Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'The Straw Hats' (afirmatori) vs 'Bianca si Paula' (negatori)

A1 (Daniela Teodora Toma)

            Instabilitate cauzată de conflicte regionale cu efecte globale, ineficienţă, dezamăgirea opiniei publice sau crize. Suntem nevoiţi să înţelegem că aceste aspecte au dobândit un caracter accentuat în ultimii ani.

            De aceea, şi nu numai, e timpul să afirmăm că democraţia nu e un răspuns pentru toate ţările.

            Prin aceasta, echipa afirmatoare înţelege că este momentul să declarăm că forma de organizare şi de conducere a unei societăţi în care exercitarea directă a puterii de către popor este garantată prin lege şi care are la bază modelul Occidental nu reprezintă o soluţie pentru toate statele.

            Cazul afirmator are la bază ideea că o democraţie parţială reprezintă un eşec.

            În primul rând, democraţia poate fi asemănată cu o reţetă. Dacă folosim doar ingrediente asemănătoare şi în alte cantităţi, nu vom avea niciodată un rezultat desăvârşit. De aceea, în momentul în care nu există un climat propice pentru a stabili un model de guvernare de tip democratic occidental, atunci când acesta nu se potriveşte cu valorile societăţii, rezultatul nu va fi cel aşteptat, ci un eşec. Echipa afirmatoare consideră că un regim eşuat nu este unul dezirabil, iar din acest motiv democraţia nu este o solutie pentru toate statele.

            Cele mai evidente exemple sunt în Asia, Orientul Mijlociu şi America Latină. Culturile democratice din Asia sunt de cele mai multe ori nedezvoltate, chiar şi în ţări care au trecut prin democratizare [1]. De asemenea, religia constituie un impediment pentru dezvoltarea democraţiei, în special în Orientul Mijlociu. Liderii islamici sau militari se află la conducerea statelor, împiedicând în acest fel conturarea unei guvernări cu adevărat democratice, angajându-se în politici externe agresive sau restricţii cu caracter religios impuse cetăţenilor. Toate acestea fiind spuse, se poate observa cât este de important ca regimul să fie în concordanţă cu mediul în care este aplicat şi nu doar să reprezinte o copie a unui ideal occidental, după cum arată majoritatea democraţiilor orientale. Mai mult decât atât, putem afirma că, deşi Primăvara Arabă a reprezentat un punct de cotitură pentru aceste societăţi, s-au înregistrat şi scăderi în susţinerea protestelor, mai ales în Siria, Bahrain şi Yemen [2]. Acest lucru poate fi atribuit dezamăgirii resimţite faţă de ineficienţa democraţiei promovate de către noii lideri în soluţionarea problemelor societăţii. Toate acestea reprezintă exemple prin care se poate vedea că dacă o democraţie nu este una totală, aceasta nu-şi va îndeplini obiectivul, de aceea acest model nu reprezintă un răspuns pentru toate statele.

            În al doilea rând, democraţia este, printre altele, asigurată de organizarea unor alegeri corecte şi libere însă se pune întrebarea dacă acestea pot asigura „un al doilea mandat al democraţiei”, sau, mai precis, continuarea unei guvernări de tip democratic prin alegerea unor reprezentanţi ce promovează astfel de principii?

            În momentul de faţă nu putem afirma că se poate asigura instaurarea unei guvernări democratice de tip vestic într-o ţară ce a fost condusă de un regim dictatorial, nici măcar cu ajutorul Occidentului, exemplu fiind alegerile prezidenţiale din Egipt din Iunie, când alegătorii au avut de ales între un islamist sau un fost ministru al regimului Mubarak [3]. Un alt exemplu îl constituie Iranul, unde regimul fundamentalist islamic rămâne la baza societăţii chiar dacă liderii sunt aleşi direct de către populaţia statului [4].

            Ameninţarea unui regim nedemocratic se regăseşte şi în state în care, deşi se organizează alegeri libere şi corecte, grupările extremiste sunt tot mai bine reprezentate, precum în Ungaria, unde partidul de extremă dreapta Jobbik a intrat în Parlament cu 16.67% din voturi [5]. Mai mult, in 2009, Alberto Fujimori era încă susţinut de 2 treimi din populaţia peruană, deşi urma să fie condamnat la 25 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii [6], ceea ce arată vulnerabilitatea populaţiei în faţa unei conduceri abuzive iar în tari ca Rusia sau Ucraina, doar 50% sau mai puţin dintre alegători susţin existenţa unui regim democratic [7], un adevăr alarmant pentru viitorul democraţiei.

            În concluzie, democraţia nu este o soluţie pentru toate statele deoarece nu poate fi aplicată sau menţinută în totalitate în orice colţ al lumii şi în orice situaţie, luând în considerare climatul şi specificul acelei zone şi fiindcă o conducere nedemocratică se poate instaură şi prin mijloace democratice.

[1],[2],[7] http://www.closer2oxford.ro/uploads/2012/06/12/Democracy_Index_2011.5yjahi.pdf

 [3] http://communities.washingtontimes.com/neighborhood/egypt-pyramids-and-revolution/2012/jun/23/egyptian-presidential-election-sparks-new-crisis/

[4] http://news.bbc.co.uk/2/hi/middle_east/8098305.stm

[5] http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/hungary/7578561/Hungary-elections-first-step-to-power-for-far-Right-since-Nazi-era.html

[6] http://www.cbc.ca/news/world/story/2009/04/07/peru-fujimori-convict-murder007.html


N1 (Bianca Vasilache)

    Instabilitate cauzată de conflicte regionale cu efecte globale, ineficiență, dezmăgirea opiniei publice, crize. Suntem nevoiți să înțelegem că aceste aspecte au dobândit un caracter accentuat în ultimii ani, fiind însăși reacția cetățenilor aflați încă sub regimuri autoritare.

            Dar ce este democrația, acest termen cheie al întregii dezbateri, insuficient definit de către echipa afirmatoare? În sens larg, democrația este o formă de guvernământ care proclamă suveranitatea poporului, bazată pe separația puterilor în stat și pe votul universal. Privind însă mai în detaliu, putem observa o serie de elemente esențiale: libertatea de exprimare, pluralismul politic, egalitatea în fața legii și respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

            Nu există și nu va exista niciodată un model de democrație universal aplicabil în cele peste 200 de țări ale lumii, întrucât aceasta ia forme diferite în funcție de cultură, religie și context social, păstrându-și însă mereu aceleași elemente esențiale, care se suprapun peste nevoile fundamentale ale individului.

            Astfel, echipa negatoare susține că democrația este un răspuns pentru toate țările, întrucât statul trebuie să fie expresia intereselor poporului și nu invers.

            În primul rând, după cum ne propune echipa afirmatoare, vom analiza situația țărilor din Asia, Orientul Mijlociu și America Latină, țări care sunt, momentan, în plin proces de schimbare a regimului politic, în care deci nu se poate încă vorbi de o nemulțumire a poporului față de o democrație deja testată. Ne confruntăm în aceste state cu lupta dintre cetățenii care vor să-și dobândească drepturile și libertățile fundamentale și conducătorii totalitariști care nu vor să renunțe la putere. Nu vorbim așadar despre țări pentru care sistemul democratic nu este un răspuns, ci despre țări în care deținătorii puterii actuale fac totul pentru a-și menține autoritatea, refuzând, în ciuda revoltelor populare, să accepte acest răspuns.

            Luând exemplele din Siria, Bahrain și Yemen, putem afirma că diminuarea protestelor contra regimului totalitar nu a fost rezultatul unor cetățeni dezamăgiți de ineficiența soluțiilor democratice în comparație cu cele totalitare, ci a intervenției armate din partea guvernului[1].

            Cât despre afirmația „Culturile democratice din Asia sunt de cele mai multe ori nedezvoltate chiar și în țări care au trecut prin democratizare.” vă vom aduce câteva exemple de țări din Asia, care nu numai că au adoptat cu succes acest regim­, dar au avut parte și de o evoluție înfloritoare. Japonia este una dintre cele mai avansate țări din punct de vedere tehnologic și a 3-a putere economică din lume,  India, Coreea de Sud și Indonezia, făcând de asemenea parte din G-20[2]. În domeniul tehnologiei și al ustensilelor medicale se remarcă mai ales Taiwan, o țară foarte stabilă, puțin afectată de criza economică.

    De asemenea, acestea constituie și exemple de țări în care democrația s-a dezvoltat în ciuda impedimentui religios și cultural invocat de echipa afirmatoare. Taiwan (93% budiști), India (80,5% hindu), Tailanda (95% budiști) și Indonezia (87,2% musulmani) sunt mai mult decât relevante[3], aceasta din urmă demonstrând că principiile democratice pot să coexiste cu legea islamică.

    Al doilea argument al echipei afirmatoare constă în absența unei garanții a continuității democrației în defavoare totalitarismului. Negatorii consideră că într-un stat în care principiile democratice sunt respectate, iar interesele cetățenilor bine reprezentate, nu există pericolul reinstaurării regimurilor totalitare, în sprijinul acestei afirmații stând numeroasele exemple din istoria modernă a lumii, ce demonstrează că odată instaurate, regimurile democratice nu au fost înlăturate din dorința cetățenilor (Franța, Marea Britanie, Germania, Italia).

   În ceea ce privește alegerile prezidențiale din Egipt, victoria islamistului Mohammed Morsi în fața fostului ministru al regimului Mubarak demonstrează tocmai dorința de schimbare, întrucât politica islamistă modernă se apropie tot mai mult de principiile democratice[4]. Cât despre situația din Iran, în care cetățenii continuă să voteze cu un conducător autoritar, este esențial să menționăm că cei care dobândesc funcții politice sunt aleși de către Consiliul Gardienilor, la rândul lor nominalizați de către liderul suprem, Ali Khamenei, acesta asigurându-și astfel controlul politic absolut. De asemenea, după ultimele alegeri din Iran, au avut loc numeroase proteste stradale ce acuzau fraudarea acestora de către Mahmoud Ahmadinejad[5].

  Așadar, „Nimeni nu pretinde că democrația este perfectă sau atotștiutoare. Într-adevăr, s-a spus că democrația este cea mai rea formă de guvernământ, exceptând toate celelalte forme încercate de-a lungul timpului.” (Winston Churchill)

[1] http://www.understandingwar.org/report/syrias-armed-opposition

[2] http://en.wikipedia.org/wiki/G-20_major_economies#List_of_members

[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Religions_by_country

[4] http://en.wikipedia.org/wiki/Criticism_of_Islamism#Innovations_to_Islam

[5] http://en.wikipedia.org/wiki/Politics_of_Iran


A2 (Mihaela Ţuţu)

               Echipa afirmatoare va începe discursul al doilea prin a contraargumenta spusele colegilor.Din punct de vedere logic,definiţia dată de noi democrației este corectă,ea oferind informații necesare si suficiente.

                În primul rând,echipa negatoare prezenta pluralismul politic drept unul dintre elementele esențiale ale democrației.Pluralismul politic definit ca un principiu director care permite coexistența pașnica de interese diferite,convingeri si moduri de viața [1] ;adică existența mai multor partide.Așa cum  Petre Ţuţea afirma,democrația este sistemul social în care fiecare face ce vrea  și-n care numarul înlocuiește calitatea.Triumful cantităţii împotriva calităţii.Unul dintre elementele esențiale ale democrației,pluralismul politic,poate face rău statului.România este un exemplu în care existenţa mai multor partide provoacă lupte pentru putere,nicidecum pentru interesele cetățenilor sau pentru respectarea drepturilor fundamentale ale acestora.De asemenea, în România oamenii s-au revoltat împotriva unui sistem democratic(amintim protestele din iarna).

                 În al doilea rând,echipa negatoare spunea că Taiwan este o ţară foarte stabilă.Totuși,independenţa Taiwanului nu a fost proclamată official deoarece Republica Populară Chineză a anunţat că va începe un razboi în acest sens cât și datorită faptului că în opinia publică din Taiwan părerile asupra necesității proclamării oficiale a independenței față de Republica Populara Chineza sunt împărțite [2].De asemenea, ţări din Africa,Asia și Orientul Miljociu au procente ridicate de căsătorii ale copiilor,rate ridicate ale sărăciei,natalităţii,mortalităţii si o mare incidenţă a conflictelor civile [3].

Indonezia și alte ţări asiatice democratice sunt dezvoltate în privinţa economiei,asa cum a spus și echipa negatoare însă,majoritatea cetăţenilor sunt afectaţi si astfel democraţia este înţeleasă greșit. În ceea ce privește regimurile totalitare,acestea s-au instaurat și în ţări democratice de-a lungul istoriei :Regimul dictatorial Germania-Hitler votat în 1933,fascismul în  Italia, și acum sunt extremiști în Olanda,Danemarca, și Ungaria.Arătăm,prin exemplele anterioare,că lumea nu mai dorește să sustină democraţia, mai ales în ţări care „au adaptat” democraţia dupa modelul lor și sunt democraţii tinere.

                Democraţia a dispărut în câteva mari ţări nu pentru că oamenilor le displăcea,ci pentru că se săturaseră de șomaj si nesiguranţă. În disperare de cauză ei au preferat să sacrifice libertatea, în speranţa că vor primi ceva de mancare.-Președintele Americii,1938.  

                   Argumentele susţinute în discursul al doilea al echipei afirmatoare vin în completarea celor deja prezentate in primul.Echipa afirmatoare crede că democraţia nu este o soluţie pentru toate statele,deoarece majoritatea ţărilor care au preluat acest model nu respectă principiile de bază ale ei,nu respectă drepturile fundamentale ale omului,nu oferă libertate de exprimare.De exemplu, comisarul european Stefan Fuele este îngrijorat de întemniţarea jurnaliștilor în Turcia care investigau anumite comploturi împotriva Guvernului [4].Una dintre cele mai dezvoltate ţari din Asia este China,ea ocupând  cea de-a doua treaptă din punct de vedere economic,la nivel mondial.Datorită combinării politicii comuniste cu modelul capitalist de economie,au fost posibile investiţiile străinilor,iar existenţa „a doua sisteme” face ca această ţară asiatică să uimească întreaga lume prin rapiditatea cu care s-a dezvoltat.

                   Democraţia integrală e o utopie, în special la noi unde religia abuzului, moştenirea de la tiraniile trecutului,sunt singurele  cu trecere adevărată. Democraţia trebuie temperată şi dirijată după climatul fiecărei ţări. Fiindcă democraţia, ca şi temelia ei, libertatea, presupune cetăţeni care întâi ştiu să-şi împlinească perfect datoriile către colectivitate şi numai pe urmă îşi exercită drepturile.

                    Legea trebuie să fie lege şi pentru cel ce o face ca şi pentru cel ce o suferă. Noi avem legile cele mai liberale şi mai umanitare din lume, copiate fireşte de la alţii dinaintea noastra.Le-am adoptat lesne,deoarece  ştim că tot nu le aplicăm. Mai bine am avea legi puţine şi mai moderne care să se aplice sever de sus în jos şi să facă adevărată educaţie cetăţenească. Asta ar fi prima treaptă a democraţiei adevărate.”Constantin Rotaru  [5].

                   În concluzie,prin argumentele aduse,echipa afirmatoare susţine moţiunea conform căreia democraţia nu este un răspuns pentru toate statele.

[1]http://ro.wikipedia.org/wiki/Pluralism_politic

[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Taiwan

[3] http://www.violentaimpotrivafemeii.ro/datesistatistici/casatoriecopii/

[4] http://www.ziare.com/international/turcia/drumul-spinos-al-democratiei-in-turcia-1079533

[5] http://www.citatepedia.ro/index.php?id=135824


N2 ()



Decizia:

Draghicescu Victor

Având în vedere că N2 a abandonat, meciul merge la afirmatori.
Iată și comentariile individuale pentru afirmatori:
A1 
Apreciez că ați înțeles la ce se referea această moțiune. Cu toate acestea, ați ales să vorbiți de "țări din orientul mijlociu". Mi-ar fi plăcut să fiți un pic mai specifici: de exemplu țara x era democratică și la un moment dat nu a mai suportat atâta democrație și a hotărât să fie o dictatură militară brutală. 
Sau oamenii și-au dat seama că sunt foarte proști și că au nevoie de un lider luminat. Deși cu alte formulări, exemplele există. 
Discursul a reușit mai degrabă să demonstreze că democrația incompletă nu poate funcționa. 

A2
Al doilea discurs a fost mai la obiect pentru că a contracarat exemplele oferite de negatori și a arătat mai exact care sunt defectele democrației. 
Încercați să nu mai arguementați prin intermediul citatelor. Folosiți-le doar ca să extindeți propria idee nu în locul acesteia. 
Oricum ați indicat sursele și ați folosit ghilimele deci e ok.:P

A1 23
A2 24

A1 -> 23 puncte
N1 -> 0 puncte
A2 -> 24 puncte
N2 -> 0 puncte
Castiga echipa:

The Straw Hats (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.