Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Stupariu' (afirmatori) vs 'Stefana si Stefana' (negatori)

A1 (Teodora Oprea)

Este timpul sa afirmam ca democratia nu este o solutie pentru fiecare tara



Cand vorbim despre democratie ne referim la acel sistem de organizare statala care presupune respect pentru statul de drept, garantia drepturilor fundamentale, respectarea legilor si separatia puterilor in stat. Nu facem distinctie intre forme de guvernamant democratice, precum republica sau monarhie pentru ca ele respecta, in fond, principiile democratiei.

  1. Democratia nu functioneaza in statele care cred puternic in alte valori

Consideram ca anumite state se identifica cu o functionare non-democratica si cu valori non-democratice, dar justificate conform structurii si mentalitatii acelui stat si acelei populatii. Este cazul statelor musulmane care nu recunosc anumite drepturi femeilor si care le impun acestora limitari in baza unei discrepante acceptate intre statutul barbatului si al femeii. Pentru aceste state, democratia nu este o solutie pentru ca rastoarna alte principii fundamentale pe care acea populatie le prefera.

Unele state si-au gasit sistemul propriu de functionare pe baza altor valori, nu neaparat anti-democratice, dar implementate de asa natura incat sa nu permita o functionare democratica a statului. Ne referim aici la state precum India cu sistemul ei de caste care presupune automat o diferentiere sociala, la state precum Japonia care functioneaza pe baza de respect pentru anumite categorii sociale si care discrimineaza implicit conform acestei mentalitati pe cei care nu se incadreaza in acele categorii sociale. In aceste situatii, a impune egalitatea absoluta a democratiilor vestice nu este o solutie.

Experienta sugereaza ca atat tarile autoritare, precum cele din Asia de Est cat si cele liberal democratice, precum Polonia, Ungaria si Cehia, care protejeaza drepturile individuale si creaza un sistem de drept si functioneaza pe baza de capitalism vor avea parte de aceeasi prosperitate1. China este inca un regim aclamat de multi dintre chinezi, fie si datorita cresterii economice sustinute.



  1. Democratia nu poate fi atinsa in statele puternic divizate etnic si erodate de conflict

In statele in care exista diviziuni intre diferite parti ale populatiei, fie pe criteriu etnic, religios sau social, iar resentimentele, neincrederea si xenofobia sunt puternice, democratia este mereu in detrimentul celor care nu sunt reprezentati sau protejati politic. Asa cum observa Fareed Zakaria2,“politicienii din astfel de societati isi obtin voturile pe baza sustinerii rasiale, etnice sau religioase. O data ce un grup etnic vine la putere tinde sa le excluda pe celelalte. Astfel competitia politica se transforma repede in violenta”. Asemenea scindari observam astazi in Egipt, Tunisia, Bosnia, Georgia, Turcia unde diferentele etnice, culturale si religioase sunt foarte mari. In aceste tari democratia nu functioneaza cat timp interesele si convingerile nu sunt date la o parte, or tocmai natura acestor interese, atat de puternice, le face greu de inlaturat.

De aceea, in astfel de state, daca am aplica principii democratice, am ajunge la autoritarism, iar ca sa impunem democratia ar trebui sa recurgem la constrangere. In Cote d’Ivoire in 2010 alegerile au fost disputate intre Laurent Gbagbo si Alassane Ouattara. Observatorii ONU au sustinut ca de fapt Outtara a castigat, insa atunci cand Gbagbo a protestat, a fost retinut de fortele lui Ouattara, cauzand un conflict care a dus la moartea a peste 2000 de cetateni3. In acelasi fel in 1990 atunci cand Frontul Salvarii Islamice din Algeria a castigat alegerile generale, statele vestice au incurajat o lovitura de stat militara pentru a preveni ajungerea acestora la putere.4

Asadar, nu se poate mentine democratia in adevaratul ei sens acolo unde nu exista o traditie si mentalitate democratica reala. In astfel de cazuri alegerile democratice lasa partide extremiste si autoritare sa ajunga la putere, cum a fost in Austria lui Heider in 2005 sau in Ungaria lui Jobbik in 20105.

Nu stim care este forma adecvata de guvernare a unor astfel de state, dar sustinem ca nu este indicat sa pretindem ca democratia este si poate fi functionala in aceste state fara o trecere gradata si bine echilibrata catre un astfel de regim.



1 Fareed Zakaria, “The Rise of Illiberal Democracy”, Foreign Affairs, Nov/Dec 1997, 76,6, pagina 33 a lucrarii

2 Fareed Zakaria, “The Rise of Illiberal Democracy”, Foreign Affairs, Nov/Dec 1997, 76,6, pagina 35 a lucrarii

3 “Wake up Africa! Western democracy does not work”, Akbar Muhammad, The Final Call, 26.04.2011, http://www.finalcall.com/artman/publish/Perspectives_1/article_7776.shtml

4  “Wake up Africa! Western democracy does not work”, Akbar Muhammad, The Final Call, 26.04.2011, http://www.finalcall.com/artman/publish/Perspectives_1/article_7776.shtml

5 Democracy index 2011, Economist Intelligence Unit, pagina 21


N1 (Stefana Popa)

Este timpul sa afirmam ca democratia nu este o solutie pentru fiecare tara

In primul rand, trebuie sa vedem ce presupune ca un sistem politic, in cazul de fata democratia, sa reprezinte soltia pentru o tara. Consideram ca pentru a putea horata daca democratia este sau nu o solutie pentru tarile lumii, trebuie mai intai, sa vedem in ce masura este acest sistem deschis catre problemele acestora si ce beneficii/ dezavantaje le poate aduce. In consecinta, guvernul, pentru a demonstra motiunea, trebuie sa demonstreze cum democratia nu este un sistem indeajuns de flexibil sau de complex pentru a putea reprezenta un sistem de guvernare universal aplicabil. Prin contrast, opozitia trebuie sa arate de ce, din contra, democratia detine cheia rezolvarii celor mai multe dintre problemele cu care s-ar putea confrunta o tara.

O prima problema ridicata de echipa afirmatoare este aceea a contradictiilor valorice.

Aici ni s-a prezentat in special problema tarilor musulmane a caror credinte contravin principiilor democratice. Principala hiba a acestora o reprezinta discriminarea religioasa a femeilor. Aici trebuie sa mentionam ca in nici o tara femeile nu au avut drepturi egale cu ale barbatului inca de la inceput. Votul universal(la barbati)a fost introdus la inceputul secolului al XIX-lea in cele mai multe tari din Europa, in timp ce femeilor le-a fost acordat dreptul la vot, in majoritatea cazurilor, abea la inceputul secolului XX. Deci, toate tarile actual democratice s-au confruntat la inceput dintr-un considerent sau altul cu aceasta problema, si ce e mai important, au reusit sa o depaseasca. Nu vedem de ce tarile musulmane nu ar putea face acelasi lucru in timp. Mai ales ca in acest sens avem exemplul Turciei care a reusit sa depaseasca cu succes acest impediment, devenind singura tara musulmana democrata, membra NATO, si mai mult, candidata pentru a deveni membra a UE. Dar in fond, de ce modelul democratic ar trebui urmat in asemena cazuri? Aceasta diferientiere intre barbat si femeie duce de multe ori la discriminari vatamatoare. Inexistenta unei autoritati statale care sa intervina, face ca problema sa persiste sau mai rau, sa se amplifice. Democratia permite existenta si manifestarea atitudinilor religioase in masura in care acestea nu sunt daunatoare. De aeea consideram ca acest sistem rezolva cel mai bine problemele induse de religie, fara insa a elimina conceptul.

Cat despre celelalte exemple aduse de gurvern, majoritatea dintre ele sunt, dupa definitia data chiar de acestia tari democratice(“Nu facem distinctie intre forme de guvernamant democratice, precum republica sau monarhie pentru ca ele respecta, in fond, principiile democratiei.”). În studiile academice Japonia este, în general, considerată o monarhie constitutionala, bazată în mare parte pe sistemul britanic și având puternice influențe ale unor țări din Europa continentală cum ar fi Germania și Franța. Polonia, Ungaria si Cehia, sunt de asemenea republici. Cat despre China, aceasta a inregistrat o crestre economica atat de puternica si implicit sustinerea populatiei in mare parte datorita democratizarii politicii sale. O economie inchisa, comunista nu ar fi reusit niciodata o asemena performanta. Deci chiar si in acest caz, superioritatea metodelor democratice(promovarea unei piete libere de exemplu, care permite existenta concurentei si afirmarea celor mai buni) este vizibila.

 

Al doilea argument afirmator se refera la aplicabilitatea sistemului.

Aici ni s-a prezentat exemplul tarilor puternic erodate de conflict in care principiile fundamentale ale democratiei (de ex. : alegeri libere) nu sunt respectate. Suntem de acord cu faptul ca in prezent in aceste tari nu domneste un regim tocmai democrat insa, acesta este si motivul pentru care cetatenii acestor tari s-au revoltat, eveniment supranumit si primavara araba.De unde tragem concluzia ca insasi populatia acestor tari vede in democratie raspusul la nedreptatile si anormalitatile la care este supusa.

Dupa incheierea primului razoi mondial, in toata europa aproape s-au instaurat regimuri de fatctura totalitara. Trecerea de la acest regim la cel democratic din prezent( poate cel mai vizibil in cazul Germaniei - trecerea de la nazism la democratie) s-a facut treptat si de cele mai multe ori nu pe cale pasnica. Lucru normal de altfel, regimurile autoritare concentreaza intrega putere de decizie in mana catorva oameni, pe cand democratia presupune implicarea tuturor indivizilor si implicit libertatea de exprimare. Ceea ce se petrece in prezent in aceste tari (majoritatea africane) este tocmai incercarea de eliberare a poporului, lucru care aproape intodeauna se face cu pretul a multe vieti, exemplul Cote d’Ivoire-ului sugerand foarte bine acest lucru. In cancluzie, daca ar fi sa sustinem opinia guvernului, ar fi trebuit ca in prezent sa avem de a face cu o Europa majoitar totaliitara, deoarece trecerea la un regim democratic nu s-ar fi putut realiza pe cale pasnica, din pricina intereselor si convingerilor contrare ce existau la acea vreme. Mai mult, ingrijorarea afirmatorilor asupra faptului ca o democratie adevarata nu se poate instaura unde nu este dorita este nejustificata, dovada fiind revoltele ce au inceput in 2010 impotriva acestor regimuri si alegerea voluntara a Turciei in favoarea democratiei(fapt ce a dus ca in prezent Turcia sa aiba a 16-a economie a lumii, si un sistem democrat din ce in ce mai echilibrat).

 

Dupa cum Winston Churchill spunea: "Democraţia este un sistem politic prost, cel mai bun, însă, dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum" .

 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria#Sistemul_politic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia#Politic.C4.83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Japonia#Guvernul_.C8.99i_politica 

http://en.wikipedia.org/wiki/Arab_Spring#Motivations


A2 (Bogdan Stuparu)

Un stat este legitim atunci cand reuseste sa ofere cetatenilor sai atat siguranta cat si o dezvoltare economica ce garanteaza un trai decent. Atata timp cat sistemul democratic reuseste sa indeplineasca aceste conditii, acesta este justificat. Rolul echipei afirmatoare este sa demostreze ca democratia  nu poate sa duca la indeplinirea acestor obiective in toate tarile.  
In calitate de al doilea vorbitor al echipei afirmatoare, trebuie sa evidentiez faptul ca negatorii nu au oferit niciun argument prin care sa sustina partea lor de motiune, ci s-au rezervat la a contraargumenta argumentele aduse de noi. Fara niciun motiv pentru care democratia este justificata in toate statele, ramane sa discutam dezavantajele pe care aceasta idee le aduce. Atata timp cat va ramane cel putin un singur dezavantaj la sfirsitul dezbaterii, echipa afirmatoare trebuie sa castige dezbaterea.
 
1.       1. Contradictii valorice
 
Pentru ca un stat sa poata fi numic democratic, acesta trebuie sa dobandeasca valorile democratice. Aceste valori sunt de multe ori in contradictie cu valorile culturale ale statelor. Spre exemplu, daca luam stetele musulmane, ne intalnim cu o multitudine de contradictii : Egalitatea sexelor (atat in cazul dreptului la vot, cat si in cazul dreptului la munca), dreptul la casatorie (in statele musulmane acestea fiind in mare parte aranjate), dreptul la domiciliu sau libertatea de exprimare. E greu de imaginat intr-un stat musulman ca o minoritate de evrei, de exemplu, ar putea sa isi exprime libertatea prin demonstratii publice sau prin proteste. Daca in statele in care democratia este un succes acest lucru este posibil, in statele musulmane ar duce la conflicte si astfel ar demonstra ca democratie nu este posibila.
 
Daca s-ar impune sistemul democratic in statele in care acesta este incompatibil, cetatenii ar fi pusi  in situatia alegerii intre valorile democratice si cele culturale, de cele mai multe ori religioase. Se va ajunge la conflicte intre sustinatorii celor doua sisteme si in cele mai multe cazuri sistemul democratic pur cu toate valorile pe care le are, va fi respins de catre cetateni. Sunt multe tari in care valorile religioase sunt mai importante decat celelalte valori, spre deosebire de tarile deja democratice. In tarile democratice valorile politice si cele religioase sau de orice alt tip in mare parte sunt asemanatoare, acesta fiind faptul ce a facut ca democratia sa fie implementata cu succes.
 
2.      2. Statele puternic divizate etnic si erodate de conflict
 
Unul din defectele pe care le aduce democratie este ca acest sistem se poate transforma foarte usor intr-o tiranie a majoritatii. Pentru ca cei ajunsi la putere sa transforme un sistem teoretic perfect intr-unul tiranic, este nevoie doar de un context economic, social sau cultural prielnic.
 
Ceea ce va face democratia in statele aflate sub conflicte interne este sa le ofere sansa politicienilor de a se folosi de aceste pretexte pentru a ajunge la putere. Odata ajunsi la putere acestia vor lua masuri impotriva minoritatilor, si astfel democratia isi va arata incompatibilitatea.
3.     3.  Democratia nu e un sistem perfect
 
Democratia si-a aratat in nenumarate randuri limitele. Dezavantajele acestui sistem sunt nenumarate , fapt ce ne arata ca implementarea democratiei in toate statele nu este o solutie dorita. Printre deavantajele acesteia putem reaminti populismul si demagogia cauzate de unicul scop de a fi la putere, schimbarile dese in conducere si astfel in strategii, dificultatea de a fi implementata in tarile subdezvoltate din pricina  coruptiei si a imposibilitatii de organizare sau proasta informare a cetateniilor ce poate duce la o conducere proasta.
 
 
Astfel, avem un sistem democratic fragil, care de multe ori isi arata limitele si mai mult creeaza probleme. Acest sistem este implementat in multe tari cu succes deoarece a fost creat pe baza principiilor  si credintelor pe care oamenii din acele tari le au. Aplicat in alte tari in care oamenii au valori si principii diferite, acest sistem este respins de catre cetateni, ducand la conflicte.
 
Consideram ca democratia nu este o solutie decat pentru statele in care cetatenii au aceleasi valori ca si sistemul.


N2 (Stefana Popa)

Este timpul sa afirmam ca democratia nu este o solutie pentru fiecare tara

Pentru a clarifica lucrurile, vom incepe discutia de la nivelul definitiilor. Avand in vedere faptul ca echipa guvernului nu a oferit o explicatie vis-a-vis de cum intelege aceasta ca un sistem polititc(in cazul nostru democratia) sa poata constitui solutia universala vom continua pe ceea ce s-a propus de catre opozitie. Conform cu definitia oferita de noi, este suficient pentru a demonstra motiunea, sa aratam faptul ca democratia detine raspunsuri pentru toate problemele pe care le-a identificat echipa guvernului.

Problema contradictiilor valorice.

Aici ne-a fost din nou prezentatata mai mult o problema de aplicabilitatea a sistemului, nu o lacuna a acestuia. Motiunea nu cere impunerea democratiei, ci doar pune intrabarea, daca ar putea aceasta sa aiba raspuns la problemele cu care se confrunta tarile lumii.

Ni s-a vorbit despre inegalitatea intre sexe(in special in cazul tarilor de religie islamica). Si aici motinuea ne cere sa vedem mai intai daca democratia ofera vreo solutie. Raspunsul vine simplu, da. Unul din principiile de baza ale democratiei este acela al promovarii egalitatii in fata legii, indiferent de sex, religie sau etnie. Deci sistemul democratic ofera apartul necesar depasirii acestei situatii.

A doua intrebare care vine pusa( cea pe care s-au concentrat si afirmatorii de altfel) a fost, este acest lucru realizabil? Aici intervine exemplul Turcei (tara democrata de origine islamica) care dovedeste faptul ca aceasta temere este neintemeiata. Acestia pun pe seama populatiei imposibilitatea realizarii acestei coexistente(care deja exista) deoarece ar veni in contradictie cu principiile acesteia. Dorim sa subliniem faptul ca aici are loc o confuzie din parte gurvenului. Democratia permite existenta oricarei religii atata timp cat aceasta nu incalca drepturile individuale. Ceea ce apara echipa afirmatoare este fanatismul religios, nu religia, deoarece dupa cum se poate observa si in cazul Turciei, religia in sine poate exista in continuare , chiar si fara manifestari discriminatorii. In concluzie democratia previne manifestarea iresponsabila a atitudinilor negative(de tip etnic sau religios), fapt ce o mentine ca solutie chiar si pentru tarile islamice.

A doua problema, cea a statelor puternic divizate de conflict.

Aici trebuiesc puse din nou doua intrebari. Intai daca se poate mentine o democratie in astfel de tari, si a doua daca poate democratia face ceva pentru a ameliora situatia acestor tari.

Legat de prima intrebare, afirmatorii sustin neputinta existentei unei democratii in astfel de tari prin inaintarea unei supozitii: “acest sistem se poate transforma foarte usor intr-o tiranie a majoritatii”. La fel de bine se poate transforma foarte usor intr-o democratie infloritoare, populatia acestor tari fiind mult mai deschisa catre un sistem care i-ar putea asigura pacea. Totusi, mergand mai departe de aceste simple presupuneri , sa incercam sa raspundem la ce-a de a doua intrebare pentru a vedea cum sta situatia de fapt. Cum reactioneaza democratia la astfel de situatii de conflict? De obicei, inceraca sa rezolve situatia pe cale dimplomatica( lucru care nu poate decat sa amelioreze situatia in nici un caz sa o intrautateasca). O democratie are sanse mult mai mari sa se mentina deoarece poate beneficia de sprijinul celorlalte demoractii si de sprjinul ONU care sustine principiile democratice. Deci o politica nonviolenta care sa contrabalanseze conflictul si violenta din astfel de tari este ce-a mai de dorit solutie. Iar acest lucru s-a vazut de-a lungul istoriei, in tarile puternic afectate de regimuri autoritare, de razboie, de conflict, democratia fiind solutia pentru care s-a optat(in ciuda tuturor rezistentelor). Iar odata instaurata, aceasta a reusit sa amelioreze problemele care au dus la schimbarea sistemului de conducere anterior, si sa imbunatateasta situatia acestora. De exemplu Bosnia-Herțegovina aflata in razboi civil intre 1991-1996, dupa interventia ONU s-a stabilizat, astazi avant o democratie cotata destul de bine (conform indexului statelor esuate).

Cat despre ce-a de a treia problema ridicata de afirmatori si anumea aceea a imperfectiunii sistemului, aceasta nu este o problema valabila, intrucat motiunea nu cerea de la democratie perfectiunea ci posibilitatea de rezolva cele mai multe dintre problemele cu care se poate confrunta o tara. La fel de bine cum exista coruptie, democratia promoveaza sisteme anticoruptie cu care sa poata estompa problemele aparute pe aceasta cale.

In concluzie, conform criteriului stabilit, si anume acela de a avea un raspuns la cele mai multe dintre problemele cu care se poate confrunta o tara, democratia reprezinta in continuare o solutie pentru toate tarile lumii.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_r%C4%83zboaielor_civile#Rusia_Sovietic.C4.83

http://en.wikipedia.org/wiki/Politics_of_Bosnia_and_Herzegovina

http://www.fundforpeace.org/global/?q=fsi-grid2012



Decizia:

Mihaela Gherghe

A1:

Felicitari pentru modul in care ai structurat discursul, mod care l-a facut foarte usor de urmarit. Referitor la continut, in ceea ce priveste primul argument, mi-ar fi placut o explicare mai detaliata asupra motivului pentru care valorile enumerate de tine sunt incompatibile cu democratia. Avem in vedere faptul ca de esenta democratiei moderne este in primul rand reprezentativitatea si legitimitatea, si nu atat respectarea drepturilor omului in acceptiunea lor vestica. Referitor la al doilea argument, din nou, trebuie sa nu pierdem din vedere faptul ca nu avem doar o viziune abstracta asupra acestui sistem de guvernamant, ci il privim si raportandu-ne la alternativele existente, iar chiar dupa ideile expuse de tine democratia se prezinta ca o alternativa viabila.

Continut: 10

Strategie: 8

Stil: 4



N1:

Consider foarte eficienta contraargumentarea adusa primului argument afirmator – intr-adevar, se puteau observa exemple de state democrate c hiar in lista mentionata de primul afirmator (Turcia). La fel, primavara araba reprezenta un exemplu bun pentru a identifica dorinta oamenilor de schimbare. As fi recomandat ca ultimul citat pe care-l dai, al lui Churchill, sa fi fost dezvoltat chiar intr-un argument negator, pentru ca era o pozitie foarte solida care sa sustina dezirabilitatea democratiei prin prisma faptului ca nu am „descoperit” nimic mai eficient. Te-am depunctat cu un punct la sectiunea strategie pentru depasirea limitei de cuvinte, insa in economia discursului a parut o alegere strategica buna, ai folosit bine cuvintele in plus. Alta recomandare pe care o am de facut se refera la dovezile prezentate – wikipedia e un loc bun de plecare, dar datorita faptului ca este o pagina cu continut generat de utilizatori, n-as recomanda sa va bazati pe ea. Puteti incepe cercetarea de la wikipedia si sa continuati cu articole din reviste de specialitate.

Continut: 13

Strategie: 8

Stil: 5



A2:

In ceea ce priveste problema rolului celor doua echipe, sunt de acord ca trebuie sa avem in vedere avantajele si dezavantajele pe care democratia le aduce, dar nu trebuie sa privim acest sistem in abstract ci, cum au facut-o si negatorii, raportandu-ne si la alternativele existente. Prin urmare, nu va fi suficient sa ramana un dezavantaj „in picioare” pentru ca echipa afirmatoare sa castige dezbaterea.

Resustinerea primului argument, desi o dezvoltare buna a ideilor prezentate de primul afirmator, nu ia in considerare obiectiile ridicate de primul negator, care a adus chiar o serie de exemple care sa va contrazica pozitia, dintre care cel mai rasunator este cel al Turciei.

Referitor la al doilea argument, din nou este resustinut fara a tine cont de atacurile negatoare, mai ales de problema compararii democratiei cu alte sisteme, unde se poate observa ca problemele pe care le identifici s-ar manifesta (si se manifesta) mult mai pronuntat. De asemenea, nu consider ca ai demonstrat ca democratia este „respinsa” de catre cetateni in conditiile in care negatorii prezentau si in acest caz exemple contrare – primavara araba.

Continut: 11

Strategie: 7

Stil: 4



N2:

Contraargumentarea adusa primului argument este una foarte buna, care surprinde esenta problemei si - mai ales – esenta motiunii, si anume „poate democratia oferi un raspuns pentru toate statele?”. Sunt perfect de acord ca nu era necesar ca negatorii sa dovedeasca ca democratia este un sistem perfect, ci daca poate sau nu sa ofere solutii pentru diferitele probleme care pot aparea in diverse tipuri de state. Aceeasi observatie este valabila si pentru statele divizate de confict – o eventuala „tiranie a majoritatii” trebuie sa fie pusa in balanta cu modul in care minoritatile sunt tratate intr-un regim totalitar, aspect pe care mi se pare ca ar fi fost util sa pui mai mult accent. Per total insa, ti-ai realizat povara de negator doi la nivelul asteptarilor.

Continut: 12

Strategie: 9

Stil: 5



Concluzii:

Decizia mea merge catre echipa negatoare. La sfarsitul dezbaterii s-au conturat doua arii de discutie,

si anume:



- Daca democratia poate sau nu oferi un raspuns pentru tarile a caror cultura promoveaza valori incompatibile cu acesta, arie castigata de echipa negatoare pentru ca afirmatorii nu au raspuns punctului ridicat de primul negator, sustinut si cu exemple edificatoare, si anume ca tocmai democratia este raspunsul pentru a ne asigura ca promovam din partea statului un mesaj corect, de egalitate si nediscriminare.

- Aplicabilitatea regimului in state divizate de conflicte etnice, arie castigata de asemenea de negatori intrucat au reusit sa arate ca democratia, desi imperfecta, ofera cel mai bun raspuns pentru aceste state.


A1 -> 24 puncte
N1 -> 26 puncte
A2 -> 22 puncte
N2 -> 26 puncte
Castiga echipa:

Stefana si Stefana (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.