Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Ana si Dumitru' (afirmatori) vs 'SmartMouth' (negatori)

A1 (Ana Zatușevschi)

E timpul sa interzicem publicitatea care se adreseaza copiilor

Dicționarul de pe site-ul www.iqads.ro definește termenul de “publicitate” drept: “Ansamblu de tehnici si de mijloace utilizate pentru popularizarea unui produs sau serviciu, a unei companii, institutii sau persoane ”, referindu-ma nemijlocit la publicitatea adresată copiilor, publicul țintă al acesteia, în mare parte, sunt copii. Conform aceleiași surse www.iqads.ro, publicitatea destinată copiilor, aplelează la un șir de imagini, ce au context emoțional. Dar tocmai folosirea acestor imagini emotionale in scop comercial si exploatarea unor sentimente profund umane pentru a vinde, de multe ori, chiar copiilor, produse care, in extremis, le afecteaza sanatatea, este blamabila. Scopul nu scuza mijloacele. Felul in care vinzi un produs spune multe despre valorile companiei care il produce. Nu de putine ori, in lipsa unor argumente rationale, companiile recurg, in functie de pozitionarea si valorile brand-ului, la unul dintre cele 3 ingrediente..” unul dintre care, sunt copii.

Psihologii au dovedit sugestibilitatea mare a copiilor atunci când se confruntă cu publicitatea modernă. Tot psihologii sunt cei ce susțin ideea că publicitatea pentru copii este orientat spre absorbția pasivă, de-a gata, a eventualelor soluții ale problemei, care limitează activitatea de gândire și, în cele din urmă, afectează, în mod negativ, inteligenta copilului. [2]

Comform studiului realizat de către compania rusă de cercetare COMCON-2, în medie cca 60% din copiii cu vârsta între 10 și 15 ani și adolescenți, adulți și tineri (16-25 de ani), atunci când cumpără un anunmit produs se orientează pe latura de design și pe aspectul produsului. 66% dintre adolescenții, cu vîrsta între 16 la 25 de ani cumpăra produsele cărora li se face publicitate, cifră ce este de două ori mai mare decât numărul persoanelor în vârstă (28%) care fac astfel de achiziții. Aproape 80% dintre copii și tineri, le plac anunțurile amuzante și 70% cu vîrsta între 16-25 ani, preferă să citească edițiii ale jurnalelor cu fotografii colorate. [3]



Conform opiniei exprimate de către psihologul elvețian Jean Piaget, copii, începînd cu al 2-lea an de viață, percep lumea prin prisma imaginilor. Publicitatea este perceputa de către copii drept poveste, desen animat, asocitat, în mare parte, nu cu produsul în cauză (serviciul), ci cu contextul în care se află produsul, de aura mitică din jurul obiectului. Influența publicicității asupra copiilor, își are efectul, datorită componentelor senzoriale ce le utilizează: muzică, culori, fundaluri etc. Iar toate acestea, luate la un loc, reprezintă un ”actac” masiv asupra simțurilor copilului. La fel, aceste elemente, sunt percepute de către copii în mod diferit decît la adulții, aceștia adesea se identifică cu eroul din spotul publicitar. [3]

În plus, publicitate se bazează pe crearea în minte a anumitor tipare comportamentale, se caută să se imfluențeze ideea că fără produsul promovat, consumatorul, oricare nu ar fi el, nu poate trăi o viață normală. Un copil mic, în natură sa, este axat pe preluarea modelelor de comportament. Acest lucru este esențial pentru imitarea dezvoltării abilităților sociale. Publicitatea prevede, de asemenea, modele complet inacceptabile într-un sens moral, egoist, agresiv și sexual. Este suficient să amintesc publicitatea chips-urilor Lays,care discreditarea autoritatea părinților.

Peste hotare, în prezent, agențiile de publicitate cheltuiesc peste 300 miliarde dolari pe an pentru publicitate destinată copiilor, ceia ce înseamnă de 6 ori mai mult decât în anii 90. Numai la TV, în fiecare an, rulează cca 20- 40 de mii de reclame. Este o explozie a industriei de publicitate, care vizează copiii. [2]

 

Concluzionînd, aș dori să marchez ideea ca publicitatea destinată copiilor trebuie interzisă, dat fiind faptul ca se exercită un impact psihologic negativ asupra dezvoltării multilaterale a copiilului și unei fomrării de personalități integre. La fel, publicitatea este cea care poate, pe o dimensiune,să transmită anumite comportamente negative, ce ar putea fi însușite, și, indirect, să atace autoritatea părinților. Copiilăria trebuie delimitată clar de influențele pieței, “străine” căminului familial. Cred ar trebuii să se meargă pe dimensiunea educării unor valori umane sănătoase, căci copii reprezintă viitorul unei societății prospere.



Surse:

  1. www.iqads.ro

  2. http://www.iqads.ro/dictionar/publicitate.html

  3. http://chydorebenok.zp.ua/sovremennaya-reklama-i-deti/

  4. http://konspekts.ru/marketing/reklama-dlya-detej/


N1 (Vlad Vrinceanu)

Nu trebuie sa interzicem reclamele adresate de copiilor, intrucat dezvantajele generate de o asemenea actiune sunt mult mai semnificative si daunatoare decat avantajele enumerate anterior. Inschimb, noi ne pronuntam in favoarea unor reglamentari privind publicitatea adresata copiilor.

De asemenea, in urmatorul discurs vom dezvolta argumentul educativ si cel al utilitatii.

Vorbitorul A1 prezinta copilul in postura de consumator ceea ce este fals, intrucat pana la varsta de 18 ani copiii se afla sub tutela, respectiv controlul parintilor. De asemenea, un copil pana la varsta de 7 nu este consumator, deoarece nu detine mijloacele financiare pentru a-si achizitiona produsele „mult dorite”. De asemnea, a fost invocat faptul ca un produs care are un design atragator este nociv. De exemplu cand admiram si apreciem un obiect de arta sau de mobilier pentru aspectul placut, inseamna ca ne afecteaza starea fizica sau mentala. A arata la modul obiectiv frumos, este o crima? De altfel, exemplele cu adolescentii care isi manifesta anumite preferinte pentru diverse produse in functie de  sunt irelevante in cazul de fata, pentru ca ei sunt intr-o etapa distincta din punct de vedere psihologic, depasind statutul sau/si varsta de copii. 

A1 a adus in discutie faptul ca un copil incepe sa perceapa lumea exterioara prin intermediul imaginilor. Total adevarat, intrucat s-a dovedit ca prezenta imaginilor in viata copiilor joaca rol semnificativ, ajutand in procesul de invatare, comunicare, dezvoltare a capacitatilor si structurilor de gandire, percepere. Nici rolul culorilor nu trebuie dminuat care este tot unul benefic, faciliteaza o crestere armonioasa a copiilor, ii influenteaza intr-un mod pozitiv, oferindu-le o stare de optimism, relaxare, fapt recomandat si de catre psihologi, de exemplu, varuirea in culori vesele a camerei copiilor. Cati copii ar alege o jucarie neagra, simpla in defavoarea unei jucarii colorate, muzicale? Sincer, nici unul care se afla intr-un proces normal de crestere si dezvoltare. De exemplu, inclusiv abacul si piesele de la un lego sunt colorate, la fel ca si cartile de colorat, acestea constituind exemple de activitati care dezvolta gandirea. Totodata, vorbitorul A1 a acuzat muzica ca fiind daunatoare, ceea ce este eronat. Muzica este o forma de arta care ajuta copilul sa isi dezvolte o inclinatie catre frumos, arta, cultura si nu element senzorial nociv. Mai mult, copii la gradinita invata prin cantec, deci muzica.

Contraargumentand penultimul argument, afirmam faptul ca, copiii nu pot trai intr-un glob de sticla, ca toata aceste procese de dezvoltare au misiunea de a-i forma ca adulti. Tot aici intervine si rolul parintilor, care este esential, in special, in primii 7 ani de viata ai copilului. Astfel, un parinte responsabil va supraveghea si urmari indeaproape activitatile odraslei sale, indrumandu-l, aratandu-i distinctia dintre bine si rau, benefic, nociv, oferindu-i o expunere selectiva nu doar in ceea ce priveste reclamele, dar si alte actiuni care trebuie sa aiba un rol moderat.

Referitor la ultimul contraargument, vorbitorul A1 a identificat gresit cauza, intrucat cresterea economica este cea care a determinat dezvoltarea industriilor si prin urmare cresterea publicitatii. In plus, tehnica si domeniul IT s-au dezvoltat si modernizat, in comparatie cu anii 90.  

In concluzie, consideram ca publicitatea nu trebuie interzisa, ci reglementata, modalitatile prin care vom realiza acest lucru si de catre cine vor fi expusi in urmatorul discurs negator. De altfdel  sunt reclame care au scop educativ, care ajuta copii in procesul de dezvoltare tocmai rin utilzarea imaginilor, muzicii, culorile, instrumente folosite si la scoala, respectiv gradinita.


A2 (Dumitru Gudumac)

Mulțumim echipei negatorilor pentru discurs, dar după părerea noastră, publicitatea adresată copiilor trebuie să fie interzisă, și nu reglementată restricitv. Reglementarea comunicării publicitare este ineficientă prin definiție, iar copii trebuie să fie protejați de oricare influență străină principiilor împărtășite de părinți și societate, în afară de aceasta, nici sănătatea copiilor nu poate fi neglijată de autorități, care sunt obligate să întreprindă toate acțiunile necesare pentru protecția tinerilor săi cetățeni.

Copii, psihologic sunt predispuși la copierea comportamentului celor care îl înconjoară. În societatea contemporană nu mai este posibilă educația copiilor în contextul organizat doar de părinți. Acum, prin intermediul mass-media, publicității vizuale din străzi, magazine etc., copiilor le sunt transmise informații necontrolate de părinți, pedagogi, dar și de stat. Publicitatea comercială urmărește un singur scop – vânzarea produsului promovat. Din această cauză, interesele copilului nu sunt prioritate pentru autorii de publicitate și producătorii produselor.

Chiar dacă copiii de vârstă preșcolară nu sunt ”cumpărători independenți”, adică ei, de regulă, nu merg de sinestătător la magazin pentru a-și procura ceea ce le este necesar. În schimb, ei sunt foarte influențabili și își pot crea impresii distorsionate privind careva produse și, în final, să-i forțeze pe părinți să le cumpere. Din această cauză noi credem că argumentul incapacității copiilor de a-și cumpăra singuri produsele este speculativ.

Beneficiile din publicitatea pentru copii, comericală sau politică, au fost descoperite de mult timp. Toate regimurile totalitare foloseau copii pentru a-și promova valorile. Argumentul e simplu – copilul poate fi convins mult mai ușor. Copii nu au gândirea critică. Capacitatea de a analiza critic se dezvoltă odată cu experiența, pentru aceasta producătorii încearcă să formeze afecțiune viitorilor săi clienți până ca ei să devină critici.

Potrivit site-ului www.x-pomo.com, în Statele Unite ale Americii, copii cu vârsta între 4 și 12 ani, chesluiesc aproximativ 4 mlrd. dolari. Acest contingent al populatiei este de aproximativ 35 milioane de copii, care controlează aproape 15 miliarde de dolari din suma cheltuelilor americanilor, pentru consumul de produse. Conform aceleiași surse “Efectul publicității este atât de mare, încât, sunt cunoscute multe cazuri în care autorii de publicitate, pentru a determina o ”familie medie” să aleagă un anumit brand, aleg copii drept țintă, pentru că ei își vor putea influența părinții cu simțul critic mai bine decât o va putea face publicitatea TV sau stradală. Publicitatea pentru acești copii reprezintă principala sursă de informație și are o influență decisivă asupra modului lor de gândire.

Potrivit studiului realizat la Universitatea din Texas A&M (Texas A&M University), McDonald `s si Kraft Foods doar în anul 2002, au cheltuit pentru publicitatea destinata copiilor mai mult de 15 de miliarde de dolari - 2,5 miliarde mai mult decât în 1998. Chiar dacă vom lua în considerație inflația, dinamica este foarte mare. În rezultat, în SUA crește rapid numărul de copii obezi.

Potrivit Centrelui SUA pentru Controlul si Prevenirea Bolilor, în ultimii 25 de ani numărul de copii supraponderali din SUA a crescut de aproape două ori, iar astazi, 16 copii dintr-o sută obezi.

Publicitatea în toate formele în care este ea este un produs creativ și foarte dificil de controlat, ca și totul ce este apreciat de prin criterii subiective. Reglementărilor se pot face doar pe niște criterii obiective, este imposibil de ce un anumit produs, de fast food, de exemplu, destinat copiilor este dăunător. Până la urmă, există și informații că mâncarea fast-food nu ar fi dăunătoare, pentru a demonstra dauna lor în fiecare dintre situații în parte, sunt necesare cercetări și expertize, care durează mult timp și costă mulți bani din bugetele publice. Din această cauză optăm pentru interzicerea publicității adresate copiilor. Societatea nu va pierde nimic din interzicerea publicității pentru copii, iar poziția pasivă a statului pune într-o situație de risc sănătatea fizică și mentală a copiilor.


N2 (Madalina Melinte)

Asa cum am promis, revenim cu definirea si explicarea argumentelor aduse de noi impotriva interzicerii reclamelor. Argumentul educativ: in publicitatea adresata copiilor, exista si spoturi publicitare educative, care cresc gradul de constientizare in privinta unor pericole de care copii trebuie sa se protejeze sau sa stie care este conduita corecta. Mentionez, celebra reclama cu acei copii rromi si cu ghiozdanul din acordeon, cele pentru cresterea atentiei la traversat, etc.

Urmatorul ar fi argumentul utilitatii: reclamele la alimente precum, lapte, iaurt, branza care sunt sanatoase pot ajuta parintii, in sensul in care un copil va alege sa consume un iaurt de la Danino pentru ca a asociat mancatul iaurtului cu o activitate utila si distractiva. De exemplu, eu am refuzat pentru multi ani sa beau lapte, insa atunci cand a aparut reclama cu laptele Fulga, am rugat-o pe mama sa imi cumpere si asa am inceput sa mai beau din cand in cand lapte, lucru care si acum isi arata beneficiile.

Last but not least, argumentul reglementarii reclamelor: reclamele nu ar trebui sa prezinte comportamente nocive, ci doar unele pozitive, de exemplu, prezentarea intr-un spot a unui sentiment de inferioritate pe care l-ar putea avea un copil daca nu ar detine un anumit produs, ar trebui reglementata cum se intampla in prezent si celelate reclame(cele cu continut sexual sau defaimator) de catre CNA, dar pe criterii specifice protejarii copiilor.

Asa zis contraargumentul adus de echipa negatoare cu privire la reglementarea publicitatii constituie nici mai mult nici mai putin decat un sir de motive. Unde sunt produsele ale caror reclame sunt nocive, violente, agresive? In schimb, vom prezenta noi un argument de interzicere a publicitatii care nu a dat niciun fel de roade. Este vorba de reclama la tigari, care desi a fost interzisa la televizor, acest fapt nu a dus la o scadere a consumatorilor de tabac, statistica arata chiar o dublare a consumatorilor sub 15 ani.


Echipa negatoare a adus in discutie aspectul conform caruia companiile sunt infiintate cu un singur scop, acela de a obtine profit. Dorim sa mentionam ca acest „argument” este un truism, desigur, ca toti suntem constienti de acest fapt, e ca si cum am afirma ca „Apa este incolora”. De altfel, reclamele nu sunt doar cele de la televizor, ci si cele de panourile publicitare de pe strazi, din supermaketuri. Reluam argumentul ca acesti omuleti, copiii nu pot fi tinuti numai in acasa, eventual intr-un balon de sticla, avand contact doar cu parintii lor. Echipa negatoare nu a specificat clar si concis care tip de reclame trebuie interzis si pentru care segment de varsta. Asadar, doresc sa subliniez ca un copil nu isi va petrece toata viata doar in casa si in fata televizorului. El va merge la gradinita, la scoala, activitati care ii vor ocupa o perioada semnificativa de timp dintr-o zi, in consecinta, timpul petrecut vizionand reclame va fi unul redus, de 10-15 minute. Tot aici invocam rolul parintilor de a nu-si lasa copiii in plata voii, ci de a le crea un program echilibrat favorabil dezvoltarii lor. Insa, cand copiii se vor afla pe strada si vor vedea panouri uriase ilustrand reclame la produse pentru ei, ar trebui ca atunci parintii sa le acopere ochii?

Echipa negatoare a afirmat ca obezitatea este un efect al publicitatii. Totusi, obezitatea apare in urma unei alimentatii neechilibrate. Ea nu este mereu legata mereu de consumul de fast-food, fiind asociata de o serie de alti factori, sedentarism, nivelul socio-economic/ de educatie scazut, stres. La urma urmei, o alimentatie gresita nu include doar pe produse fast-food, ci si pe o lipsa a unor alimente nutritive, sanatoase. Pe de alta parte, morcovii, brocoli, spanacul sunt alimente benefice sanatatii. Astfel, daca am interzice reclamele, cum ar mai putea acesti producatori sa isi promoveze produsele, creandu-le copiilor o imagine si despre rolul pozitiv al legumelor. Un produs care contine o cantitate considerabila de astfel de legume, chiar si fructe este sucul Tedi. Nu credeti ca o astfel de masura, de interzicere a reclamelor ar lovi in toata lumea si nu doar in „cei rai”?

S-a mai afirmat ca societatii nu i-ar aduce niciun prejudiciu interzicerea reclamelor. Noi suntem de o cu totul alta parere. La urma urmei, am putea sustine ca nici legea “Patriot act” adoptata in  SUA nu a dus la sfarsitul lumii, dar oare nu si-a pierdut societatea o parte din cel mai de pret si valoros drept al ei, si anume, libertatea? Chiar Benjamin Franklin spunea “They who can give up essential liberty to obtain a little temporary safety deserve neither liberty nor safety.” Nu s-ar intampla la fel cu si interzicerea publicitatii, nu le-am refuza oamenilor niste drepturi fundamentale, dreptul la libertate, dreptul de a alege, de a se exprima liber.


Echipa negatoare nu a facut decat sa expuna niste cauze ale acestei probleme, fara a prezenta o alternativa pentru acest context. E ca si cum ai sustine ca din cazua accidentelor de pe sosele, ar trebui interzise masinile (ele rareori fiind elementul determinant). Prin urmare, noi sustinem ca reglementarea publicitatii este solutia si nu interzicerea ei. Consideram ca primeaza rolul lor educativ si utilitar, precum si efectele benefice generate de acestea.

Sursa: http://www.evz.ro/detalii/stiri/fumatorii-tineri-dau-peste-cap-statisticile-931555.html



Decizia:

Laura Bretea

Am acordat acest meci echipei negatoare, pentru că am considerat că a fost mai pertinentă și mai bine organizată. Echipa afirmatoare nu a reușit să prezinte un caz închegat, iar contra-argumentarea n-a reușit să exploateze greșelile făcute de către negatori. Ambele echipe își pot îmbunătăți performanța, în special meditând mai mult la subiectul în discuție, făcând o cercetare mai temeinică și scriind cu mult mai multă atenție cazurile.



Am identificat următoarele arii de conflict:



1.Copiii sunt influențați de publicitate și influențează la rândul lor alegerile părinților – deși echipa negatoare a arătat corect că nu copiii fac cumpărăturile, Afirmatorii au revenit spunând că preferințele părinților sunt influențate de ceea ce își doresc copiii. Negatorii au lăsat această idee în picioare. Afirmatorii câștigă această arie de conflict.

2. Publicitatea are efecte nocive asupra copiilor – această arie de conflict este câștigată de negatori. Afirmatorii au aruncat câteva idei în acest sens – că vânzările pentru lanțurile de fast food sunt influențare de publicitate, însă negatorii au susținut mult mai bine că nu este o legătură clară între obezitate și publicitate și că obezitatea e determinată de mai mulți factori. Negatorii dau și exemplul invers, al creșterii ratei fumatului, în ciuda interzicerii reclamelor televizate.

Alte idei din primul discurs negator au rămas în picioare – valoarea de informație a reclamelor și pregătirea pentru viață a copiilor. Din moment ce afirmatorii nu pot răspunde la o serie de argumente noi, ideile aduse în debutul celui de-al doilea discurs nu au fost luate în seamă și am depunctat ambii vorbitori pentru strategia greșită.



A1 – 20 de puncte

Continut – 11, Strategie – 7, Stil – 2

Am salutat efortul de a redacta discursul și faptul că ați identificat corect câteva idei legate de moțiune. Am depunctat multiplele greșeli de gramatică și exprimarea dificilă. Definițiile folosite trebuie preluate dintr-o sursă cu autoritate. Site-ul iqads nu este o sursă de autoritate, ar trebui să apelați la un dicționar ca DEX sau un corespondent străin, o enciclopedie. Dincolo de descrierea efectelor publicității, mă interesau foarte mult o serie de idei formulate clar, în care cauza și efectul sunt clare pentru toată lumea.

Nu în ultimul rând, nu uitați cui vă adresați, juriul nu este format din prietenii voștri. Eu nu mă uit prea des la televizor, nu cunosc reclama de la Lays...



N1 – 23 de puncte

Conținut - 13, Strategie – 7, Stil – 3

Un discurs mai bun decât al afirmatorului 1, dar care poate fi îmbunătățit substanțial. Negatorul 1 face contra-argumentare pe ideile principale din cazul afirmator și are noroc că echipa afirmatoare nu sesizează ideile pe care nu le-a atins. Am depunctat lipsa unui caz negator, faptul că lipsește un caz negator la primul vorbitor, faptul că nu ați folosit spațiul din primul discurs.



A2 – 21 de puncte

Conținut - 11, Strategie – 7, Stil – 3

Am apreciat faptul că A2 a reușit să susțină argumentul referitor de capacitatea de influență a copiilor pe lângă părinții lor. În rest, am considerat că celelalte idei nu erau relevante pentru economia meciului. A2 trebuie să se concentreze pe reconstruirea cazului, trecerea în revistă a fiecărei idei, sintetizarea ideilor principale. În loc de asta am avut parte de descrieri lungi și de dovezi neconvingătoare.



N2 – 22 de puncte

Conținut - 12, Strategie – 7, Stil – 3

Am apreciat argumentele noi, care ar fi fost de mare efect dacă ar fi fost prezentate în primul caz negator. Am punctat continuarea argumentului legat de obezitate, care a determinat câștigarea meciului. Prin acest discurs, negatorii au reușit să demonstreze că au mai mult conținut decât afirmatorii și sunt mai structurați. Am depunctat cuvintele în engleză – e un meci în românește, suntem creativi în românește. Am depunctat și argumentele lungi, fără structură. 

A1 -> 20 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 22 puncte
N2 -> 22 puncte
Castiga echipa:

SmartMouth (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.