state post-socialiste (ex:România , Moldova , Ucraina sau Rusia).

            În cele din urmă o să zic că un copil este o personalitate , cu mai puțini obligații , responsabilități , dar care totuși are drepturile sale. Să apropii un oarecare produs (nu contează ca e jucărie sau un obiect prețios, sau poate un serviciu) de interesele unui copil, cu scopul de a vinde acest produs ,chiar dacă copilul nu are nevoie de el (și părinții știu acest lucru) este cel puțin nerespectuos față de personalitatea copilului. Deaceea echipa afirmatoare susține că interzicerea publicității adresate copiilor este un pas înainte pentru societatea contemporană (cu mulți consumatori și cu multe multe produse ce nu sunt necesare).

            Vă mulțumim mult pentru atenție.


N1 (Cezar Manea)

Inainte de a porni in orice dezbatere trebuie sa avem o definitie clara a termenilor, nepartinitoare. Inca din start echipa afirmatoare pleaca in aceasta dezbatere cu o definitie gresita a termenului de publicitate. Publicitatea in sine poate sau NU sa fie o metoda de manipulare, ba chiar mai mult o metoda simpla de manipulare, dar aceasta este cu totul alta dezbatere. Pornin cu aceasta definitie echipa afirmatoare pune asupra cuvantului publicitate o conotatie peiorativa, ce are mai mult scopul de a impresiona decat de a oferi o definitie clara. Publicitatea este instrumental prin care se fac cunoscute publicului larg o gama de produse prin intermediul imaginilor sau a montajelor audio/video.

Odata stabilita aceasta definitie si luand in considerare studiul realizat de Kids Market Consulting, prezentat de catre echipa afirmatoare, putem afirma ca publicitatea pentru copii are mai degraba o parte informativa, benefica copiilor. Faptul ca prin intermediul publicitatii acestia afla despre noi filme, desene animate sau chiar jocuri nu poate decat sa reprezinte un lucru bun. Nu suntem de accord ca in urma acestei publicitati copii ajung automat sa “cerseasca” de la parinti, ci putem fi doar siguri ca acestia afla informatii noi despre materiale educative la varsta lor.

Ce ne spune echipa afirmatoare in continuare prin intermediul acestui studio este o succinta descriere a realitatii, a societatii in care ne aflam astazi. Evolutia copiilor din ziua de astazi poate fi considerata una buna sau rea, dar asta nu reprezinta un atac direct la idea de publicitate si nu sustine faptul ca publicitatea este cauza tuturor acestor schimbari.

Pana acum nu am identificat ce rau aduce in mod concret copiilor publicitate adresata lor, dar ni se arata mai departe ca deja in cateva state publicitatea aceasta este cenzurata, ceea ce in sine nu preprezinta un argument pentru a sustine motiunea.

Ceea ce sustine echipa negatoare astazi este ca:

  1. Publicitatea adresata copiilor are un rol mai degraba educativ/informative.

Copii la fel de bine ca si adultii au nevoie de mijloace de informare, chiar si prin intermediul publicitatii. De ce totusi reclamele pentru copii au mai degraba un rol educativ, pentru ca daca luam spre exemplu o reclama la pasta de dinti, adresata copiilor, ne este prezentat in primul rand importanta unei igiene orale, iar mai apoi este sugerata idea consumarii unui anumit tip de pasta de dinti. La fel se intampla si in cazul desenelor sau a filmelor, mai intai este prezentat ce anume pot invata copii din respectivele desene sau filme.



  1. Controlul acestui fenomen sta in mana parintilor si nu a statului.

Cum foarte bine a spus si echipa afirmatoare, copii nu au in sine putere de cumparare, asa ca trebuie sa apeleze la parintii. Deci procesul de consumerism este permis sau nu, de catre parinte in sine. La fel si accesul copiilor la TV, respective la publicitatea derulata la TV, ar trebui sa fie restrictionat de catre parinti, nu de catre societate. Daca parintele doreste ca fiul sau sa se dezvolte in voie, sa aiba acces la orice varsta la toata informatia care ii este adresata, atunci nu va dori sa-i limiteze nici el, nici statul, accesul copilului la publicitate. Daca pe de alta parte parintele considera ca TV-ul si imaginile difuzate la TV au si efecte negative atunci cand nu sunt restrictionate, acesta va lua masuri si va schimba intr-un fel sau altul informatia la care au acces copii lui.





Concluzionand putem retine faptul ca publicitatea sau orice informatie adresata copiilor trebuie restrictionata sau nu de catre parinti, iar publicitatea adresata copiilor are mai degraba un rol educative, informativ, punandu-se mai putin accent pe ideea de consumerism.




A2 (Mariana Timofti)

Salutare dragi colegi si stimati arbitri.

Eu ma numesc Timofti Mariana si sunt afirmatorul nr.2 care azi voi pleda pentru interzicerea publicitatii adresate copiilor. Amintim copii=persoane cu virsta cuprinsa intre 1-14 ani.

Voi incepe prin a redefini si accentua conceptual de publicitate:
Reclama reprezintă activitatea comercială prin care se urmăreşte, pe calea publicităţii (prin tipărituri, radio, televiziune, cinematograf ), suscitarea câştigarea interesului public asupra anumitor mărfuri, a unor cărţi, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc.


Reclama adresata copiilor este acea reclama al carui grup tinta e constituit de copii (persoane sub 12 ani). Si tot reclama este cea mai simpla metoda de manipulare in masa.
Tipurile de imagini publicitare cu copii
Divizând imaginile publicitare în funcţie de produsele şi serviciile pe care companiile le scot în evidenţă, se pot observa:
Imagini publicitare în care copii sunt utilizaţi pentru a promova produse şi servicii care nu le sunt destinate, imagini publicitare în care copii sunt utilizaţi pentru a promova priduse sau servicii destinate atăt lor, cât şi adulţilor.

Astfel,asa cum a mentionat si colegul meu Valeriu, in argumentul nr.1observam ca continutul reclamelor difuzate la TV se reflecta in cresterea cererii de cumparare a copiilor adresate in mod evident parintilor,in consecinta in cazul refuzului creste sansa aparitiei conflictului intre parinte si copil. Tot reclamele adresate copiilor determina un grad usor inalt de materialism care ulterior cauzeaza frustrarea,prin discrepanta dintre lumea infatisata si cea reala, declara psihologii.

Reclamele determina obiceiuri nesanatoase in ceea ce priveste alimentatia,astfel ca potrivit noului cod etic pentru publicitatea adresata copiilor, companiile se angajeaza sa nu faca publicitate copiilor sub 12 ani la produsele alimentare si campaniile in scoli sunt interzise. Codul a fost lansat de catre Magor Csibi si prezentat joi in Parlamentul Romaniei. Propunerea a fost initiata ca reactie la cresterea gradului de obezitate in randul copiilor europeni - la nivelul UE existand aproximativ 22 de milioane de copii supraponderali, dintre acestia 5 milioane fiind obezi.

 http://books.google.md/books?ei=avypUITjHeHM0QXH_4H4BQ&hl=ro&id=IQsmAQAAIAAJ&dq=publicitatea++adresata+copilor&q=publicitatea++adresata+copilor#search_anchor


Printre principalele masuri care sunt incluse in Codul etic se numara: 

  • companiile semnatare ale codului etic nu vor face publicitate catre copii sub 12 ani la produsele alimentare, exceptand produsele care indeplinesc criterii nutritionale specifice bazate pe dovezi stiintifice acceptate si/sau ghiduri nutritionale nationale si internationale;  

  • companiile semnatare ale documentului nu vor efectuacampanii referitoare la produse in scoli primare, exceptand cazul in care ni se cere in mod specific sau se stabileste cu administratia scolii in scopuri educative.



„Acesta este un exemplu al modului in care industria poate sprijini promovarea unei diete echilibrate si a unui stil de viata sanatos. Industria alimentara din Romania si-a asumat rolul de coordonator la nivel european al luptei impotriva obezitatii”, a spus  Will Gilroy de la World Federation of Adverisers.http://www.hotnews.ro/stiri-informatii-5243964-noi-masuri-publicitatea-adresata-copiilor-referitoare-produsele-alimentare.htm

Conform ultimului studiu effectuat de IMAS pe masura ce cresc copiii incep sa constientizeze impactul publicitatii asupra lor si devin deranjati de repetitivitatea spoturilor TV. In aceeasi masura parintii incep sa realizeze caracterul comercial al publicitatii adresata copilului si influienta negativa a acesteia asupra copiilor lor.

Noi pledam pentru o societate ochilibrata, sanatoasa si fericita, astfel eliminara publicitatii adresate copiilor ar constitui un mare aport in mentinerea si sustinerea unei astfel de societati.

Va multumesc pentru atentie.


N2 (Cezar Manea)

Inainte de a trece direct la argumentare voi repeat ce trebuia sa sustina fiecare echipa (cea a afirmatorilor si cea a negatorilor) in aceasta dezbatere pentru a o castiga. Ceea ce echipa negatoare, adica noi, avem de sustinut este ca pe de o parte publicitatea adresata copiilor nu are acelasi rol agresiv de promovare a unui produs, ba chiar are avantaje educative/informative pentru copii. Mai mult faptul ca daca ar trebui sa existe anumite reglementari, vorbim totusi de copii in aceasta dezbatere, aceste reglementari ar trebui sa fie manifestate in mod direct de catre parinti. Pe de alta parte ceea ce echipa guvernului trebuia sa ne demonstreze astazi este ca publicitatea adresata copiilor are efecte atat de negative incat ar trebui interzisa total, de catre stat. Ceea ce echipa guvernului a reusit intr-o masura mai mica sau mai mare, sau ceea ce au incercat acestia sa sustina pana la final este ca publicitatea adresata copiilor ar trebui reglementata, nu interzisa. Cu asta suntem de acord, chiar se intampla in momentul de astazi ca orice tip de publicitate sa fie reglementat de anumite norme, dar asta nu inseamna ca publicitatea este interzisa.

In continuare voi incerca sa sumarizez despre ce s-a vorbit pana acum si sa aduc o ultima contra-argumentare. Daca e sa analizam intregul discurs al celui de-al doilea vorbitor al guvernului observam doar o serie de fapte ce pana la urma nu duc nicaieri, nu ni se arata relevanta respectivei insiruiri de intamplari. Daca e sa luam exemplul in care un copil se uita la o reclama la TV, vede ceva ce isi doreste tare mult, se roaga de parinti sa-i cumpere respectivul obiect, parintii refuza, iar copilul este morocanos din aceasta cauza, nu vedem care ar fi implicatiile acestui fapt pe termen lung sau la nivel macro. Daca exista o parte din copii carora li se cumpara ce vad in reclamele la TV si sunt fericiti si o parte din copii carora nu li se cumpara tot ce vad la TV si de asta sunt suparati o perioada infima de timp, ce implicatii are acest lucru? Pana la final nu ni s-a explicat ce aduc rau in societate reclamele pentru copii la acest nivel.

Mai departe ni se aduce succint o idee la nivelul celui de-al doilea afirmator cum ca ceea ce este promovat prin publicitate, nu este intotdeauna un lucru bun, fara a ni se explica ce implicatii are acest lucru. Faptul ca sunt promovate si lucruri rele, sau mai putin folositoare in societate prin intermediul publicitatii nu inseamna decat ca parintii au anumite responsabilitati de a avea grija de proprii copii si a nu-i lasa sa se dezvolte doar dupa ce vad in stanga si in dreapta.

Spre final voi resustine faptul ca in lipsa unor dovezi clare ca publicitatea adresata copiilor dauneaza, aduce vreun efect negativ, aceasta nu ar trebui interzisa, ba mai mult aceasta aduce avantaje ce o sustin. In continuare ramane in picioare caracterul educative/informativ al publicitatii adresata copiilor, lucru necontestat de catre echipa afirmatoare.



Decizia:

Radu Ocrain

In primul rand as vrea sa multumesc ambelor echipe pentru o dezbatere interesanta, desi ambele ar fi putut intra mai mult in profunzimea problemei abordate.

A1. In principiu, rolul primului vorbitor este de a prezenta cadrul dezbaterii, si de a aduce in joc argumentele afirmatoare. Referitor la cadru, consider ca ai fi putut face o treaba mult mai buna. Din punctul meu de vedere, cea mai mare problema in acest punct a fost definitia pentru “publicitate”. Definitiile trebuie sa fie clare si nepartinitoare. In cazul vostru, definitia pentru publicitate era mai mult o metafora, cu scopul de a va introduce punctul de vedere.

Referitor la partea de argumentare, as fi apreciat un pic mai multa grija la structura. Argumentele sunt cel mai usor de inteles cand sunt prezentate ca Argument-Explicatie-Demonstratie. Nu a fost foarte clar exact care erau argumentele voastre. Ati pornit de la un studiu care prezenta caracteristicile “consumatorului copil”, ajungand la concluzia ca publicitatea adresata copiilor ar trebui interzisa. Dar nu ati insistat suficient pe linia de argumentare prin care se ajunge la aceasta concluzie.

Ar trebui sa aveti mai multa grija si la aspectul textului. Fiind dezbateri scrise, felul in care prezentati cazul este echivalent cu stilul. In cazul acestui discurs au existat foarte multe greseli de tipar, care nu fac decat sa contribuie la un aspect dezordonat, care va scade din valoarea argumentelor.

Punctaj: 18 (9 continut, 6 strategie, 3 stil)

N1. Am apreciat faptul ca ai incercat sa rezolvi problema definitiei defectuase prezentate de afirmatori. Ai folosit bine studiul prezentat de A1 in folosul echipei tale, aducandu-l pe o linie de mijloc, spre deosebire de atitudinea extrema prezentata de guvern. Ai precizat bine ca guvernul practic nu si-a sustinut in mod clar pozitia.

Cele doua argumente aduse au fost clar structurate si explicate destul de bine. Ar fi fost bine sa mai insistati un pic pe explicatiile argumentelor, pentru a le face chiar mai puternice.

Si in cazul acestui discurs, mai multa grija la aspectul textului. Ma refer in principal la erorile de scriere, si la semnalizarea argumentelor (argumentul 1, argumentul 1).

Punctaj: 25 (13 continut, 8 strategie, 4 stil)

A2. Vorbitorul 2 trebuie sa reia argumentele aduse in prima jumatate a dezbaterii, dezvoltandu-le si readucandu-le in prim plan. In acest caz, nu te-ai concentrat aproape deloc pe argumentele colegului tau, concentrandu-te mai mult pe un argument nou, al alimentatiei nesanatoase. Acest argument are cateva probleme. In primul rand, se refera la o grupa de varsta care nu acopera complet spectrul pe care l-ati definit in primul discurs. Astfel, dovediti doar o parte a motiunii, nu intregul. In al doilea rand, este din nou prezentat sub forma unui studiu, fara a intra intr-un proces de argumentare care sa va intareasca cazul. De asemenea, lipseste partea conclusiva a discursului.

Punctaj: 17 (8 continut, 6 strategie, 3 stil)

N2. Un discurs conclusiv destul de bun, desi un pic cam scurt. Ai inceput foarte bine, prezentand datoriile fiecarei echipe. Problema principala a discursului a fost ca te-ai concentrat mai mult pe ceea ce a adus gresit echipa afirmatoare, in loc sa prezinti si punctele puternice ale echipei tale. Nu a existat o impartire pe arii de conflict, fapt care v-a costat cateva puncte.

Punctaj 23 (11 continut, 8 strategie, 4 stil)

In concluzie, echipa castigatoare este opozitia. Au adus argumente mai convingatoare si mai detaliate, atacand in acelasi timp pozitia guvernului.

Principalele arii de conflict din dezbatere au fost: impactul publicitatii asupra copiilor si agentul care ar trebui sa controleze accesul la publicitate. Ambele au fost castigate de opozitie. 

A1 -> 18 puncte
N1 -> 25 puncte
A2 -> 17 puncte
N2 -> 23 puncte
Castiga echipa:

Cezar si Cezar (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.