Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Bogdan' (afirmatori) vs 'Cezar si Cezar' (negatori)

A1 (Teodora Oprea)

Este timpul sa afirmam ca democratia nu este o solutie pentru fiecare tara



Cand vorbim despre democratie ne referim la acel sistem de organizare statala care presupune respect pentru statul de drept, garantia drepturilor fundamentale, respectarea legilor si separatia puterilor in stat. Nu facem distinctie intre forme de guvernamant democratice, precum republica sau monarhie pentru ca ele respecta, in fond, principiile democratiei.

  1. Democratia nu functioneaza in statele care cred puternic in alte valori

Consideram ca anumite state se identifica cu o functionare non-democratica si cu valori non-democratice, dar justificate conform structurii si mentalitatii acelui stat si acelei populatii. Este cazul statelor musulmane care nu recunosc anumite drepturi femeilor si care le impun acestora limitari in baza unei discrepante acceptate intre statutul barbatului si al femeii. Pentru aceste state, democratia nu este o solutie pentru ca rastoarna alte principii fundamentale pe care acea populatie le prefera.

Unele state si-au gasit sistemul propriu de functionare pe baza altor valori, nu neaparat anti-democratice, dar implementate de asa natura incat sa nu permita o functionare democratica a statului. Ne referim aici la state precum India cu sistemul ei de caste care presupune automat o diferentiere sociala, la state precum Japonia care functioneaza pe baza de respect pentru anumite categorii sociale si care discrimineaza implicit conform acestei mentalitati pe cei care nu se incadreaza in acele categorii sociale. In aceste situatii, a impune egalitatea absoluta a democratiilor vestice nu este o solutie.

Experienta sugereaza ca atat tarile autoritare, precum cele din Asia de Est cat si cele liberal democratice, precum Polonia, Ungaria si Cehia, care protejeaza drepturile individuale si creaza un sistem de drept si functioneaza pe baza de capitalism vor avea parte de aceeasi prosperitate1. China este inca un regim aclamat de multi dintre chinezi, fie si datorita cresterii economice sustinute.



  1. Democratia nu poate fi atinsa in statele puternic divizate etnic si erodate de conflict

In statele in care exista diviziuni intre diferite parti ale populatiei, fie pe criteriu etnic, religios sau social, iar resentimentele, neincrederea si xenofobia sunt puternice, democratia este mereu in detrimentul celor care nu sunt reprezentati sau protejati politic. Asa cum observa Fareed Zakaria2,“politicienii din astfel de societati isi obtin voturile pe baza sustinerii rasiale, etnice sau religioase. O data ce un grup etnic vine la putere tinde sa le excluda pe celelalte. Astfel competitia politica se transforma repede in violenta”. Asemenea scindari observam astazi in Egipt, Tunisia, Bosnia, Georgia, Turcia unde diferentele etnice, culturale si religioase sunt foarte mari. In aceste tari democratia nu functioneaza cat timp interesele si convingerile nu sunt date la o parte, or tocmai natura acestor interese, atat de puternice, le face greu de inlaturat.

De aceea, in astfel de state, daca am aplica principii democratice, am ajunge la autoritarism, iar ca sa impunem democratia ar trebui sa recurgem la constrangere. In Cote d’Ivoire in 2010 alegerile au fost disputate intre Laurent Gbagbo si Alassane Ouattara. Observatorii ONU au sustinut ca de fapt Outtara a castigat, insa atunci cand Gbagbo a protestat, a fost retinut de fortele lui Ouattara, cauzand un conflict care a dus la moartea a peste 2000 de cetateni3. In acelasi fel in 1990 atunci cand Frontul Salvarii Islamice din Algeria a castigat alegerile generale, statele vestice au incurajat o lovitura de stat militara pentru a preveni ajungerea acestora la putere.4

Asadar, nu se poate mentine democratia in adevaratul ei sens acolo unde nu exista o traditie si mentalitate democratica reala. In astfel de cazuri alegerile democratice lasa partide extremiste si autoritare sa ajunga la putere, cum a fost in Austria lui Heider in 2005 sau in Ungaria lui Jobbik in 20105.

Nu stim care este forma adecvata de guvernare a unor astfel de state, dar sustinem ca nu este indicat sa pretindem ca democratia este si poate fi functionala in aceste state fara o trecere gradata si bine echilibrata catre un astfel de regim.



1 Fareed Zakaria, “The Rise of Illiberal Democracy”, Foreign Affairs, Nov/Dec 1997, 76,6, pagina 33 a lucrarii

2 Fareed Zakaria, “The Rise of Illiberal Democracy”, Foreign Affairs, Nov/Dec 1997, 76,6, pagina 35 a lucrarii

3 “Wake up Africa! Western democracy does not work”, Akbar Muhammad, The Final Call, 26.04.2011, http://www.finalcall.com/artman/publish/Perspectives_1/article_7776.shtml

4  “Wake up Africa! Western democracy does not work”, Akbar Muhammad, The Final Call, 26.04.2011, http://www.finalcall.com/artman/publish/Perspectives_1/article_7776.shtml

5 Democracy index 2011, Economist Intelligence Unit, pagina 21


N1 (Cezar Manea)

Pe lângă definiţia şi satus-quo-ul adus de echipa afirmatoare am vrea să mai adăugăm şi faptul că democraţia este cel mai bun sistem de organizare statală descoperit până în momentul de faţă. Deşi ideea de democraţie este cu adevărat atinsă la maximum în foarte puţine state, ea este larg răspândită pe întreg globul. De aceea echipa negatoare susţine astăzi că anumite forme ale democraţiei pot fi o soluţie pentru fiecare ţară, chiar dacă acea democraţie nu este completă.

1.Deşi putem observa clar că există în momentul de faţă anumite obstacole în calea instalării democraţiei în anumite ţări, considerăm că acestea pot fi rezolvate cu timpul şi tocmai democraţia(un alt sistem politic, un alt set de valori) ar fi măsura ce ar putea aduce aceste schimbări pozitive.

Faptul că există ţări în care se face discriminare pe bază de sex, reprezintă un lucru puternic negativ şi de asemenea reprezintă şi o problemă ce trebuie rezolvată. Până în momentul de fată nimeni nu a fost interesat să realizez o schimbare în respectivele ţări, dar asta nu înseamnă că respectiva schimbare ar fi imposibil de realizat. Egalitatea în drepturi pe care o aduce democraţia reprezintă soluţia pentru a opri discriminare pe bază de sex. Poate că mentalitatea populaţiei nu se va schimba peste noapte, dar vom avea un puternic mesaj din partea statului, care să se împotrivească acestei discriminări, nu să o încurajeze.

Legat de celelalte state, de celelalte probleme, considerăm din nou ca un mesaj puternic din partea statului ar putea da naştere unor schimbări de atitudine.

De asemenea nu discutăm în această dezbatere despre cum anume ar putea fi implementat acest sistem democratic în fiecare ţară, daca ar trebui impus de restul lumii sau să vină din interiorul respectivei ţări, ci vorbim doar de efectele unui sistem democratic deja instalat în fiecare ţară.

Faptul că în China sau Japonia statul este aclamat de către populaţie ne demonstrează că un sistem democratic va fi cu atât mai respectat în tarile deja amintite, deoarece pe lângă încrederea în stat, populaţia va avea puterea să facă schimbări şi să-şi decidă soarta atunci când situaţia o impune.

La argumentul 2 echipa afirmatoare ne prezintă în prima parte o serie de ţări în care sistemul democratic nu funcționează foarte bine, ţări în care mai sunt lucruri nerezolvate sau dispute la nivel politic şi etnic foarte puternice. Dacă totuşi ar fi să facem o comparaţie cu trecutul respectivelor ţări, când acestea nu aveau aceasta democrație imperfectă, considerăm că situaţia din momentul de faţă este una mult mai bună. Ba mai mul, în momentul de faţă, Turcia tinde să devină un model de democraţie pentru statele ce au trecut prin primăvara arabă[1], deci se poate.

Legat de exemplele prezentate de către echipa afirmatoare, reţinem că încă exista anumite conflicte şi uneori la putere ajung partide extremiste, dar acestea sunt susţinute de voinţa poporului. Dincolo de faptul că poate uneori populaţia nu ia decizia corecta prin vot(în cazul în care ar exista o decizie corectă), la finalul zilei rămânem cu un stat guvernat de principii democratice, în care se pune accent pe respectarea drepturilor omului.





1.Puterea aleasă în mod democratic duce la dezvoltarea statului.

Faptul că în ţară avem o conducere aleasă pe principii democratice, adică puterea este dată direct de către popor, asta va duce la dezvoltarea respectivului stat, a instituţiilor acestuia şi a felului în care acesta deserveşte cetățenii. Cei ce conduc ţara nu vor avea poziţii fixe de conducere, ceea ce înseamnă ca posturile vor fi ocupate pe criteriul meritocrației, implicit pentru voturi va fi nevoie mai întâi de rezultate.

Dincolo de modul în care se poate introduce sistemul democratic în toate ţările, echipa negatoare consideră că acest lucru nu este imposibil şi că noile valori ce vor fi aduse odată cu democrația vor rezolva o buna parte din probleme anumitor ţări subdezvoltate sau vor creşte calitatea vieții în ţările deja dezvoltate, nedemocratice.

[1] http://www.nytimes.com/2011/02/06/world/middleeast/06turkey.html?_r=1


A2 (Bogdan Gliga)

  Ceea ce trebuie sa realizam in dezbaterea de astazi este ca, pentru ca democratia sa se instaleze cu succes intr-un stat, el trebuie sa indeplineasca o serie de preconditii, fara de care presupusa democratie nu poate exista.
La nivelul primului argument, sustinem ca exista o incompatibilitate la nivelul statelor orientale si musulmane cu valoarea de baza a democratiei si anume egalitatea. Ceea ce trebuie realizat este ca acea discriminare nu va disparea niciodata din statele musulmane, intrucat ea are ca si punct de pornire religia acelor state. Atata timp cat ei vor continua sa fie musulmani, ei vor continua sa discrimineze femeile. Datorita acestui lucru, negam complet afirmatia echipei adverse conform careia democratia este solutia pentru a opri discriminarea. Mai mult, in mod evident nu putem impune o sistem de guvernare care este in totala contradictie cu sistemul lor de valori. Ceea ce se va intampla in cazul instalarii unui guvern care transmite un mesaj atat de diferit fata de parerile populatiei este ca acel guvern nu va avea deloc legitimitate. Oamenii nu se vor identifica cu acea conducere si el va fi vulnerabil opozitiei musulmane.
 
La nivelul celui de-al doilea argument,echipa negatoare ne ajuta cu punctual ei de vedere. Daca intr-adevar ne uitam la situatia acelor tari inainte sa aiba o democratia inperfecta, vedem ca situatia este neschimbata. Avem aceleasi zone de conflict, acelasi lupte de gherila, aceleasi incercari de ucidere a celorlalte minoritati etnice, culturale sau religioase. Echipa adversa are dreptate si “la finalul zilei rămânem cu un stat guvernat de principii democratice, în care se pune accent pe respectarea drepturilor omului” doar daca inchidem ochii la asuprirea kurzilor din Turcia sau la situatia din Cote d’Ivoire.
 
Daca am generaliza, putem afirma ca o conditie necesara pentru ca o tara sa fie compatibila cu democratia este prezenta in randurile populatiei a constitutionalismului liberal. El presupune egalitate intre cetateni si limitarea puterii in stat. In cazul in care, exista puternice divergente etnice, atunci democratia se va transforma intr-o tiranie a majoritatii, asa cum a fost cazul in timpul Revolutiei Franceze, cand Robespierre a inceput sa foloseasca aceleasi tehnici de teroare si omorare in masa, dar sub stindardul democratiei. In tari cu diviziuni entice, cum ar fi Bosnia sau Serbia , introducerea democratiei nu face decat sa legimizeze purificarile etnice. Intrucat solidaritatea fata de un grup, in opozitie cu altul este o chestiune cu impact asupra indivizilor de rand, politicienii evident vor milita pe acest subiect.
 
Mai mult, o alta preconditie este o oarecare constiinta politica a cetatenilor de a nu se lasa atrasi in capcana demagogilor si de limita puterea statului. Odata ce tara se democratizeaza, precum afirma si Mill, ea da din ce in ce mai putina importanta modurilor de a controla puterea guvernului, crezand ca ele sunt doar pentru autocrati.  Exemplul perfect este Belarusul, unde de cateva decenii Alexandr Lukashenko castiga alegerile cu procente de peste 80%. Intrebat de limitarea puterii in stat el a afirmat ca” Nu va fi o dictatura, eu sunt din popor si voi fi mereu pentru popor.”. Astazi, Belarusul este considerata ca fiind ultima autocratie a Europei.
 
Contraargumentand argumentul negator, echipa afirmatoare il vede ca fiind mai mult o insirare de asumptii nedovedite. Intr-adevar, pentru multe tari democratia a fost raspunsul si modul prin care au ajuns la prosperitate. Insa consideram in lipsa acelui constitutionalism liberal prezent inainte de instalarea dmocratiei, ca voturile pot fi fraudate cum se intampla in Belarus si Rusia. Democratia functioneaza doar daca in interiorul statului este creat un sistem de institutii politice care sa se autoreglementeze una pe cealalta, astfel incat sa ii fie imposibila vreuneia dintre ele sa ia complet puterea.
 
Concluzionand, este evident ca nu toate tarile indeplinesc acest conditii absolut necesare democratiei, iar pentru acest motiv credem ca democratia nu este un raspuns pentru acele state si la finalul zilei echipa afirmatoare castiga aceasta dezbatere


N2 (Cezar Manea)

Afirmatorii ne susţin până în final că fiecare stat înainte de toate trebuie să fie deja democratic pentru ca democraţia să poată funcţiona, ceea ce noi considerăm a fi total fals. Fiecare stat poate realiza schimbări şi după o perioadă de trecere treptată va putea implementa democraţia pentru a se organiza.

Negatorii nu susţin un sistem brut democratic direct aplicat tuturor ţărilor. Suntem conştienţi că schimbarea sistemului de guvernare este un lucru greu, ce presupune mult efort şi timp, dar nu considerăm a fi imposibil.

  1. Vrem să ne referim la primul argument dezbătut spunând înainte de toate că nicio religie nu încurajeaza discriminarea sau tratarea în mod negativ a unor categorii sociale. Faptul că femeile în ţările musulmane sunt tratate în felul în care acestea sunt tratate presupune doar o greşită interpretare a religiei. De aceea considerăm este că aceste convingeri şi interpretări greşite ale oamenilor pot fi schimbate doar printr-un mesaj puternic din partea statului. Cu alte cuvinte democraţia, respectiv libertatea în drepturi, reprezintă o soluţie pentru dezvoltarea ţărilor musulmane şi pentru reducerea discriminării.

  1. Sigur că situaţia nu s-a îmbunătăţit atât de mult în doar câteva luni de la căderea guvernului, dar în câţiva ani s-ar putea ca respectivele state să aibă o situaţie mult mai bună. Tocmai faptul că s-au produs respectivele revolte în lumea arabă ne arată că populaţia avea nevoie de o nouă solutie pentru statul lor, şi anume democraţia.

Faptul că avem exemple de politici eşuate sau aplicare greşită a democraţiei asta nu înseamnă că democraţia nu este în continuare o soluţie chiar şi pentru ţările oferite drept exemplu de către echipa afirmatoare.

Pentru celelalte probleme prezentate de către afirmatori avem un răspuns simplu şi anume acela oferit de W. Churchill: “Democraţia este un sistem politic prost, cel mai bun, însă, dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum.” Asta înseamnă că da, democraţia este un sistem cu foarte multe probleme în continuare, dar este cel mai bun sistem politic descoperit până în momentul de faţă. “Cel mai bun” pentru echipa negatoare înseamnă că poate oferi cele mai bune răspunsuri pentru orice ţară.

Revenind la argumentul nostru susţinem în continuare că evoluţia statului în ansamblu său (în primul rând la nivel de calitate a vieţii) apare odată cu democraţia. Nu putem să asigurăm ÎNAINTE toate premisele democraţiei pentru fiecare stat, dar putem să oferim timp şi o perioadă de tranziţie către democraţie. 

Finalizând, susţinem că democraţia, datorită faptului că este cel mai bun sistem politic, datorită faptului că dezvoltă statul şi pentru că promovează respectarea drepturilor omului reprezintă un răspuns pentru toate ţările într-o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp.





Decizia:

Mihaela Gherghe

A1:

Felicitari pentru modul in care ai structurat discursul, mod care l-a facut foarte usor de urmarit. Referitor la continut, in ceea ce priveste primul argument, mi-ar fi placut o explicare mai detaliata asupra motivului pentru care valorile enumerate de tine sunt incompatibile cu democratia. Avem in vedere faptul ca de esenta democratiei moderne este in primul rand reprezentativitatea si legitimitatea, si nu atat respectarea drepturilor omului in acceptiunea lor vestica. Referitor la al doilea argument, din nou, trebuie sa nu pierdem din vedere faptul ca nu avem doar o viziune abstracta asupra acestui sistem de guvernamant, ci il privim si raportandu-ne la alternativele existente, iar chiar dupa ideile expuse de tine democratia se prezinta ca o alternative viabila.

Continut: 10

Strategie: 8

Stil: 4



N1:

Faptul ca expui de la inceputul discursului ca democratia este cel mai bun sistem existent in present nu are decat o valoare stilistica, in conditiile in care aceasta afirmatie face parte din ceea ce echipa negatoare trebuie sa demonstreze in dezbaterea de fata. Foarte bine insa ca ai identificat faptul ca democratia este un sistem adaptabil, iar anumite forme ale democraţiei pot fi o soluţie pentru fiecare ţară.

In ceea ce priveste existenta unor valori incompatibile cu democratia, a fost foarte bine punctate importanta mesajului transmis de stat in conditiile in care consideram acele valori a fi gresite. De asemenea, sunt de acord cu obiectiile expuse apropo de argumentul 2 afirmator, din considerentele pe care le-am expus in feedback-ul pentru primul afirmator.

Continut: 11

Strategie: 8

Stil: 4



A2:

Nu consider ca explicatia adusa pentru a sustine ideea ca unele state sunt incompatibile cu democratia pentru ca nu promoveaza egalitatea este suficienta. Dupa cum a remarcat si primul afirmator, exista multe moduri prin care democratia poate fi emulata pentru a satisface aceste probleme de ordin religios, dovada fiind faptul ca nu toate statele musulmane au un regim autoritar.

De asemenea, in restul discursului enuntezi o serie de conditii pentru ca un stat sa poata adopta un regim democratic, dezvoltandu-le insa fara a demonstra de ce ele sunt esentiale si de ce nu poate sta in picioare varianta echipei negatoare in care sistemul de guvernamant s-ar putea adapta in functiile de nevoile fiecarui stat.

Continut: 11

Strategie: 7

Stil: 4



N2:

A fost bine punctat faptul ca, in fapt, statele pot ajunge treptat la nivelul pe care-l doreste echipa afirmatoare, si ca democratia este sistemul care ofera contextul necesar acestei schimbari.

Sunt de acord, de asemenea, cu contraargumentele aduse cazului afirmator, anume importanta mesajului transmis de stat si cazul revolutiilor din statele arabe, dovedind ca exista o dorinta din partea populatiei pentru o schimbare.

Continut: 12

Strategie: 8

Stil: 4



Concluzii:

Decizia mea merge catre echipa negatoare. La sfarsitul dezbaterii s-au conturat doua arii de discutie, si anume:

  • Daca exista sau nu valori incompatibile cu democratia, arie castigata de echipa negatoare pentru ca afirmatorii nu au raspuns punctului ridicat de primul negator, si anume ca poate fi gasita o metoda prin care sa adaptam democratia la nevoile si valorile fiecarui stat.

  • Teoria formelor fara fond, pornind de la ideea ridicata de afirmatori conform careia exista unele conditii minime pe care fiecare stat trebuie sa le indeplineasca inainte sa poata ajunge la un regim democratic. Si aceasta arie de confict merge catre negatori, datorita lipsei de reactie a afirmatorilor la teza conform careia democratia creeaza tocmai cadrul necesar pentru ca aceste conditii sa fie atinse.   

A1 -> 24 puncte
N1 -> 24 puncte
A2 -> 22 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Cezar si Cezar (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.