Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Catalina' (afirmatori) vs 'Diana si Larisa' (negatori)

A1 ()

E timpul ca mass media privata sa aiba responsabilitati educationale fata de public=

Introducere: Atunci cand 2 din 3 oameni cred ca informatiile provenite din mass-media sunt conforme cu realitatea si prezentate obiectiv [1] si pentru 80% din populatie televizorul reprezinta principal sursa de informare in privinta politicii [2], trebuie sa ne intrebam daca nu ar trebui sa impunem standarde si noi responsabilitati in domeniul mass-media, pentru a ne asigura ca publicul nu va adopta automat idei propagandiste, informatii trunchiate, asa cum se intampla acum.

Definitii: Prin responsabilitati educationale intelegem obligatia canalelor media private de a promova, intr-o cantitate satisfacatoare, programe de interes educational, precum: documentare, adaptari artistice, programe culturale, campanii de informare asupra unor probleme de interes piblic (prevenirea epidemiilor, probleme supuse referendum-urilor la nivel national) etc.

Interpretarea motiunii: Vom justifica necesitatea introducerii obiectivelor de ordin educativ printre obligatiile legale ale mass-mediei private, in acelasi mod in care sunt prevazute in cazul mijloacelor media publice, luand in considerare efectele pe care aceasta schimbare le-ar produce.

Contextul: Conform legislatiei actuale, doar canalele publice si-au insusit rolul educational, insa programele de acest gen au o aplicabilitate scazuta: in primul rand,  cotele de audienta ale massmediei publice sunt mult mai scazute (5% Romania [3]), iar in al doilea rand, si aceste canale prefera sa difuzeze programe orientate spre consum, non-educationale pentru a se mentine in competitia pentru audienta.

Pe de alta parte, sesizam o crestere a influentei mass-mediei, si de asemenea o crestere a efectelor negative generate de continutul acesteia in ce priveste comportamentele deviante [4], adoptarea de opinii gresite alimentate de media [5] [6], lipsa unei optiuni politice reale, lipsa activismului social.

Ideea centrala:

Datorita influentei sale dovedite, se justifica introducerea programelor educationale in scopul transmiterii unor mesaje mai clare si mai corecte, care determina comportamente sociale imbunatatite.

Argumente:

  • Mass media privata ar trebui sa aiba responsabilitati educationale pentru ca are o atat de mare influenta

Tocmai pentru ca mass-media are atata influenta asupra unui auditoriu neavizat si credul[7], trebuie sa preia si responsabilitatea acestei influente. Pentru ca media are un rol atat de mare in formare opiniilor si sustinerea ferma a deciziilor privitoare la viata socio-politica, este important sa ne asiguram ca libertatea presei nu duce la promovarea unor concepte false sau opinii daunatoare, lucru care se intampla. Mass media trebuie sa ofere instrumente pentru formarea unor opinii corecte si informate, trebuie sa arate publicului ce e bine sa faca si ce nu, tocmai pentru ca auditoriul  rareori stie sa priveasca analitic si realist. Singurul mod de a determina mass-media sa isi indeplineasca rolul este de a o oblige sa difuzeze programe educative si de interes in loc de programe comerciale, politizate sau senzationaliste.

  • Mass media privata poate obtine rezultate acolo unde alte mijloace nu ajung

Pentru ca mass media privata acopera uniform si aproape in totalitate populatia unei zone, de cele mai multe ori mesajele difuzate prin astfel de canale ajung mult mai eficient la publicul tinta decat prin alte mijloace care fie au acoperire limitata, fie sunt foarte costisitoare sau nu la fel de rapide. Uneori, DOAR prin intermediul mass-mediei s-a putut ajunge la anumite segmente de populatie [8]. De asemenea, promovarea prin aceste canale a fost adesea mai eficienta, chiar cand nu era singurul mijloc de comunicare, datorita caracterului interactiv si accesului usor la informatie.[ 9]

 

  • O astfel de implementare va avea ca efect responsabilizarea educationala a mass-mediei private

Responsabilizarea educationala este esentiala deoarece duce in timp la cresterea calitatii fenomenului social si la dezvoltarea spiritului critic al publicului. Atunci cand hranesti publicul cu informatie de proasta calitate si nu-i oferi o perspectiva corecta asupra realitatii,  acesta nu va face efortul de a sorta aceasta informatie, ci va imbratisa una dintre multele opinii nefundamentate [10]. Pe masura insa ce publicul este ‘’educat” prin furnizarea de informatii limpezi, bine orientate, va incepe sa gestioneze singur aceste resurse, facand alegeri corecte, ceea ce va duce la o crestere a calitatii fenomenului social, precum si la dezvoltarea spiritului critic al receptorilor, ceea numim “media literacy”. [11]

Concluzia: Daca mass-media privata ar fi constransa spre prezentarea mesajelelor educationale, efectele acestora vor fi vizibile la nivelul societatii. Aceste efecte vor fi semnificative, atat datorita raspandirii ample a mesajelor, cat si din cauza influentei pe care mass-media privata o are asupra oamenilor .

 

Surse:

  1. 1.          BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006 http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  2. 2.         “Influenta media asupra comportamentului electoral”, raport final, septembrie-octombrie 2007, Centrul de Sociologie Urbana si Regionala pentru CNA http://www.cna.ro/IMG/pdf/Inf_media_elect_CNA2007.pdf
  3. 3.         Programele TVR, TVR online, 29 martie 2007, http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"&HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"c=192
  4. 4.         “The influence of media violence on youth”, Craig A. Anderson, Leonard Berkowitz, Edward Donnerstein and co. Psychological science in the public interest, American Psychology Society, vol.4, no.3, Decembrie 2003, http://www.psychologicalscience.org/pdf/pspi/pspi43.pdf
  5. 5.         “Public opinion, the media and their influence on public policy”, Aris Jameson, Helium, http://www.helium.com/items/1036958-public-opinion-the-media-and-their-influence-on-public-policy
  6. 6.         “Americans are pretty confused about cap and trade”, Good Politics Blog,Andrew Price, 12 mai 2009 http://www.good.is/post/americans-are-pretty-confused-about-cap-and-trade/
  7. 7.         BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  8. 8.         “The penetrating educational effect of a mass-media based fund-raising campaign “Heart for life””, Fønnebø VSøgaard AJ., Institute of Community Medicine, University of Tromso, Norvegia, publicat in Scandinavian Journal of Social Medicine, septembrie 1990, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2237326
  9. 9.         “Effects of mass media educational intervention during the 2005 cholera epidemic in Iran”, Mohammad-Hossein Baghianimoghadam, Mohammad-Hasan Ehrampoush, Behnam Baghianimoghadam, Yazd University of Medical Sciences, publicat in 2009 in Iranian Journal of Clinical Infectious Diseases http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"0HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"90208.pdf
  10. 10.     “Television drove viewers to the web to explore Obama-Muslim Rumors, study finds”, Science Daily, 27 septembrie 2010, in care se arata ca 12 % din populatie chiar a crezut ca Obama este musulman http://www.sciencedaily.com/releases/2010/09/100927175042.htm
  11. 11.     “What is Media Literacy”, Media Awareness Network, http://www.media-awareness.ca/english/teachers/media_literacy/what_is_media_literacy.cfm

 


N1 (Larisa Macelaru)

Televiziunile private au dreptul de a isi allege emisiunile/programele pe care le difuzeaza.

Nimeni nu este obligat sa urmareasca un anumit post de televiziune. Toti au dreptul de a isi alegeprogramele tv pe care sa le urmareasca, fara a fi influentati din exterior.

Nu toate categoriile de telespectatori au acces la toate posturile private de televiziune; difuzarea mai multor posture implica un cost mai mare.

Poate programele difuzate pentru unle categori de telespectatori sunt educationale sau interesante, avand in vedere faptul ca fiecare persoana are diferite valori, adica fiecare crede in altceva. 

Pentru ca nu toti oamenii au acelasi  nivel de cunostinte si astfel unii ar putea sa nu inteleaga mai nimic iar altii deja sa stie toate informatiile furnizate si deci sa nu mai urmareasca emisiuni la tv,in timp sa ajunga sa renunte la a mai urmari un anumit post de televiziune.

Nu sunt  dintre aceia care considera ca televiziunea trebuie sa aiba neaparat rol educativ…iantuiesc ca in spatele reprosului care se face televiziunii ca n-ar fi suficient ‘de educativa’ se afla nostalgia acelor vremuri in care presa iti oferea “hrana predigerata”,numai buna de asimilat,fara nici un fel de interogare critica.Dar,pe de alta parte,recunosc ca presa are un asemenea effect collateral: educa si formeaza chiar fara sa-si propuna acest lucru.

Multe dintre posturile de televiziune private se folosesc de criteriul acesta de emisiuni educative pentru a manipula publicul;de ex:in timpul sumitului NATO,romanii au fost manipulate,institutii media importante au fost partase la tentativeleautoritatilor de manipulare a opiniei publice sau transformate in avocati ai restrangerii libertatii de expresie artistica.

     Televiziunea este un spectacol…..

  Piata de televiziune este intr-o continua segmentare de cativa ani.

Publicul telespectator allege din oferta TV ce il intereseaza,iar canalele tematice ii usureaza alegerea,evident daca acestea corespund din punct de vedere calitativ.

   IN CONCLUZIE

Parerea noastra este ca televiziunea este prin ea insasi educative….putem invata ce este bine si ce nu este bine fara emisiunile de acest tip….

    Prin nastere avem dreptul la libertatea de alegere pentru noi insine iar televiziunea ne stimuleaza sa preluam informatiile necesare si de-a diferentia binele de rau….


A2 ()

E timpul ca mass media privata sa aiba responsabilitati educationale fata de public.

Status quo-ul afirma ca, la momentul actual, 2 din 3 persoane cred in informatiile provenite din mass media, iar pentru o majoritate covarsitoare,televizorul reprezinta principala sursa de informare in privinta politicii. Gasim, asadar, justificata introducerea obiectivelor de ordin educativ, prin care intelegem documentare, adaptari artistice, programe culturale etc.

Afirmatorul 1 a lansat ideea ca mass media privata, si nu numai televiziunea, are un impact convarsitor, impunandu-si influenta asupra oamenilor prin prezentarea jumatatilor de adevar, a opiniilor subiective si , mai mult decat atat, a demonstrat ca odata cu lansarea unor programe educative, efectele pozitive nu ar intarzia sa apara.

Primul argument al echipei afirmatoare se suprapune ideilor echipei negatoare conform carora nimeni nu este obligat sa urmareasca un anumit post de televiziune, existand dreptul liberei alegeri, si, mai mult, poate viziona din oferta TV, existand o optiune care sa corespunda din punct de vedere calitativ. Consideram aceste afirmatii ca fiind generalizari pripite, intrucat, asa cum am afirmat in argumentul 2, mass media are un target foarte larg, practic fiecare segment fiind acoperit.  Asadar, este absurd sa consideram ca toti indivizii pot discerne intre calitate si non calitate, nu toti avand capacitatea intelectuala de a-si selecta dintre grilele de programe, ziare, reviste, radio, ceea ce este educativ si constructiv.  Mai mult, observand cresterile ratingurilor pentru televiziunile de mare impact de tip reality-show si stiri violente, putem afirma faptul ca se produce o inversare a valorilor, o captare in masa a atentiei publice asupra elementelor socante, de suspans, si mai putin pentru cele educative.

Ideea negatoare conform careia difuzarea mai multor posturi duce la un cost mai ridicat sustine chiar motivul echipei afirmatoare:  ar fi bine si, pe parcursul timpului, ar avea efecte pozitive, ca toate canalele private de televiziune sa isi assume responsabilitati educationale astfel incat sa transmita idei obiective, complete, pentru ca nivelul educativ si constructiv sa nu fie influentat de costuri. Altfel spus, oricare ar fi grila de posturi, costul sau firma care ofera serviciile de televiziune, informatiile care ajung la public sa aiba un impact pozitiv.

Argumentele 3 si 4 ale echipei negatoare sustin ideea diferentelor dintre valorile si educatia individuala. Echipa afirmatoare este de acord cu diferenta de nivel cultural al publicului, insa accentuam faptul ca motiunea nu propune o uniformizare a informatiilor si o aliniere a posturilor din punctul de vedere al emisiunilor transmise, ci asumarea informatiilor transmise.

In argumentele 5 si 6, negatorii au fost de accord asupra impactului imens pe care mass media si televiziunea il au asupra publicului, oferind o dovada care sa sustina acest fapt, mai exact, cel din timpul summitului NATO.

Echipa afirmatoare a demonstrate, prin argumentul 3, ca daca hranesti publicul cu informatie de proasta calitate si nu ii oferi o perspective corecta asupra realitatii, acesta nu va face efortul de a sorta informatiile, ci va imbratisa una dintre multele opinii nefundamentate, cu atat mai mult cu cat nu toti pot discerne intre valoare si nonvaloare.

In concluzie, consideram ca mass media ar trebui sa isi assume responsabilitati educationale fata de public.


N2 ()



Decizia:

Anca Pascu

DISCURSUL A1

Un prim discurs afirmativ structurat, axat pe idei importante pentru dezbatere, mai precis argumente in favoarea responsabilizarii mass media in vederea educarii publicului.

Aspecte pozitive: ai setat contextul pentru dezbatere, ai definit termenii, ai interpretat motiunea dand astfel o linie strategica  directoare echipei afirmatoare. Argumentele aduse sunt in general valide.

Aspecte negative: ai omis sa aduci argumente referitoare la modalitatea in care canalele private pot fi constranse sa prezinte continut cu caracter educational. Aceasta este una dintre ariile cele mai problematice ale dezbaterii:  CUM s-ar implementa noua politica/ care ar fi sanctiunile/ care ar fi consecintele pentru businessul televiziunilor private si pentru opinia publica. Un bun discurs negator ar fi exploatat la maxim la aceste fisuri ale  cazului.

Continut 12, strategie 7, stil 5 – total 24

DISCURSUL N1

Incepe prin a remarca un aspect cheie al dezbaterii- faptul ca televiziunile private au dreptul de a selecta programele pe care le difuzeaza. Insa precizarea acestui argument nu are o valoare atat de mare in contextul dezbaterii, deoarece ramane neplasat in contextul setat de A1, nu exista o linie de contraargumentare a acestui prim discurs. A1 a insistat asupra a 3 argumente pentru care televiziunile private ar trebui sa aiba responsabilitati educationale. Acestea nu se regasesc contraargumentate in discursul N1. Discursul N1 este oarecum paralel cu A1.

Argumentul “Nimeni nu este obligat sa urmareasca un anumit post de televiziune. Toti au dreptul de a isi alege programele tv pe care sa le urmareasca, fara a fi influentati din exterior” nu este relevant in contextul dezbaterii, aceasta fiind despre drepturile si obligatiile televiziunilor; indivizii au dreptul sa aleaga ce vor viziona, insa orice ar alege, continutul respectiv trebuie sa aiba o mai puternica latura educationala decat in status quo.

Referitor la stil, evita folosirea cuvintelor “poate”; ceea ce prezinti trebuie sa fie un argument valid, nu o parere sau o situatie posibila.

Argumentul “hranei predigerate” este interesant. Insa strategic nu este neaparat bine ales; orice A2 versat iti va spune ca acesta este un risc minim, cu dezavantaje comparabil mai mici decat acelea din status quo.

Argumentul manipularii publicului este de asemenea bun, insa trebuie sa nu uitam ca o mai mare expunere la educatie ar contracara acest efect.

Continut 9 strategie 5 stil 4 – total: 18

DISCURS A2

Incepe printr-o reiterare a pozitiei A1.

Aspecte pozitive: reconstruieste cazul afirmator in urma argumentelor aduse de N1. Are o abordare strategica foarte eficienta, intorcand argumentele negatorilor impotriva acestora si aratand cum acestea sustin perspectiva afirmatoare.

            Ex. 1- Echipa afirmatoare este de acord cu diferenta de nivel cultural al publicului, insa accentuam faptul ca motiunea nu propune o uniformizare a informatiilor si o aliniere a posturilor din punctul de vedere al emisiunilor transmise, ci asumarea informatiilor transmise.

            Ex. 2 negatorii au fost de accord asupra impactului imens pe care mass media si televiziunea il au asupra publicului, oferind o dovada care sa sustina acest fapt, mai exact, cel din timpul summitului NATO.

Aspecte negative: nu expui suficient problemele cazului negator; remarc si lispa contraargumentarii eficiente a discursului A1. Arata cum argumentele voastre raman in picioare!

Continut: 13 strategie 8 stil 5—total 26

A1 -> 24 puncte
N1 -> 18 puncte
A2 -> 26 puncte
N2 -> 0 puncte
Castiga echipa:

Teo si Catalina (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.