Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Denisa' (afirmatori) vs 'Anca si Cristiana' (negatori)

A1 ()

E timpul ca mass media privata sa aiba responsabilitati educationale fata de public=

Introducere: Atunci cand 2 din 3 oameni cred ca informatiile provenite din mass-media sunt conforme cu realitatea si prezentate obiectiv [1] si pentru 80% din populatie televizorul reprezinta principal sursa de informare in privinta politicii [2], trebuie sa ne intrebam daca nu ar trebui sa impunem standarde si noi responsabilitati in domeniul mass-media, pentru a ne asigura ca publicul nu va adopta automat idei propagandiste, informatii trunchiate, asa cum se intampla acum.

Definitii: Prin responsabilitati educationale intelegem obligatia canalelor media private de a promova, intr-o cantitate satisfacatoare, programe de interes educational, precum: documentare, adaptari artistice, programe culturale, campanii de informare asupra unor probleme de interes piblic (prevenirea epidemiilor, probleme supuse referendum-urilor la nivel national) etc.

Interpretarea motiunii: Vom justifica necesitatea introducerii obiectivelor de ordin educativ printre obligatiile legale ale mass-mediei private, in acelasi mod in care sunt prevazute in cazul mijloacelor media publice, luand in considerare efectele pe care aceasta schimbare le-ar produce.

Contextul: Conform legislatiei actuale, doar canalele publice si-au insusit rolul educational, insa programele de acest gen au o aplicabilitate scazuta: in primul rand,  cotele de audienta ale massmediei publice sunt mult mai scazute (5% Romania [3]), iar in al doilea rand, si aceste canale prefera sa difuzeze programe orientate spre consum, non-educationale pentru a se mentine in competitia pentru audienta.

Pe de alta parte, sesizam o crestere a influentei mass-mediei, si de asemenea o crestere a efectelor negative generate de continutul acesteia in ce priveste comportamentele deviante [4], adoptarea de opinii gresite alimentate de media [5] [6], lipsa unei optiuni politice reale, lipsa activismului social.

Ideea centrala:

Datorita influentei sale dovedite, se justifica introducerea programelor educationale in scopul transmiterii unor mesaje mai clare si mai corecte, care determina comportamente sociale imbunatatite.

Argumente:

  • Mass media privata ar trebui sa aiba responsabilitati educationale pentru ca are o atat de mare influenta

Tocmai pentru ca mass-media are atata influenta asupra unui auditoriu neavizat si credul[7], trebuie sa preia si responsabilitatea acestei influente. Pentru ca media are un rol atat de mare in formare opiniilor si sustinerea ferma a deciziilor privitoare la viata socio-politica, este important sa ne asiguram ca libertatea presei nu duce la promovarea unor concepte false sau opinii daunatoare, lucru care se intampla. Mass media trebuie sa ofere instrumente pentru formarea unor opinii corecte si informate, trebuie sa arate publicului ce e bine sa faca si ce nu, tocmai pentru ca auditoriul  rareori stie sa priveasca analitic si realist. Singurul mod de a determina mass-media sa isi indeplineasca rolul este de a o oblige sa difuzeze programe educative si de interes in loc de programe comerciale, politizate sau senzationaliste.

  • Mass media privata poate obtine rezultate acolo unde alte mijloace nu ajung

Pentru ca mass media privata acopera uniform si aproape in totalitate populatia unei zone, de cele mai multe ori mesajele difuzate prin astfel de canale ajung mult mai eficient la publicul tinta decat prin alte mijloace care fie au acoperire limitata, fie sunt foarte costisitoare sau nu la fel de rapide. Uneori, DOAR prin intermediul mass-mediei s-a putut ajunge la anumite segmente de populatie [8]. De asemenea, promovarea prin aceste canale a fost adesea mai eficienta, chiar cand nu era singurul mijloc de comunicare, datorita caracterului interactiv si accesului usor la informatie.[ 9]

 

  • O astfel de implementare va avea ca efect responsabilizarea educationala a mass-mediei private

Responsabilizarea educationala este esentiala deoarece duce in timp la cresterea calitatii fenomenului social si la dezvoltarea spiritului critic al publicului. Atunci cand hranesti publicul cu informatie de proasta calitate si nu-i oferi o perspectiva corecta asupra realitatii,  acesta nu va face efortul de a sorta aceasta informatie, ci va imbratisa una dintre multele opinii nefundamentate [10]. Pe masura insa ce publicul este ‘’educat” prin furnizarea de informatii limpezi, bine orientate, va incepe sa gestioneze singur aceste resurse, facand alegeri corecte, ceea ce va duce la o crestere a calitatii fenomenului social, precum si la dezvoltarea spiritului critic al receptorilor, ceea numim “media literacy”. [11]

Concluzia: Daca mass-media privata ar fi constransa spre prezentarea mesajelelor educationale, efectele acestora vor fi vizibile la nivelul societatii. Aceste efecte vor fi semnificative, atat datorita raspandirii ample a mesajelor, cat si din cauza influentei pe care mass-media privata o are asupra oamenilor .

 

Surse:

  1. 1.          BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006 http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  2. 2.         “Influenta media asupra comportamentului electoral”, raport final, septembrie-octombrie 2007, Centrul de Sociologie Urbana si Regionala pentru CNA http://www.cna.ro/IMG/pdf/Inf_media_elect_CNA2007.pdf
  3. 3.         Programele TVR, TVR online, 29 martie 2007, http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"&HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"c=192
  4. 4.         “The influence of media violence on youth”, Craig A. Anderson, Leonard Berkowitz, Edward Donnerstein and co. Psychological science in the public interest, American Psychology Society, vol.4, no.3, Decembrie 2003, http://www.psychologicalscience.org/pdf/pspi/pspi43.pdf
  5. 5.         “Public opinion, the media and their influence on public policy”, Aris Jameson, Helium, http://www.helium.com/items/1036958-public-opinion-the-media-and-their-influence-on-public-policy
  6. 6.         “Americans are pretty confused about cap and trade”, Good Politics Blog,Andrew Price, 12 mai 2009 http://www.good.is/post/americans-are-pretty-confused-about-cap-and-trade/
  7. 7.         BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  8. 8.         “The penetrating educational effect of a mass-media based fund-raising campaign “Heart for life””, Fønnebø VSøgaard AJ., Institute of Community Medicine, University of Tromso, Norvegia, publicat in Scandinavian Journal of Social Medicine, septembrie 1990, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2237326
  9. 9.         “Effects of mass media educational intervention during the 2005 cholera epidemic in Iran”, Mohammad-Hossein Baghianimoghadam, Mohammad-Hasan Ehrampoush, Behnam Baghianimoghadam, Yazd University of Medical Sciences, publicat in 2009 in Iranian Journal of Clinical Infectious Diseases http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"0HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"90208.pdf
  10. 10.     “Television drove viewers to the web to explore Obama-Muslim Rumors, study finds”, Science Daily, 27 septembrie 2010, in care se arata ca 12 % din populatie chiar a crezut ca Obama este musulman http://www.sciencedaily.com/releases/2010/09/100927175042.htm
  11. 11.     “What is Media Literacy”, Media Awareness Network, http://www.media-awareness.ca/english/teachers/media_literacy/what_is_media_literacy.cfm

 


N1 (Anca Pascu)

E timpul ca mass media privata si aiba responsabilitati si educationale fata de public.

Definitii:

Mass-media= Totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio, televiziune, presă etc.).

Privat= Care aparține unei persoane ca individ izolat; care este al unei singure persoane; particular; personal; 

Responsabilitate= Obligația de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva, de a accepta și suporta consecințele; răspundere. Funcție, sarcină de responsabil

Educatie= Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor și ale tineretului sau ale oamenilor, ale societății etc.; 

Public=  Număr mare de persoane; lume; mulțime.

Se vorbeste in permanenta despre educarea populatiei, ajungandu-se chiar la un cliseu, crezandu-se ca elevii, studentii, adultii trebuie educati prin orice mijloace, oricum si oricand. Intrebarea care se naste este: trebuie ca orice institututie, orice canal de stiri sa-si stabileasca obiectivul de educare a publicului? Noi consideram ca nu trebuie sa plasam rolul acesta in special mass-mediei private. 

Rolul mass-mediei, fie ea privata sau publica, este in primul rand de a informa, nu de a educa.

  • In primul rand trebuie avut in vedere faptul ca orice organizatie, companie privata isi urmareste propriul interes, astfel incat nu este posibil  sa i se impuna anumite directii in realizarea obiectivelor personale. Fiind aceeasi schema ca in cazul dreptului, prin privat se intelege in primul rand finalizarea unui scop personal.

Pentru a intari acest argument , citam afirmatia preşedintelui director general al canalului francez TF1, Patrick Le Lay: "Dintr-o perspectivă business, să fim realişti: la bază, treaba canalului TF1 este să ajute Coca-Cola (de exemplu) să-şi vîndă produsul. Or, pentru ca mesajul publicitar să fie perceput, creierul telespectatorului trebuie să fie disponibil. Transmisiunile noastre au calitatea că-l fac disponibil: adică îl distrează, îl destind, pentru a-l pregăti între două mesaje. Ceea ce vindem noi firmei Coca-Cola este timpul în care creierul uman este disponibil".

  • Un al doilea  si foarte bine ascuns rol al mass-meidiei este acela de a manipula , de a distrage atentia, si care se leaga foarte bine de primul argument.

Termenul de brain –wash  aici isi are izvorul, in potentialul televiziunilor de a crea entertainment needucativ si care are un efect negativ pentru creierul uman, impiedcandu-l sa se delecteze in mod benefic : citind o carte, socializand.

  • Nu in ultimul rand, presa are anumite drepturi reglemenatate chiar de constitutie, astfel incat  nimeni nu poate sa ii impuna reguli in redactarea stirilor. 

 Prin urmare, asteptarile oamenilor de a primi educatie prin televizor sunt lipsite de fond, intrucat rolul televizorului este in primul rand de a ne tine la curent cu numeroasele evenimente ce se petrec. Mass-media privata se ocupa cu acest lucru , si cum din ce in ce mai multe posturi de televiziune sunt private, se reduce si posibilitatea de educare in masa.


A2 ()

Intr-o societate moderna, este de neconceput dezoltarea unei vieti spirituale, sau chiar a unei vieti economice, sociale normale, fara presa. Presa este un plaman prin care respira o natiune spunea Ion Dodu Balan si inca din acest citat se observa care este rolul mass-mediei , sa ajute societatea sa se dezvolte, fapt care se realizeaza educand-o.  

Ceea ce spune echipa afirmatoare este faptul ca mass-media are o influenta enorma asupra oamenilor, contribuie enorm la formarea opiniilor oameni si am dat ca exemplu faptul ca pentru 80% din populatie au ca principala sursa de informatie in ceea ce priveste politica este televizorul. Adica ca mass-media informeaza si educa,iar daca face asta , trebuie sa o faca in mod obiectiv sa nu distorsioneze realitatea, pentru ca omul sa isi formeze o opinie corecta asupra lucrurilor ce se intampla.

Ni se spune de catre echipa negatoare ca este dreptul companiilor sa-si aleaga programele si ca principalul lor scop e sa vanda sa faca publicitate , sa destinda omul. Foarte bine , haideti sa facem asta, dar sa o facem si prin programe educative, acest lucru este realizabil si tinand cont ca multe din posturile private au un grup tinta cu atat mai mult acest lucru se poate realiza: spre exemplu un post precum Acasa Tv ar putea face ca si emisiune culturala un scurt istoric al creatorilor de moda fapt care din nou destinde omul si il atrage, un post precum Antena 3 sau Realitatea Tv pot face emisiuni despre curente politice, adica pur si simplu sa oferim si alternative si nu doar aceleasi emisiuni lipsite de sens. Si dreptul la proprietate e un drept valabil atat timp cat nu dauneaza , dar ATENTIE atat timp cat avem doar emisiuni superficiale nu vom putea induce niciun fel de valori, cunostinte nici macar nu transmitem informatii. Si ceea ce este important e ca si aceste emisiuni SE VAND. De exemplu Oprah sau Doctor Oz au fost niste emisiuni care aveau niste audiente foarte mari, iata deci ca se poate.

Si ce ne spune in continuare echipa neagatoare este tocmai ca televiziunea in momentul de fata are un efect negativ asupra creierului uman. Si oare ne dorim ca acest fat sa continue? NU. Tocmai de aceea trebuie sa reglementam anumite lucruri, pentru ca presa sa nu se mai agate doar de non-valori.

Si in final ne spune echipa negatoare este e e dreptul companiilor sa prezinte stirile cum vor. Da e dreptul lor, ceea ce doreste echipa afirmatoare e sa vada daca acest drept este bun sau nu. Si tinand cont de toate efectele negative pe care atat echipa afirmatoare cat si echipa negatoare le-a prezentat se demonstreaza ca acest drept al unui individ dauneaza societatii, iar in situatia aceasta dreptul acestui individ nu mai e un motiv suficient de puternic pentru a nu pune in discutie reglementarea unor grile de programe.

Mai departe sa vedem ce a spus echipa afirmatoare, ei bine v-am spus ca mass-media are o influenta covarsitoare asupra publicului si ca tocmai din aceasta cauza ea trebuie sa se preocupe si de educare societatii pentru este instrumentul cel mai capabil de a o face.

Totodata doar daca aceste programe educationale ar fi difuzate la nivel de televiziune privata , ar avea vreun efect, tinand cont ca a obliga televiziunile private sa introduca emisiuni educative in grila de programe am ajunge la o mai mare diversitate si mai mult decat atat am avea parte si de o calitate crescuta a emisiunilor tocmai pentru ca ar exista o concurenta si televiziunile si-ar dori sa vanda.

Asadar tinand cont de ceea ce v-am spus , consider ca ,intr-adevar , televiziunile private ar trebui sa aiba si responsabilitati educative.


N2 (Cristiana Druta)

Văzându-ne nevoiţi să susţinem în continuare ideea conform căreia mass-media privată nu ar trebui să aibă un rol educativ în activitatea sa am continuat activitatea de contraargumentare. Oare orice lucru menţionat ca o nevoie ce ţine de morală sau etică pentru societatea românească înseamnă şi o normă juridică, care prin definiţie se rezumă la norma obligatorie, nerespectarea căreia ducând la sancţionarea de către stat ? Este impetuos necesară educarea populaţiei, însă acest lucru nu trebuie să ducă la violarea unor drepturi apărate de legi interne sau chiar internaţionale ale celorlalţi participanţi la viata societăţii. Ceea ce  echiapa negatoare ţine să sublinieze este că nu pot fi reglementate norme ce tin de morală prin sancţiune, numai pentru că există o necesitate in domeniul respectiv.

 În acest sens, vom pleca de la ideea centrală că reglementarea normativă cu privire la activitatea mass-mediei private este  destul de labilă. De aici derivă evident numeroasele interpretări , finalizate cu aplicarea pe care fiecare reprezentant al mass-mediei private o doreşte.

Începem prin a ne refri la două articole din Constituţia României care vizează direct presa, libertăţile si obligaţiile acesteia.

Articolul 30, referitor la libertatea de exprimare, prin alineatul 8 , consfinţeşte faptul că , prin lege , sunt stabilite delictele de presă şi , de asemenea, se consfinţeşte faptul că răspunderea pentru informaţia făcută publică îi revine editorului, realizatorului, autorului, organizatorului, sau proprietarului formei de mass-media, dar fără a se face o distincţie între forma privată sau publică a acesteia. Se presupune , deci , că legea va reglemanta mai departe acest aspect.

Articolul 31, prin alineatul 4 , se referă tot la mijloacele mass-media , facând chiar distincţie expresă intre cele două forme , şi le obligă pe acestea să asigure informarea corectă a opiniei publice. Nu prevede, însă, reglementarea detaliată într-o lege, care ar presupune, evident , şi o sancţiune în caz de nerespectare a dispoziţiei constituţionale.

Nu se face, deci , nici o referire cu privire la rolul exact pe care mass-media privată ar trebui să-l aibă.

Ba mai mult, în legislaţia internaţională, în Rezoluţia 1003 cu privire la etica jurnalistică, se face referire expresă în articolul 19 la faptul că rolul mass-mediei nu trebuie confundat cu cel al altor instituţii, cum ar fi autorităţile publice, cele de învăţământ sau de cultură, argument subliniat şi de noi în discursul precedent. Aceeaşi rezoluţie, prin articolul 7, consfinţeşte rolul mass-mediei din punct de vedere etic, acela de mediere între informaţie sau sursă şi cetăţeni.

Acest document nu are însă caracter normativ, nefiind deci sancţionat de către statul român în nici un  fel, ci este doar un document cu caracter moral, un fel de ghid al jurnalistului de la care nu ar trebui să se abată.

Observăm că echipa afirmatoare polemizează ţinând cont IN FAPT doar de un singur aspect şi anume de audienţa canalelor TV. Să însemne lucrul acesta motivul pentru care oamenii sunt needucaţi? Sau ar conta mai mult manualele care sunt aceleaşi de imediat după revoluţie sau care conţin greşeli de gramatică, logică şi cărora le lipseşte acurateţea informaţiilor?

Mai mult, nu ar trebui ca oamenii să fie mai interesaţi de acest aspect decât presă? Vrem să subliniem pentru echipa afirmatoare faptul că nu se poate impune unor instituţii private să adopte obiective pe care ei nu şi le doresc. Tocmai pentru că echipa afirmatoare invocă atat de mult necesitatea schimbării de paradigmă, fără însă a invoca şi cum e posibil, dacă subliniem diferenţa între privat şi public, argumentele noastre s-au  rezumat la acest aspect.

Concluzionând, masss media nu are cum sa influenteze ÎN EGALĂ MĂSURĂ CU SISTEMUL EDUCAŢIONAL. Educaţia este principalul constituent al vieţii unui om. Şi atunci cine este deficitar, sistemul educaţional, care are 12 ani de liceu, 4 ani de facultate (opţional, şi eventual încă maxim 5 ani de master şi doctorat), sau sistemul mediatic care nu face altceva decât să informeze şi să facă entertainment?. Vrem, nu vrem, mass media oferă ce se vinde, ce se simte că populaţia, în mare măsură,  şi-ar dori să vadă şi să audă, pentru aceste lucruri nefiind prevederi legale în măsură să ghideze activitatea mass mediei private.

Surse:



Decizia:

Liviu Gajora

Verdict:

In opinia mea in aceasta dezbatere echipa mai convingatoare a fost echipa Afirmatoare, pentru ca a aratat ca

  • exista o nevoie (pe care Negatorii nu o neaga, chiar daca sugereaza alta solutie),
  • exista un mod de a rezolva problema care aduce un avantaj (acoperirea mare a televiziunilor private) si
  • rezolvarea nu aduce cu sine automat dezavantaje (este posibil ca televiziunile sa castige in continuare, chiar si prin intermediul emisiunilor educative).

Negatorii identifica in mod corect situatia din prezent (scopul media e pur comercial iar acest fapt e recunoscut prin lege) insa nu detaliaza motivele pentru care mentinerea situatiei de fata este mai avantajoasa decat modificarea ei. Problematica motiunii este tocmai daca e nevoie de o lege noua sau nu.

Observatii generale:

Depuneti mai mult efort pentru a identifica in mod clar conflictul dezbaterii. Afirmatorii vorbesc despre necesitatea educatiei si despre oportunitatea pe care o ofera mass-media in atingerea unui public larg. Ce lipseste este exact rationamentul care sa explice de ce o datorie morala trebuie transformata in obligatie legala. Negatorii vorbesc despre legislatia in vigoare si lipsa unui cadru legal pentru punerea in aplicare a propunerii afirmatorilor. Desi identifica in mod corect lacuna din cazul afirmator ("orice lucru menţionat ca o nevoie ce ţine de morală sau etică pentru societatea românească înseamnă şi o normă juridică...?"), lasa insa lucrurile la stadiul intrebarilor retorice, fara a oferi un contra-argument consistent.

Aveti mult mai multa grija la respectarea regulilor gramaticale. Nu e vorba doar de o chestiune de stil, ci adeseori si de o chestiune de claritate si coerenta a argumentelor. Folositi propozitii scurte acolo unde e posibil si evitati frazele lungi sau alambicate.

Incercati sa pastrati o structura clara nu doar a discursului, ci si a dezbaterii. Semnalati la inceputul unui paragraf la ce argument al echipei adverse va referiti ("Ei spun ca..., dar noi sustinem ca..., pentru ca..." sau "Referitor la al doilea argument al echipei oponente...").

Afirmatori: Desi nu vi se cere sa schitati o strategie concreta, incercati sa fiti mai specifici cu privire la ce inseamna "cantitate semnificativa" de programe educative.

Negatori: Oferiti datele complete pentru citarea surselor (nu doar adresa web, ci si autorul, titlul articolului/raportului si data)

Punctaje si observatii individuale:

A1 = 25 (Continut = 13, Strategie = 8, Stil = 4)

A1: Atunci cand va sprijiniti afirmatiile pe dovezi, oferiti contextul complet al dovezilor (la ce tara se refera, in ce an/perioada). Totodata, oferiti dovezi sau opinii ale expertilor acolo unde se cere ("pentru a asigura ca publicul nu va adopta automat idei propagandiste, asa cum se intampla acum").

A1: Folositi propozitii scurte pentru a pastra coerenta textului (in locul unei fraze lungi si alambicate, ca in cazul interpretarii motiunii). Folositi punctul acolo unde este nevoie si nu incercati sa lungiti inutil frazele prin folosirea altor semne de punctuatie (doua puncte; punct si virgula).

A1: Incercati sa traduceti in romana toate conceptele pe care le folositi, chiar si atunci cand acest lucru se poate dovedi dificil ("media literacy" - alfabetism media?)

N1 = 22 (Continut = 12, Strategie = 7, Stil = 3)

N1: Incercati sa folositi definitiile in mod strategic. Nu introduceti definitii decat daca sunt diferite de ale echipei oponente si pot crea un teren argumentativ mai solid pentru echipa voastra. Totodata, atunci cand alegeti definitiile, nu uitati ca DEX nu este neaparat cea mai utila sursa pentru o dezbatere. Faptul ca "public" reprezinta un "numar mare de persoane" nu are nicio utilitate practica in dezbatere.

N1: Mai multa atentie la folosirea virgulelor, acolo unde este nevoie.

N1: Incercati sa evitati expresiile neclare sau care pot parea excesiv de colocviale ("Fiind aceeasi schema ca in cazul dreptului"?)

N1: Oferiti surse complete ale citatelor.

N1: Propozitiile simple sunt cele mai bune. Evitati constructiile alambicate ("Un al doilea si foarte bine ascuns rol al mass-meidiei... si care se leaga foarte bine de primul argument."

N1: Traduceti in romana toate conceptele pe care le folositi ("brain-wash" - spalare a creierului; "entertainment" - divertisment?)

N1: Folositi cat mai mult din spatiul alocat. Daca facem abstractie de definitii, lungimea primului discurs negator e doar jumatate din lungimea primului discurs afirmator. Puteti folosi acest spatiu pentru a aduce mai multe argumente sau pentru a le detalia pe cele existente, sporindu-va astfel sansele de a castiga.

A2 = 23 (Continut = 13, Strategie = 9, Stil = 1)

A2: In ce masura se incadreaza emisiuni ca cele moderate de Oprah si Dr. Oz in categoria “educative?”

A2: Puneti citatele intre ghilimele (atunci cand nu sunt parafrazari).

A2: Evitati formularile redundante ("ceea ce spune echipa afirmatoare este faptul ca..." - de ce nu "(In calitate de afirmatori) sustinem ca"?)

A2: Evitati cacofoniile ("Adica ca mass-media...").

A2: Atentie la acordul predicatului cu subiectul ("atat echipa afirmatoare cat si echipa negatoare le-a prezentat" - "le-au prezentat")

A2: Nu toate lucrurile pe care le spunem in vorbire au acelasi efect in scris ("Mai departe sa vedem ce a spus echipa afirmatoare" - mai potrivit ar fi "Echipa afirmatoare mai sustine ca...").

N2 = 24 (Continut = 14, Strategie = 6, Stil = 4)

N2: Chiar daca pozitia pe care o sustineti nu este cea in care credeti, nu trebuie sa dati impresia publicului/arbitrului ca ati prefera sa sustineti altceva (“Văzându-ne nevoiţi să susţinem...”).

N2: Atentie la alegerea termenilor in functie de context (labil vs. instabil).

N2: Evitati constructiile de fraze cu propozitii intretaiate ("Tocmai pentru că echipa afirmatoare invocă atat de mult necesitatea schimbării de paradigmă, fără însă a invoca şi cum e posibil, dacă subliniem diferenţa între privat şi public, argumentele noastre s-au  rezumat la acest aspect." - mai clar ar fi "Argumentele noastre s-au rezumat la acest aspect tocmai pentru ca...").

A1 -> 25 puncte
N1 -> 22 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Teo si Denisa (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.