Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Denisa' (afirmatori) vs 'allyana' (negatori)

A1 ()

E timpul ca mass media privata sa aiba responsabilitati educationale fata de public=

Introducere: Atunci cand 2 din 3 oameni cred ca informatiile provenite din mass-media sunt conforme cu realitatea si prezentate obiectiv [1] si pentru 80% din populatie televizorul reprezinta principal sursa de informare in privinta politicii [2], trebuie sa ne intrebam daca nu ar trebui sa impunem standarde si noi responsabilitati in domeniul mass-media, pentru a ne asigura ca publicul nu va adopta automat idei propagandiste, informatii trunchiate, asa cum se intampla acum.

Definitii: Prin responsabilitati educationale intelegem obligatia canalelor media private de a promova, intr-o cantitate satisfacatoare, programe de interes educational, precum: documentare, adaptari artistice, programe culturale, campanii de informare asupra unor probleme de interes piblic (prevenirea epidemiilor, probleme supuse referendum-urilor la nivel national) etc.

Interpretarea motiunii: Vom justifica necesitatea introducerii obiectivelor de ordin educativ printre obligatiile legale ale mass-mediei private, in acelasi mod in care sunt prevazute in cazul mijloacelor media publice, luand in considerare efectele pe care aceasta schimbare le-ar produce.

Contextul: Conform legislatiei actuale, doar canalele publice si-au insusit rolul educational, insa programele de acest gen au o aplicabilitate scazuta: in primul rand,  cotele de audienta ale massmediei publice sunt mult mai scazute (5% Romania [3]), iar in al doilea rand, si aceste canale prefera sa difuzeze programe orientate spre consum, non-educationale pentru a se mentine in competitia pentru audienta.

Pe de alta parte, sesizam o crestere a influentei mass-mediei, si de asemenea o crestere a efectelor negative generate de continutul acesteia in ce priveste comportamentele deviante [4], adoptarea de opinii gresite alimentate de media [5] [6], lipsa unei optiuni politice reale, lipsa activismului social.

Ideea centrala:

Datorita influentei sale dovedite, se justifica introducerea programelor educationale in scopul transmiterii unor mesaje mai clare si mai corecte, care determina comportamente sociale imbunatatite.

Argumente:

  • Mass media privata ar trebui sa aiba responsabilitati educationale pentru ca are o atat de mare influenta

Tocmai pentru ca mass-media are atata influenta asupra unui auditoriu neavizat si credul[7], trebuie sa preia si responsabilitatea acestei influente. Pentru ca media are un rol atat de mare in formare opiniilor si sustinerea ferma a deciziilor privitoare la viata socio-politica, este important sa ne asiguram ca libertatea presei nu duce la promovarea unor concepte false sau opinii daunatoare, lucru care se intampla. Mass media trebuie sa ofere instrumente pentru formarea unor opinii corecte si informate, trebuie sa arate publicului ce e bine sa faca si ce nu, tocmai pentru ca auditoriul  rareori stie sa priveasca analitic si realist. Singurul mod de a determina mass-media sa isi indeplineasca rolul este de a o oblige sa difuzeze programe educative si de interes in loc de programe comerciale, politizate sau senzationaliste.

  • Mass media privata poate obtine rezultate acolo unde alte mijloace nu ajung

Pentru ca mass media privata acopera uniform si aproape in totalitate populatia unei zone, de cele mai multe ori mesajele difuzate prin astfel de canale ajung mult mai eficient la publicul tinta decat prin alte mijloace care fie au acoperire limitata, fie sunt foarte costisitoare sau nu la fel de rapide. Uneori, DOAR prin intermediul mass-mediei s-a putut ajunge la anumite segmente de populatie [8]. De asemenea, promovarea prin aceste canale a fost adesea mai eficienta, chiar cand nu era singurul mijloc de comunicare, datorita caracterului interactiv si accesului usor la informatie.[ 9]

 

  • O astfel de implementare va avea ca efect responsabilizarea educationala a mass-mediei private

Responsabilizarea educationala este esentiala deoarece duce in timp la cresterea calitatii fenomenului social si la dezvoltarea spiritului critic al publicului. Atunci cand hranesti publicul cu informatie de proasta calitate si nu-i oferi o perspectiva corecta asupra realitatii,  acesta nu va face efortul de a sorta aceasta informatie, ci va imbratisa una dintre multele opinii nefundamentate [10]. Pe masura insa ce publicul este ‘’educat” prin furnizarea de informatii limpezi, bine orientate, va incepe sa gestioneze singur aceste resurse, facand alegeri corecte, ceea ce va duce la o crestere a calitatii fenomenului social, precum si la dezvoltarea spiritului critic al receptorilor, ceea numim “media literacy”. [11]

Concluzia: Daca mass-media privata ar fi constransa spre prezentarea mesajelelor educationale, efectele acestora vor fi vizibile la nivelul societatii. Aceste efecte vor fi semnificative, atat datorita raspandirii ample a mesajelor, cat si din cauza influentei pe care mass-media privata o are asupra oamenilor .

 

Surse:

  1. 1.          BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006 http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  2. 2.         “Influenta media asupra comportamentului electoral”, raport final, septembrie-octombrie 2007, Centrul de Sociologie Urbana si Regionala pentru CNA http://www.cna.ro/IMG/pdf/Inf_media_elect_CNA2007.pdf
  3. 3.         Programele TVR, TVR online, 29 martie 2007, http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"&HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"c=192
  4. 4.         “The influence of media violence on youth”, Craig A. Anderson, Leonard Berkowitz, Edward Donnerstein and co. Psychological science in the public interest, American Psychology Society, vol.4, no.3, Decembrie 2003, http://www.psychologicalscience.org/pdf/pspi/pspi43.pdf
  5. 5.         “Public opinion, the media and their influence on public policy”, Aris Jameson, Helium, http://www.helium.com/items/1036958-public-opinion-the-media-and-their-influence-on-public-policy
  6. 6.         “Americans are pretty confused about cap and trade”, Good Politics Blog,Andrew Price, 12 mai 2009 http://www.good.is/post/americans-are-pretty-confused-about-cap-and-trade/
  7. 7.         BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  8. 8.         “The penetrating educational effect of a mass-media based fund-raising campaign “Heart for life””, Fønnebø VSøgaard AJ., Institute of Community Medicine, University of Tromso, Norvegia, publicat in Scandinavian Journal of Social Medicine, septembrie 1990, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2237326
  9. 9.         “Effects of mass media educational intervention during the 2005 cholera epidemic in Iran”, Mohammad-Hossein Baghianimoghadam, Mohammad-Hasan Ehrampoush, Behnam Baghianimoghadam, Yazd University of Medical Sciences, publicat in 2009 in Iranian Journal of Clinical Infectious Diseases http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"0HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"90208.pdf
  10. 10.     “Television drove viewers to the web to explore Obama-Muslim Rumors, study finds”, Science Daily, 27 septembrie 2010, in care se arata ca 12 % din populatie chiar a crezut ca Obama este musulman http://www.sciencedaily.com/releases/2010/09/100927175042.htm
  11. 11.     “What is Media Literacy”, Media Awareness Network, http://www.media-awareness.ca/english/teachers/media_literacy/what_is_media_literacy.cfm

 


N1 (Ana Vlad)

Ideea centrala negatoare este ca tocmai datorita influentei atat de puternice a mass-mediei, o influenta dovedita dupa cum bine s-a mentionat, acest mijloc audio-vizual de transmitere a informatiilor catre mase nu ar trebui sa aiba un statut important cu referire la determinarea comportamentelor sociale.

               In primul rand trebuie subliniat, din nou, ca mass-media are o influenta covarsitoare asupra publicului. Dar ce sens ar avea sa isi mareasca exponential aceasta influenta? In momentul in care mass-media ofera instrumente pentru formarea unor opinii corecte, acest “dar” poarta numele de manipulare.  De ce? Pentru ca opiniile sunt subiective,  iar opiniile informate nu apar dintr-o data, ci se formeaza treptat, prin asimilarea informatiilor venite din una sau mai multe surse, compararea si analizarea acestora si alegerea a ceea ce individul considera ca e bun. Daca se vorbea de opinii in sensul unor idei generale in textul afirmator,atunci problema este alta: mass-media nu trebuie sa arate publicului ce e bine sa faca si ce nu. De moralitate se ocupa familia, societatea, Biserica. Mai mult, legile exista tocmai pentru a impune o anumita conduita in societate.

                In al doilea rand, apropierea mass-mediei de populatia anumitor zone implica mai mult decat responsabilitati educationale. Mass-media va trebuia sa tina cont de specificul zonei, de cultura locala si sa creeze un program educational care se pliaza pe traditiile si, de ce nu, nevoile populatiei locale, deoarece exista riscul atingerii unor subiecte tabu[1]. De exemplu, ar fi problematic daca s-ar crea un site cu istoricul familiei regale din Emiratele Arabe Unite si s-ar discuta despre situatia sociala actuala, tinand cont ca acestea sunt doar doua din subiectele considerate tabu pe Internet[2]. Au sursele mass-media asemenea resurse, timp si interes la dispozitie? Desigur, s-ar putea argumenta ca oamenilor respectivi nu li se poate priva dreptul de fi „educati”. Dar, rolul principal al mass-mediei nu este acela de a educa.

             In al treilea rand, intrebarea este cine decide ce informatii ar „educa” mai bine masele? [3] Pentru ca, desi se spune ca au scopul de a informa si de a orienta inspre alegeri corecte, programele educationale nu pot acoperi complexitatea si multitudinea alegerilor cu care se confrunta un om zilnic. Si, mai important, ele nu pot reproduce mediul social. In cazul unor programe educationale, problema ar putea fi chiar relevanta. De exemplu, un documentar despre pinguini nu ar avea un impact atat de puternic asupra unei persoane care nu e interesata de aceste pasari acvatice, iar o comparatie intre modul de organizare a pinguinilor si societatea umana ar aduce putina consolare unui adolescent neadaptat.

               In plus, daca tot se vorbeste despre educatie si influenta, sa luam in considerare pe acei membrii ai societatii care sunt cel mai mult influentati de mass-media: copiii. Un studiu subliniaza faptul ca numai unul din opt programe educationale pentru copii este de calitate superioara[4]. Unul la fiecare patru programe a fost clasificat drept „minimally educational”[5].

               In alta ordine de idei, este destul de dificil sa se vorbeasca despre „educarea” unui public, tinand cont ca in centrul discutiei se afla un grup atat de eterogen. Un studiu accentueaza urmatoarele idei: un stil de program ce va fi benefic pentru un grup tinta si ce va avea anumite obiective educationale, nu se va plia pe nevoile altui grup tinta[6].

                In concluzie, ca si echipa negatoare, intelegem locul consacrat in lumea influentei al mass-mediei private, insa a o constrange pe aceasta in a oferi programe educationale concentreaza prea multa putere (putere ce deriva din influenta) in „mainile” acesteia.

[1] Countries under surveillance recuperat pe 6 noiembrie 2010 de pe http://en.rsf.org/surveillance-united-arab-emirates,36668.html

[2]ibidem

[3]Lanouette, William,  Reporting on Risk:Who Decides What's News? recuperat pe 6 noiembrie 2010 de pe http://law.unh.edu/risk/vol5/summer/lanouett.htm

[4] Only One In Eight Educational Television Programs For Children Is Of High Quality, Study Shows recuperat pe 6 noiembrie 2010 de pe http://www.sciencedaily.com/releases/2008/11/081112113557.htm

[5]ibidem

[6] Bates, Tony, Educational Television Programme Structure And Style recuperat pe 6 noiembrie 2010 de pe http://www.aber.ac.uk/media/Modules/TF33120/tvstyle.html


A2 ()

Intr-o societate moderna, este de neconceput dezoltarea unei vieti spirituale, sau chiar a unei vieti economice, sociale normale, fara presa. Presa este un plaman prin care respira o natiune spunea Ion Dodu Balan si inca din acest citat se observa care este rolul mass-mediei , sa ajute societatea sa se dezvolte, fapt care se realizeaza educand-o.  

 Ceea ce trebuie subliniat in primul rand este ca atat echipa afirmatoare cat si cea negatoare au fost de acord ca mass-media are o influenta covarsitoare si ca ele contribuie mul la formarea opiniilor oamenilo mai ales ca televiziunile publice au un rating crescut si o zona mare de acoperire. 

Ni se spune de catre echipa afirmatoare ca opiniile se formeaza in timp si ca individul selecteaza informatiile bune sa rele si abia apoi isi vaforma o idee asupra unui lucru, dar tocmai aici apare o problema ca individul nu are de unde sa aleaga, programele de la televiziunile private prezinta in general aceleasi lucruri, spre exemplu sa vedem ce se intampla in lumea politica: se critica in continuu guvernul pentru masurile care le ia, dar nu a existat nici macar o adevarata dezbatere in legatura cu masurile luate de guvern in opozitie cu masurile propuse de opozitie si tocmai din aceasta cauza individul nefiind corect informat nu isi poate forma o opinie obiectiva asupra problemei. Iar daca scopul mass-mediei e acela de a informa(ceea ce intr-un sens inseamna a educa )iata ca televiziunile publice nu o fac.

 Apoi ne spune echipa afirmatoare ca daca s-ar include in grila programe educationale ar trebui sa vedem traditiile fiecarei zone si asta ar constitui o problema: nu neaparat , exista spre exemplu emisiuni care fac asta spre exemplu “Romania, te iubesc” care prezinta anumite zone si ceea ce s-ar putea face mai bine si e o emisiune care nu doar ca nu lezeaza pe nimeni , dar e o emisiune care chiar educa omul si in acest sens echipa afirmatoare nu vede niciun motiv pentru care celelalte posturi nu ar putea face emisiuni de acest gen. Mai departe ni se spune ca exista riscul atingerii unor subiecte tabu si ca asta nu ar fi tocmai bine, in acest sens noi spunem ca din contra aceste subiecte ar trebui discutate si intele de oameni si pana la urma acceptate.

Un al treilea aspect adus in discutie de catre echipa negatoare este acela ca aceste emisiuni nu pot atinge toate categoriile sociale si ca poate calitatea nu ar fi crescuta. Referitor la prima afirmatie intra-adevar poate aceste emisiuni nu vor atinge toata gama de public, dar in fond nici in prezent emisiunile de pe posturile private nu ating decat anumite grupuri ale societatii, dar chiar mai mult decat atat tocmai de asta e important ca aceste emisiuni sa se difuzeze pe televiziunea publica pentru ca astfel se va genera o diversitate si se pot atinge toate grupurile sociale. In ceea ce priveste calitatea in momentul in care toate televiziunile publice vor fi obligate sa aiba in grila acest fel de programe si calitatea va creste pentru ca va exista o concurenta, ori in momentul de fata singurele posturi pe care se prezinta programe educationale sunt cele publice nu exista o concurenta si deci nicio motivatie suficient de puternica pentru a realiza emisiuni de calitate. Iata deci ca aceasta masura pe care o propune echipa afirmatoare se ajunge atat la diversitate pe a atinge cat mai multe grupuri tinta , dar se asigura si cresterea calitatii programelor prin concurenta.

In schimb ce va spune echipa afirmatoare este ca mass-media este principala cale de informare a mai multor persoane are o influenta majora asupra societatii, oamenii isi formeaza opiniile in fucntie de informatiile care le afla de acolo si tocmai de aceea trebuie ca mass-media trebuie sa prezinte o fata obiectiva, nedistorsionata a realitatii. Si trebuie sa privim lucrurile in ansamblu, nu este normal ca in grila de programe sa existe doar emisiuni care promoveaza non-valori ale societatii, trebuie sa educam societatea si daca doar mass-media are puterea asta, atunci statul trebuie sa intervina si sa reglementeze anumite lucruri tocmai pentru a educa publicul, a ne educa societatea


N2 ()



Decizia:

Anca Pascu

DISCURS A1

Un prim discurs afirmativ structurat, axat pe idei importante pentru dezbatere, mai précis argumente in favoarea responsabilizarii mass media in vederea educarii publicului.

Aspecte pozitive: ai setat contextul pentru dezbatere, ai definit termenii, ai interpretat motiunea dand astfel o linie strategica  directoare echipei afirmatoare. Argumentele aduse sunt in general valide.

Aspecte negative: ai omis sa aduci argumente referitoare la modalitatea in care canalele private pot fi constranse sa prezinte continut cu caracter educational. Aceasta este una dintre ariile cele mai problematice ale dezbaterii:  CUM s-ar implementa noua politica/ care ar fi sanctiunile/ care ar fi consecintele pentru businessul televiziunilor private si pentru opinia publica. Un bun discurs negator ar fi exploatat la maxim la aceste fisuri ale  cazului.

Continut 12, strategie 7, stil 5 – total 24

DISCURS A2

Aspecte positive: se reconstruieste pozitia afirmatoare prin sublinierea rolului mass media in societate. Se stabilesc punctele commune ale celor doua echipe: faptul ca mass media are o influenta masiva asupra societatii. Se subliniaza nevoia diversitatii astfel incat indivizii sa poata alege programele ce li se potrivesc. Se arata o problema in status quo, si anume incapacitatea mass media de a informa populatia, aspect care ar fi remediat de politica afirmatoare.

Se contraargumenteaza argumentul traditiilor. Insa se face aceasta printr-un singur exemplu; este de dorit sa se recurga la principii si concepte mai ample in contraargumentare.

Se puncteaza foarte bine faptul ca subiectele tabu pot fi elucidate tocmai prin educarea maselor prin mass media – un pas strategic bun facut de echipa afirmatoare, care reuseste sa interpreteze un argument negator in favoarea sa.

Se remarca faptul ca problema neputintei de a atinge anumite grupuri tinta exista si in status quo, ba mai mult, schimbarea acestuia ar duce la remedierea problemei prin diversitatea oferita. Automat creste calitatea si concurenta – mecanism logic bine explicat.

Aspecte negative: nu se insista asupra unei strategii clare de implementare, problema aparuta inca de la A1. Nu se duc argumentele pana la capat – un argument este mai convingator daca se explica consecintele negative care rezulta din neschimbarea status-quo-ului (pentru afirmatori, care vor sa il schimbe). Mai multa atentie la stil; a se evita greseli precum folosirea “echipei afirmatoare” in loc de “echipa negatoare”—acest aspect poate crea confuzii. (ex. “Ni se spune de catre echipa afirmatoare ca opiniile se formeaza in timp”)

Continut 13, stategie 8, stil 4 – total 25

A1 -> 24 puncte
N1 -> 0 puncte
A2 -> 25 puncte
N2 -> 0 puncte
Castiga echipa:

Teo si Denisa (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.