Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Nicolae si Violeta' (afirmatori) vs 'Bogdan si Madalina' (negatori)

A1 (Nicolae Jigau)

E timpul să interzicem publicitatea care se adresează copiilor

Publicitatea este ca un rîu dacă îi crește debitul inundeză totul în calea sa,din acestă cauză ar trebui că sa luăm măsuri de precauțiea,ca de exemplu în Suedia și Norvegia este interzisă publicitatea care se adresează copiilor de pînă la 12 ani.Prudența ar fi calea spre succes și stoparea diferitor conflicte care apar în urma ei dintre părinte și copil,aceasta se datoreză faptului ca nu toți părinți au posibilitatea de a sadisface tote nevoile odraslei sale.

Toate datele imprimate de către ziare,teliviziune,internet vor afecta în primul rînd copilul pentru că majoritatea părinților sun plecați la muncă peste hotare:(Romania)

Familii  în care ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

16204

Familii  în care un părinte este plecat la muncă în străinătate

35366

Copii nu-și dau seama ca toate produsele reclamate sunt doar afaceri care aduc profit altora și probleme altora.Într-un sondaj realizat  în Romania 72% dintre copii de 6-10 ani spun că au cerut cel puțin o dată părinților să le cumpere un lucru pe care l-au văzut la TV.Consumul tuturor dulcerilor și sucurilor afecteză foarte mult situația din Europa,aproape 22.000.000 de copii se îngrașă pe zi ce trece,un sfert dintre ei suferă de boli cardiace și diabet.Patroni magazinelor în locul produsele care afecteză copilul mai bine ar comercializa fructe,legume.Europa face tot posibilu ca să lupte cu problemele obezități,pentru că se consumă prea multe produse nesănătoase.Măsurile care sunt create de către sponsori se evedințiază evenimentele sportive,culturale sau școlare pentru copii sub 12 ani. O mare parte din produse animale sunt clonate și sunt create lege ce vor interzice toate aceste lucruri.

Proiectele care sunt implimentate sunt doar ăn folosul copiilor,dar rezultatele sunt mai puțin vizibile,de cele mai multe ori a obține ceva trebuie ca să lupția cu acesta se și ocupă Legislația Uniuni Europeni,ca exemplu se remarcă minori nu trebuie să se afle în situații periculoase.Dar în Moldova așa proiect de lege este mai greu de realizat,deoarece sunt încă arătate așa tipuri de înregistrări.Un model de așa tip de înregistrare ar fi la apa dulce LETTO unde se arată o agresiune din partea consumatorului și a celor din jur,plus la acestă publicitatea nu se atrage atenția că copii nu ar trebuii ca să o consume.Dar toate ideeile care sunt arătate nu reduce din consumul său dar îi crește număru de consumatori.

După masurile care sunt promovate în țara noastră parcă ar fi de pe o altă planetă pentru ca în tările europene există așa o lege care nu permite promovarea dulciurilor drept mese principale ale zilei,cum ar fi publicitatea pentru „Nestle”,care ne demonstreză încă o dată încălcări în regimul de alimentare la un copil care este în floare vîrstei și nu are o viziune asupra vieței.

Moldova ar trebui ca să ea lecțiide la alte state cu un nivel mai sus de dezvoltare,de exmplu în Romania,publicitatea adresată copilor cu vîrsta de pînă la 12 ani,referitoare la alimente,este interzisă folosirea celebrităților,personalităților sau medicilor. Scuticile îi ușorează veața unei mamei,dar acestaa afecteză mult sănatatea copilului,în Rusia circa 40%din copii suferă au probleme la mișcări.Toată publicitatea care se face că ușurează vețea copilului este o prostie,trucurile prin crearea unor scutece la modă orbește părinții și mănipulează copii.

 În toate produsele reclamate nu ar trebuii să se  folosească personaje din deseanea animate ca de exemplu în Canada.Lucruri demne de urmat Moldova dar acesta nu este o prioritate pentru acuala guvernare.

 Cum un copil pote se extragă un  ideal al său dintrun desen animat dacă în el este aratat că lupul fumeză  „Ну погоди”.Aceste lucruri de demonstreză că regizori singuri promoveză o reclamare asupra produselor ce douneza copilului.

Jucările sunt o atracție pentru copii și o sursă de profit,în acest moment în Republica Moldova circa 70%sunt aduse din China,acestea ar afecta viața unui copil,pentru că sunt încălcate stadartele de pregătire,de aceia ar fi cel mai bun ca reclamarea lor sa fie scoasă definitiv,că dacă un copil va vedea acest lucru el își va dori foarte mult ca să o aibă la el.

A promova  o politică strategică trebuie să fie evedențiate domeniile de activitate începînd de la simplile cadouri ce se  fac între copii și terminînd cu alimentația copilului,deoarece de ea depinde dezvoltarea copilului,calitățile sale cu care este înzestrat.Însă pe plan politic este și nevoie și de ajutorul părinților,buneilor etc.Aceste probleme cu care se confruntă populația globului ar trebui de stopat și aproviziunate cu noi ideei de succces.Monitorizare la toate lucruruile pentru copil ar asigura scădera num[rul bolnavilor de obeji,riscul de a afecta starea bugetară a unei familii,micșorarea cazurilor de înbolnăvire a copiilor ca urmare a nersponsabilității oamenilor. 


N1 (Bogdan Hadarag)

Buna ziua! Sustinem ca publicitatea nu este periculoasa pentru copii ba din potriva, ea este benefica din punct de vedere economic si mai ales educational.

                Problema prezentata de echipa afirmatoare pare a fi o problema cu doua fete: publicitatea este buna in anumite state (cele dezvoltate) mai ales daca este atent reglementata, dar un este buna daca nu este reglementata iar asta se intampla in Republica Moldova (cel putin asta intelegem noi) fapt pentru care consideram ca se face o generalizare pripita a acestei problematici. Ni s-a prezentat faptul ca copiii care traiesc in familii ale caror parinti sunt ambii sau unul din ei plecati in strainatate devin mai susceptibili la influientele publicitare si conduc spre un conflict cu tutorii acestora.

Un argument prezentat de domnia sa se refera la numarul exorbitant de copii care sufera de obezitate, boli cardice si diabet datorita consumului de mancare fast-food si dulciuri dar uita ca de fapt adultii sunt cei care consuma in mod expresiv aceste alimente (numarul obezilor este mai mare in randul adultilor decat in cel al copiilor), sunt cei imitate de copii asupra felului in care trebuie sa se alimenteze sis a traiasca (adultii sunt sedentary si copiii, pentru ca au un comportament imitative, fac la fel)

Publicitatile din statele dezvoltate prezinta reglementari prin faptul ca sustine ca dulciurile sa nu faca parte din alimentatia de baza (sau sa nu se consume in mesele principale ale zilei) dar in acelasi timp se fac critici asupra faptului ca sunt difuzate reclame cu pampers care afecteaza configuratia anatomica a corpului copiilor dar uita ca in state precum SUA, Anglia, Franta, etc, aceste produse sunt pe piata de cel putin doua decenii iar copii de atunci prezinta o formare corporala normal. In final, publicitatea este vazuta ca o „cauza care adduce numai probleme in viata familiala ”.

                Acum trecem la prezentarea propriului caz sustinand ca in contextul unei unei lumi in care modernitatea si omul modern nu inseamna doar citit, doar mancat, doar socializare si inseamna mancat, citit si socializare din multe puncte de vedere, credem ca publicitatea face parte din viata noastra si formarea noastra ca oameni moderni de aceea, ne construim cazul de filosofia ca trebuie sa profitam de orice metoda si mijloc de imbunatatire a econimiei, educatiei, a starii noastre de bine iar acest lucru poate fi realizat si prin publicitate.

                Prin argumentul 1 sustinem idea conform carea reclamele (si putem intelege prin ele orice maniera media de a promova un produs sau act) au un efect educativ  asupra educatiei copiilor prin faptul ca ii determina sa actioneze in mod civic la construirea unei societati moderne (publicitati privind ecologizarea, publicitati care contin reviste de cultura denerala – ex: DeAgostini - etc). In plus de asta, copilul nu se dezvolta niciodata singur ci intotdeauna in preajma unui adult – fie el parinte sau tutore iar filtrarea informatiilor publicitare depinde intr-o mare masura de cum interpreteaza parintii continutul publicitar. Niste statistici ne arata faptul ca publicitatea a fost evaluate in proportii de circa 69% ca avand character social-educativ in timp ce doar 34% au raspuns negative. Un alt studio ce releva influienta publicitatii asupra formarii ulterioare arata ca cresterea copilului intr-un mediu "pufos", care  odata pus in fata unor reclame, la o varsta mai intata, acesta va avea aceeasi atitudine pe care o are un eninitiat in vizionarea reclamelor ceea ce releva faptul ca nu va fi afectat cel putin negativ in formarea sa. Prin expunere copilul va invata ulterior (ajutat fiind si de parinte) sa filtreze informatia publicitara in buna si inutila.

                Un studio de piata arata topul preferintelor publicitare in randul copiilor: 20% produse ce propul alimente sanatoase, 16,5% jucarii care, cum stim, au rol important in dezvoltarea inteligentei si a imaginatiei.

                Prin argumentul doi aducem la cunostinta avantajul economic pe care publicitatile le au in dezvoltarea economiei de stat. Cum anume? Ei bine faptul de a promova un produs duce la determinarea populatiei, chiar si cea a copiilor, de a cumpara acel produs. Daca acel produs este cumparat atunci firma producatoare, cea care pune pe piata produsul si cea care o promoveaza va castiga bani si va pune la dispozitia cetatenilor mai multe locuri de mulca deci si bani mai multi in visteria statului, al companiilor si al oamenilor. Acest fapt nu ar putea sa fie nociv pentru educatia copiilor cu atat mai mult cu cat parintii sunt mai influientati de publicitate decat copiii (83,8% dintre parinti afirma ca deciziile de achizitionare a unui produs este determinat de publicitate iar nu de prieteni sau altceva).

                Incheiem prin a face mentionata ca publicitatea este benefica pentru economie si pentru educatie daca este atent reglementata si parintii ii ajuta pe copii sa interpreteze correct info


A2 (Tertiu Violeta)

      Publicitatea adresată copiilor este astăzi extrem de contestată, atât la nivelul ţării noastre cât şi pe plan mondial ca urmare a faptului că, copiii din zilele noastre au devenit cel mai important segment de consumatori din istorie datorită puterii de cheltuire şi viitoarelor influenţe ca un consumator adult.   Copiii sunt bombardaţi cu reclame din orice sursă posibilă: televiziune, radio, internet, presă, panotaj etc. În timp ce gradul de impact al publicităţii asupra adulţilor poate fi problematic, în cazul copiilor poate fi devastator. Tema de faţă îşi propune să surprindă aspectele relevante cu privire la influenţa publicităţii asupra copiilor.

     Consider că este foarte importantă analiza acestui fenomen, având în vedere ca ar trebui să alegem cu grijă mesajele la care expunem copiii. Studiile au evidentiat ca sub varsta de 8 ani, copiii sunt lipsiti de aparare in fata reclamelor. Ei nu inteleg si nu discern notiunea de a vinde si in mod frecvent percep continutul reclamelor ca pe niste adevaruri. In mod evident, publicitatea poate avea un efect semnificativ asupra tinerilor. Reclamele pot fi insa restrictionate sau chiar intersize daca sunt considerate un risc pentru sanatatea publica. Spre exemplu, reclama la tutun si alcool se incadreaza in aceasta categorie si se indreapta incet catre asemenea directie. Succesul acestei tendinte de control a fumatului juvenil depinde de modul in care medicul, parintii, statul vor intelege corect ce au de facut si care sunt metodele cele mai eficace in lupta antifumat, si exemplele de genul acesta sunt multe.

       Acum cateva zile eram intr-un supermarchet in fata frigiderului cu branza, si am vazut o scena intre un parinte si un copil, care sincer mi-a ridicat multe semne de intrebare asupra reclamei adresate copiilor, din moment ce acestia influenteaza categoric deciziile de cumparare ale parintilor. O mama impreuna cu fiica ei (avea pana in 10 ani) la cumparaturi. Mama analiza si compara tipurile de branza si evident preturile, etichetele, etc. Moment in care fiica ei a inceput sa faca nazuri, si i-a spus ca ea nu vrea decat branza  Hochland deoarece isi doreste sa imparta sandwichul ei cu branza cu colegul de banca. Atunci mama a luat imediat decizia de cumparare a produsului, desi pana in momentul ala era destul de indecisa. Acesta este un alt exemplu care ar trebui sa ridice semne de intrebare despre cat de etica este reclama adresata copiiilor si cum promovarea uni produs ii poate influenta direct pe acestia si indirect pe parinti, in conditiile in care copiii sunt cu siguranta usor influentabili de publicitate si nu pot lua decizii rationale de achizitionarea unui produs. In concluzie, chiar daca aceste reclame repecta cadrul legal, procesul prin care ele duc la decizia finala de cumparare nu poate fi incadrat in totalitate in limitele eticului.


N2 (Madalina)

Buna ziua! Voi reconstrui cazul negator sustinand ca nu e timpul să interzicem publicitatea care se adresează copiilor pe motive ca crearea lor este facuta de specalisti care tin cont de dezvoltarea sanatoasa si armonioasa a copiilor in raport cu dezvoltarea lor psihologica, fizica si sociala. In acelasi timp, sa nu uitam ca este vrem sa profitam de orice cale si mijloc de imbunatarire a economiei, educatiei si a starii noastre de bine.

Credem ca cea mai mare hiba a cazului afirmator este aceea ca ei fac confuzie intre publicitatile adresata adultilor si cea adresata copiilor. Publicitatea adresata copiilor este cea care ofera informatii cu privire la produse (de regula dulciuri, cereale pe care chiar si medicii le recomanda, reviste pentru copii, jucarii, instrumente scolare, etc) sau evenimente (concursuri pentru copii de genul: un joc de cultura generala sau de creativitate al carui castig poate fi o excursie Disneyland) care sunt promovate pe posturile de televiziune dedicate copiilor (KidsCo, Boomerang, Minimax) si care au si specificatii (cine le poate folosi si atentionari pentru parinti). Celelalte publicitati dedicate adultilor sunt postate pe posturi pentru adulti si chiar si asa produsele precum bauturile alcolice, tigarile, medicamentele sunt mereu insotite de avertismente cu privire la publicul tinta careia ii este adresat si consecinte.

Un alt lucru neluat in considerare este acela ca un copil nu se dezvolta de unul singur si doar cu telecomanda in mana lui ci se dezvolta intr-o familie cu parinti care il ajuta sa filtreze informatia pe criteria de utilitate, sanatate, economic, etc. incat nu este nevoie ca un copil sa aibe discernamantul dezvoltat atata timp cat are parinti care sa il invete asta. Ba mai mult,  ultimul afirmator sustine “gradul de impact al publicităţii asupra copiilor poate fi devastator” dar nu explica in niciun fel cum poate fi el devastator.

In ceea ce priveste ultimul exemplu dat de dumnealui, influientarea  mamei de catre copil in acest caz nu este cu nimic nociv tinand cont de faptul ca mama a facut asta deoarece fiica ei “isi doreste sa imparta sandwichul ei cu branza cu colegul de banca” ceea ce o ajuta pe fetita sa socializeze si sa aibe prieteni.

Trecand la cazul propriu, in argumentul unu am postulat ideea cum ca publicitatea are caracter educativ iar acest lucru il gasim in exemplul dat de afirmatorul doi, in camapanii precum “Let’s do it Romania” care este adresata nu doar copiilor, concursuri cu reviste si desene animate pentru dezvoltarea creativitatii, a culturii generale, se promoveaza atlasurile scolare pentru copii mici si mari, evenimente precum “Lumea lui Piticot”. In acelasi timp, putem observa si un efect colateral prin faptul ca parintii primesc idei cu privire la cum ar putea sa ii ajute pe copii sa se dezvolte intr-un mediu educativ propice, si sa faciliteze directia de dezvoltare a copulului (ce ii place cel mai mult sa faca si la ce se pricepe cel mai bine) astfel incat se formeaza o relatie copil –parinte bazata pe incredere si afectiune.

Asa cum s-a specificat si in argumentul doi al negatorului unu, publicitatea, fie ea indreptata catre copii sau adulti, aduce beneficii statului prin taxele pe care le percepe din vanzarea produselor si al prezentarii publicitatii. De asemenea, promovarea produsului determina consumatorii sa cumpere acel produs si companiile sa castige mai multi bani din promovarea lor, iar mai departe mai multi oameni care vor avea locuri de munca. In plus fata de acest aspect, creste si concurenta prin faptul ca oamenii vor dori sa faca publicitati cat mai atractive. Un alt aspect si mai important, in paralel cu acest asoect economic este acela ca producatorii se vad obligati sa inteleaga nevoile copiilor si a parintilor iar acest aspect este facut intr-un cadru reglementat de stat (statul creeaza cadrul legal prin definirea varstei, categoriei  de copii carora le este adresata publicitatea, tipul de publicitate in acord cu dezvoltarea lor in special psihologica, si cadrul economic.)

Prin urmare, publicitatea directionata catre copii nu are de ce sa fie nociva  atata timp cat toata lumea are de castigat (copiii,parintii, statul si oamenii mari) motiv pentru care noi, Guvernul, credem ca Parlamentul nu ar trebui sa interzica publicitatea pentru copii.

Va multumim!

http://entertainment.time.com/2012/06/05/disney-nixes-junk-food-ads-aimed-at-kids-can-good-health-be-good-business/

http://www.guardian.co.uk/media/2011/oct/26/morrisons-ad-banned-targeting-kids

http://arhiva.cna.ro/cercetari/sondaje/IMAS%202007%20Ro.pdf



Decizia:

Bianca Prunea

A1: Un discurs care face trimitere la foarte multe potențiale probleme ale publicității adresate copiilor, însă care nu este foarte clar în privința poziției echipei. Primul discurs al unei echipe afirmatoare trebuie să conțină câteva elemente cheie, punctate în ordine pentru a oferi un plus de structură: prezentarea situației actuale, identificarea problemei, prezentarea soluției propuse și apoi analiza argumentelor (care e bine să primească fiecare câte un nume, un label: de exemplu, argumentul social, argumentul psihologic).

De asemenea, este important ca atunci când te bazezi pe anumite fapte, statistici în discursul tău, să ai și o acoperire pentru ele- referințe, deoarece aceasta oferă un plus de credibilitate, ceea ce aduce echipa ta mai aproape de câștig.

N1: Deși într-o dezbatere este destul de greu să găsești echilibrul între argumentare și contraargumentare, de obicei dacă respecți regula: contraargumentare punctuală la cele susșinute de oponenți și apoi analiza cazului propriu, te apropii suficient de acest echilibru. Consider că în acest discurs s-a pus prea mult accentul pe cazul propriu, și prea puțin pe contraargumentare. Este necesar să demontăm cazul afirmatorilor atunci când suntem negatori, deoarece astfel demonstrăm că ei nu au dreptate. Apoi, prin propriile argumente demonstrăm de ce echipa noastră este cea care are (”mai multă”) dreptate în meci.

La fel, lipsa resurselor de documentare este un minus, mai ales că și în acest discurs s-au oferit multe statistici și exemple. Pe viitor, vă recomand ca la sfârșitul discursului să citați resursele de unde v-ați inspirat.

Cazul propriu-bine explicat și documentat. Pe viitor aș sugera o mai bună plasare în contextul dezbaterii a argumentelor, pentru a le oferi mai multă relevanță.

A2: Este interesantă problema adusă în discuție referitoare la viitorul adult care va lua decizii iraționale în ceea ce privește consumerismul. Ar fi fost o idee extrem de bună ca discursul să se concentreze pe acest aspect în detrimentul actualilor părinți care nu își pot refuza copiii.

Ceea ce este extrem de important într-un discurs de A2 este contraargumentarea cazului propriu al echipei negatoare. Acest aspect este aproape absent în cazul de față, deși resusținerea cazului afirmator a fost puternică. În runda următoare, dacă te ajută, îți poți împărți cazul în două: contraargumentare și resusținere caz propriu- astfel dobândești și mai multă structură.

N2: Dat fiind că este primul discurs din meci în care sunt prezente resursele,merită apreciere ”publică”. Specificul rolului de vorbitor doi este de a duce dezbaterea mai departe, fie prezentând un argument propriu, fie analizând cele discutate deja dintr-o perspectivă nouă. Un început în acest sens îl reprezintă analiza referitoare la competitivitatea creată pe piață, idee care mi se pare foarte bună și care ar fi meritat mai multă atenție.

Pe partea de contraargumentare, era necesară a reacție directă mai puternică la cele susținute de A2, mai ales în lipsa unei contraargumentări din partea afirmatorilor la cazul vostru- spațiul vă permitea



Decizie:

Am dat câștig de cauză negatorilor deoarece consider că și-au susținut mai bine partea de moțiune, câștigând ariile de conflict la finalul dezbaterii. Ariile identificate de mine au fost următoarele: decizia cui este influențată și efectele economice. Cred că negatorii au demonstrat destul de clar că părinții sunt cei care decid dacă vor achiziționa sau nu un produs, și chiar dacă îl achiziționează la rugămințile copiilor, în acest caz este important să recunoaștem beneficiile economice aduse de campaniile publicitare. Deși nu sunt neapărat de acord cu faptul că taxele și impozitele colecate de stat în urma consumului populației prezenta o relevanță foarte mare în contextul moțiunii, în lipsa unui raspuns de la afirmatori, am dat dreptate opoziției.



Punctaje

A1: conținut: 10 strategie:7 fairplay:4 total: 21

N1: conținut: 12 strategie:7 fairplay:4 total: 23

A2: conținut: 10 strategie:6 fairplay:4 total: 20

N2: conținut: 13 strategie:7 fairplay:4 total: 24





Felicitări pentru încadrarea în limita de cuvinte :)

Bianca Prunea



A1 -> 21 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 20 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Bogdan si Madalina (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.