Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Lidia si anca' (afirmatori) vs 'Bogdan si Miruna 7be' (negatori)

A1 (anca goldis)

   În deshiderea discursului, aș dori să clarific cuvintul cheie din moțiune și anume: democratie-este o forma de organizare a societatii in care puterea este detinuta de popor puterile fiind separate:legislativ, executiv, judecatoresc. In momentul actual, in majoritatea statelor regimul politic este cel democratic prin reprezentanti( presedinte, cancelar, etc.), acestia fiind alesi prin vot , castigatorii( fie ca sunt primari sau presedinti) iau decizii in numele alegatorilor, fara a-i mai consulta de fapt pe acestia, de unde poate aparea de fapt prima problema a democratiei actuale: lipsa consultarii reale cu poporul, acesta , la final, neavand de fapt aproape niciun impact in procesul decizional, lucru ce duce la abuzuri si decizii ce defavorizeaza la final populatia.

   De asemenea, trebuie sa ne legam si de elementul votului, caracteristica definitorie a democratiei. Mai este votul o metoda eficienta si ,,curata" de a se alege conducatori? Daca ar fi sa privim imaginea in ansamblu, raspunsul ar fi nu- populatia, ca si masa, este mai mult sau mai putin manipulabila si de cele mai multe ori nu are aptitudinile necesare pentru a alege cine este cea mai bune ,,unealta" pentru bunastarea lor, votand uneori reprezentati incompatibili cu cerintele tarii. De asemenea, mai se pune problema sistemului de votare( jumatate+1) care de multe ori a dus la divergente intre masele de alegatori cu viziuni politice diferite, ducand chiar la conflicte( Turcia, dupa alegerea lui Erdogan), si ne punem intrebarea: este moral sistemul de votare, care poate duce la nemultumirea sau chiar dezavantajarea a aproape jumatate din populatie?

   Pentru a demonstra incompatibilitatea regimului democratic in anumite societati, echipa afirmatoare vine cu 3 argumente:

  1.1. Imposibilitatea aplicarii democratiei in anumite societati

  ,,Pentru o democratie sanatoasa este nevoie de o societate sanatoasa". Un citat menit sa rezume acest argument. Democratia, in esenta ei, se bazeaza pe lipsa coruptiei, pe o intelegere intre clasele sociale si o oarecare informare a societatii. Aici se pune problema tarilor aflate in colaps economic( Grecia), cu conflicte interne dar si externe (Irak, Libia etc.) dar si tarile in care educarea si informarea populatiei sunt aproape inexistente( tarile din centrul Africii). In lipsa unei educatii si informari minime, electoratul nu va sti si nu va intelege agenda politica a candidatilor, coruptia putand interveni foarte usor iar abuzurile survenind garantat. De asemenea, si in situatii politice sau sociale extreme, cum ar fi conflictele stradale, pot aparea candidati ,,oportunisti" care sa se bazeze pe slabiciunea populatiei. In cazul tarilor aflate in colaps, de asemenea, democratia este de asemenea inaplicabila datorita instabilitatii populatiei, deciziile nefiind coerente. Totusi, trebuie sa ne referim si la background-ul social al fiecarui stat, in Libia de exemplu, societatea nu ar permite femeii sa voteze, conducatorul nefiind de fapt alesul poporului, ci doar al barbatilor.

  1.2.Alternative care functioneaza

   Anglia, Suedia, Japonia. Sunt doar cateva dintre tarile in care monarhia constitutionala s-a dovedit a fi regimul potrivit. Monarhul fiind parte legislativa a celor 3 mari puteri, succesorul fiind pe linie ereditara. Putem sa ne referim si la impactul pe care monarhul in are asupra stabilitatii sociale prin modelul oferit( cel mai bun exemplu este cel al imparatului nipon si discursul sau dupa dezastrul de la Fukushima, reusind printr-un simplu discurs sa restabileasca ordinea). Comunismul, desi poate parea exagerat , functioneaza, in tari precum China, reusind sa mentine tara pe primele locuri in topul mondial al economiei si oferind catatenilor libertati asemanatoare celor din regimurile democratice. Un alt exemplu sunt regimurile ,,hibrid" precum cele din Africa, unde monarhul are un rol echivalent cu cel al presedintelui. Deci, alternative functionale exista.

  1.3. Guvernele de tehnocrati

  Un guvern de tehnocrati reprezinta un guvern condus de intelectuali specialisti in domeniul tehnicii. Acest regim s-a dovedit salvator in cazul democratiilor in declin( Italia), reusind mult mai repede si mai eficient sa restabileasca echilibrul economic si social. Aceasta ,, conducere a elitelor" s-a dovedit de multe ori superioara democratie prin capacitatea decizionala a conducatorilor.

  In concluzie, democratia nu este un ,,bine" cum o considerau americanii in timpul razboiului din Vietnam, cel putin nu pentru toate tarile. Nu putem crea un algoritm sau un test pentru a vedea daca democratia este potrivita unei tari, tiparele variaza in functie de fiecare stat, rigiditatea valorilor democratice nesatisfacand din ce in ce mai des nevoile populatiei.


N1 (Bogdan Gliga)

  Buna ziua. In calitate de echipa negatoare, suntem de acord cu definitia adusa de catre afirmatori, cu mentiunea ca un stat democratic nu este definit strict prin prezenta votului si ci prin prezenta elementelor specifice constitutionalismului liberal, si anume limitarea puterii guvernului si existenta unui stat de drept.

  In primul rand, la nivelul primei probleme ridicate de echipa afirmatoare,si anume ca alesii nu isi consulta electoratul cu privire la problemele aparute, avem 2 raspunsuri. In primul rand, democratia ne permite sa ii tragem la raspundere pe alesii nostrii, iar in cazul in care nu isi respecta promisiunile facute, ei nu vor mai fi alesi pentru un al doilea mandate, iar politicienii nu isi doresc acest lucru. In al doilea rand, nu vedem cum o democratie directa, in care cetatenii sunt consultati la fiecare problema ar avea un impact mai bun, avand in vedere ca acest tip de guvernare este complet ineficient. Cazul Californiei, unde s-a ajuns ca 85% din bugetul statului sa nu poata fi controlat de legislativ, intrucat a fost preaalocat de catre populatie prin referendurimuri, confirma acest lucru.

Trecand mai departe, premisa ca populatia nu poate sa aleaga conducatorii in “concordanta cu cerintele tarii” e pur si simplu o speculatie, nefind dovedita sub niciun punct. Provocam echipa afirmatoare  sa ne arate de ce acest lucru se intampla si sa ne dea un exemplu de un alt regim sub care “cerintele tarii” sunt mai bine indeplinite.

1.1

Echipa negatoare nu sustine astazi ca in a 2-a zi de cand o tara face tranzitia spre democratie vom avea niste valori puternice, abuzurile vor disparea si presa va fi total libera. Insa, ceea ce sustinem noi este ca toate aceste lucruri se vor intampla doar sub strindartul democratiei. Nu ne putem astepta ca oamenii ce se afla sub o monarhie autoritara(Statele din Golf) sau dictaturi(Cuba, China) sa isi insuseasca anumite valori democratice, presa sa fie libera si oamenii sa aiba accest total la cunoastere, deoarece ele sunt momentan oprimate. Ceea ce trebuie sa facem este sa permitem acestora sa se dezvolte, intrucat si Europa secolului XIX se afla in saracie, dar totusi acum suntem democrati. Coreea de Sud era ravasita de lupte, si totusi acum e democratica. Democratia aduce impreuna cu ea valori democratice. Mai mult, intrucat majoritatea banilor sunt folositi in regimurile opresive de catre elita conducatoare preponderant in scopuri proprii, nu vedem de ce bogatia populatiei de rand ar trebui sa reprezinta un criteriu de judecare, avand in vedere ca atata timp cat un lider are puterea absoluta el nu are niciun motiv sa creeze o clasa de mijloc puternica. El intotdeauna va prefera sa investeasca banii in securitate, un exemplu fiind faptul ca 13% din PIB-ul Arabiei Saudite merge spre armata si politie.In cazul democratiei, acei bani se vor consuma spre binele populatiei, creand o patura de mijloc puternica si tara beneficiand astfel de toate beneficiile capitalismului.  Putem afirma astfel ca democratia duce la bogatie, si nu invers.

1.2

La nivelul alternativelor, este complet gresita asumptia echipei afirmatoare ca Anglia sau Suedia nu sunt democratii. Monarhul in acele state are rol pur dimplomatic, el neavand nicio putere executiva sau legislativa. Daca intr-adevar ei ar avea dreptate, echipa negatoare nu isi poate explica existenta Partidului Conservator sau Laburist din Marea Britanie. Mai mult, excludem din start comunismul ca fiind o alternativa viabila iar sutele de mii de prizonieri politici, violuri si disparitii ce au loc in China impreuna cu propaganda de stat, cenzura extrema si politia secreta ne dau dreptate. Mai mult GDP-ul pe cap de locuritor nu este mai mare ca al Turkmenistanului sau al Ajerbaidjanului, dovedind astfel beneficiile mici ale comunismului chinez. In plus, chiar daca modelul economic al Chinei aduce beneficii individului de rand, nu vedem de ce toate aceste presupuse avantaje economice nu ar putea sa existe si sub un regim democratic.

  La nivelul monarhiilor hibride spunem ca asupra acelui monarh, chiar daca are rol de presedinte, populatia nu are parghii de control, pe cand intr-o democratie ele exista. Deci nu vedem de ce ar fi benefica o guvernare autoritara care nu poate fi influentata de catre popor, in care conducatorul are statut de semi-zeu in fata unui stat de drept democratic.

1.3

               In final, nu putem lua in considerare tehnocratia ca find o solutie viabila. In primul rand, guvernele de tehnocrati pot functiona la fel de bine si sub democratie, demonstrand asta Mario Monti, prim-ministrul technocrat al Italiei. In al doilea rand, daca ar fi sa vorbim despre acest guvern inafara democratiei, in care acesti technocrati isi fac de cap fara sa raspunda in fata nimanui, atunci ajungem din nou intr-o autocratie. In acest caz, nu avem nicio parghie de control asupra lor si riscam ca in ciuda “inteligentei” lor sa devenim propriile lor marionete.                

                Pentru a concluziona, echipa adversa nu ne-a prezentat la niciun moment vreo analiza detaliata a cerintelor pe care trebuie sa le aiba un stat pentru a devein democratic, si astfel datorita acestui lucru si datorita faptului ca v-am demonstrat ca democratia este cea care duce la oameni bogati, libertatea presei, lipsa abuzurilor si nu invers, credem ca am castigat dezbaterea de astazi !


A2 (Lidia Cercega)

Astăzi echipa afirmatoare vă demonstrează cum democraţia nu funcţionează acolo unde societatea nu este pregătită, şi că nu este mereu benefică în anumite cazuri.

Un dezavantaj al democraţiei este chiar nerespectarea promisiunilor politicienilor, iar lucrul acesta se observă cel mai bine în politica românească. De asemenea, datorită faptului că un conducător poate fi ales doar de o majoritate 50%  plus 1, deseori apar conflicte în societate între cele două tabere. În continuare, argumentele echipei afirmatoare resusţinute:

1.1

Democraţia este o formă de guvernământ viabilă pentru state care dispun de instituţii necesare şi mai ales care dispun de o societate pregătită. Ce înseamnă o societate pregătită pentru democraţie? Înseamnă informare si cunoaştere oferite de mass-media, educaţie, organizare. Într-o ţară din centrul Africii unde nu există presă, mai mult de jumătate din populaţie este analfabetă iar oamenii sunt extrem de dezorganizaţi, naivitatea cetăţenilor constituie o problemă. Toate democraţiile au nevoie de alegeri, dar nu toate alegerile duc la democraţie. În astfel de societăţi nepregătite pentru democraţie, fraudarea alegerilor ar fi extrem de uşoară. Este adevărat că nu există vot greşit, însă există vot dat în necunoştinţă de cauză, care clar este o problemă a democraţiei. Oamenii din asemenea ţări africane nu işi doresc democraţie, doresc doar un trai de viaţă decent, iar problemele de sărăcie acută din asemenea zone nu sunt datorate sistemelor autocrate. Aceste probleme nu ar fi deloc rezolvate prin democratizare.  Singura modalitate de a democratiza aceste state ar fi cu forţa, iar exemplul SUA-Irak ne dovedeşte faptul că acest lucru nu este de dorit. Aceste probleme nu ar fi deloc rezolvate prin democratizare.  Democraţie nu înseamnă neapărat bogăţie, precum afirmă echipa negatoare. Să nu uităm că tocmai datorită capitalismului există criza economică şi că tocmai datorită influenţei sectorului privat democraţia este dezechilibrată. China este exemplul prin care un sistem nedemocratic poate funcţiona cu capitalismul. De asemenea în anumite state arabe regimul autocrat este benefic. Să nu uităm că dacă grupările extremiste sau chiar teroriste ar ajunge la putere prin alegeri fraudate sau nu, ar exista un real pericol pentru restul populaţiei. Prin astfel de regimuri, populaţia arabă este ţinută sub control. Echipa afirmatoare cu siguranţă condamnă nerespectarea drepturilor omului, însă consideră că o populaţie analfabetă, neinformată, dezorganizată nu ar fi în stare să analizeze, să judece corect politica zilelor noastre., nu ar fi pregătită pentru alegeri democratice.

1.2

Desigur că Anglia, Suedia şi Japonia sunt democraţii, însă echipa afirmatoare a subliniat rolul de model al unui astfel de monarh, capacitatea sa de a instaura ordine. Repet, nici echipa afirmatoare nu aprobă abuzurile comunismului în China, însă consideră că doar prin îmbinarea acestui tip de guvernare cu o politică capitalistă acest stat a a avut o creştere economică extraordinară în ultimii 30 de ani. Să nu uităm că comunismul nu înseamnă cenzură şi deţinuţi politici, acestea sunt doar consecinţe ale unui regim comunism extremist. Comunismul, aşa cum a fost definit de Marx înseamnă bunăstarea întregii populaţii, neexistenţa săracilor, constituirea unui echilibru între păturile sociale.

1.3

Având în vedere că guvernul tehnocrat nu este ales de popor, ci numit, constituit de politicieni, putem afirma că acesta nu este chiar o caracteristică a democraţiei. Chiar aşa, această modalitate constituie salvarea unui stat dintr-o criză.

Aşadar, echipa afirmatoare v-a demonstrat cum pentru anumite ţări, în anumite cazuri, democraţia nu este cea mai fericită alternativă. Aşadar, a venit timpul să afirmăm că această formă de guvernământ nu reprezintă un răspuns pentru întreaga omenire.


N2 (Miruna Semenescu)

Niciodata nu vom sustine ca democratia este un sistem fara greseli, fara lucruri care trebuie imbunatatite, insa simpla existenta a acestora nu justifica abandonarea democratiei. Ceea ce trebuie sa va facem ca sa castigam aceasta dezbatere este sa va demonstram ca pentru orice stat nicio alta forma de guvernamant nu se potriveste mai bine ca si democratia. Pentru ca echipa adversa sa castige, doar a exemplifica puncte slabe a democratiei nu este de ajuns. Ea trebuie sa argumenteze si sa demonstreze ca autocratia, comunismul sau orice alta forma de guvernare este superioara democratiei. Din nefericire, ei nu au fost  nici macar aproape de a demonstra acest lucru.  
1.1  
   
Echipa adversa priveste lucrurile in sens invers, si nu reuseste sa vada calea logica a evenimentelor. O societate democratica succede instalarea democratiei, si nu invers. Niciodata un stat nu va fi „pregatit pentru democratie” in timp ce se afla sub un regim opresiv. Oamenii isi vor insusii aceste valori democratice doar in momentul cand vor fi expusi la ele. Cetatenii unui stat vor putea sa construiasca un puzzle de institutii legitime doar cand vor fi pusi in situatia sa faca acest lucru. Si acum sa luam lucrurile punctual:  
            La nivelul noilor democratii, care sunt vulnerabile fraudei electorale, solutiile sunt multe. Putem lua exemplul Nigeriei, unde voturile s-au trimis in Elvetia pentru a fi numarate si pentru a se legimita rezultatul. Putem aplica aceasta metoda pe scara larga si astfel frauda este eliminata.  
            La nivelul argumentului advers conform caruia oamenii din acele tari nu vor decat un trai decent avem 2 raspunsuri. In primul rand, se ajunge la bogatia clasei mijlocii si joase cel mai bine intr-o democratie. Acest lucru se intampla datorita faptului ca conducatorii alesi isi vor asigura sansa la un nou mandat doar daca aduc prosperitate economica masei largi de oameni, si astfel toata energia lor va fi concentrata asupra acestui aspect. Mai mult, sub un stat autoritar o mare parte din bani merg spre armata si politie, intocmai pentru a mentine linistea publica. Spre exemplu in Arabia Saudita 13% din PIB merge spre armata, iar un Oman 8%. Un al doilea raspuns este ca oamenii din acele zone vor si drepturi, nu doar bogatie. Spre exemplu, Primavara Araba a inceput cand Mohammed Bouazizi si-a dat foc fiindca politia i-a ingradit dreptul de a-si vinde fructele in piata. De asemenea, femeile lupta pentre drepturile lor in acea zona, deci cetatenii vor si drepturi, nu doar bani.  
            Un alt punct la care echipa adversa greseste este cand sustine ca astfel de regimuri sunt benefice populatiei. Daca ar fi sa comparam tarile proaspat democratizate din Nordul Africii cu autocratiile din acea zona ne-am convinge de acest lucru instant. Este chiar absurd sa sustii ca un autocrat precum Bashar al-Assad, care a omorat pana acum aproximativ 12 000 de cetateni syrieni este mai de preferat decat situatiile din Tunisia, Lybia sau Egipt unde alegerile democratice sunt in plina desfasurare fara violente.  
Sa nu uitam ca la un moment dat, si Germania sau Anglia erau la un moment dat autocratii „nepregatite pentru democratie”, dar iata ca democratia aduce cu ea bogatie, valori democratice si alfabetizarea maselor, si noi nu vedem de ce nu am putea aplica acest principiuu si tarilor din ziua de azi. 
 
1.2
La acest nivel, nu mai intelegem ce sustine echipa adversa. Cu siguranta monarhiile de tipul Angliei nu sunt o alternativa deoarece este sunt in sine democratii. Mai mult, nu vedem de ce boom-ul economic al Chinei nu putea avea loc si sub un regim democratic. Si din nefericire, in ciuda a ceea ce sustinea Marx, in China comunismul inseamna cenzura si detinuti politci. Astfel, aceasta parte a argumentului advers nu sta in picioare fiindca nu ne-au prezentat nicio alta alternativa viabila.
 
1.3
Pentru a incheia discutia vag irelevanta despre guvernele technocrate, trebuie sa le impartim in 2 categorii: cele care functioneaza intr-o democratie si cele care nu se afla sub controlul populatiei. Daca e sa vorbim de prima, ea vine clar in avantajul nostru. Daca e sa vorbim despre un guvern de technocrati care este practic autoritar, ne aflam intr-o autocratie, neavand control asupra conducatorului. Prin simplul fapt ca il numim pe autocrat „technocrat” nu ne asigura ca vom avea parte de un conducator intr-oardevar expert in domeniu, daca intr-adevar nu vom avea nicio parghie de control asupra lui sau asupra comisiei care il aleg, intrucat nu ne aflam intr-o ipotetica democratie.
 
Pentru a incheia aceasta dezbatere, sustinem ca democratia nu este perfecta, dar este singura forma de guvernamant ce are potential de a ridica economic intreaga populatie, pentru a le oferi drepturi si libertati si pentru a crea a societate perfecta. Intr-adecar, are anumite probleme, insa asta nu este nici pe departe un motiv pentru a o abandona.



Decizia:

Liviu Gajora

Felicitări ambelor echipe pentru o dezbatere bună menținerea unei structuri clare pe tot parcursul dezbaterii.

Voi trata separat fiecare discurs, cu observații și sugestii atât la nivel de argumentare, cât și de strategie și stil, urmând ca la final să reiau ariile de conflict și să motivez succint verdictul.



A1 – 24 (13, 8, 3)

Definiție clară, specifică și nepărtinitoare a conceptului de „democrație”.

Problematica votului este una interesantă, însă nu sunt convins de modul în care folosiți strategic acest argument. Susțineți că votul, „caracteristică definitorie a democrației”, nu este o metodă „eficientă și curată” de a alege conducătorii, însă lipsește o alternativă care să nu se facă vinovată de aceleași dezavantaje. Cred că acest fapt e semnalat și de N1, atunci când susține că sistemele autoritare nu au deloc „pârghii de control”, câtă vreme democrația are, chiar dacă puține și limitate în uz. Exemplul Turciei ar fi avut un impact mai mare în favoarea voastră dacă ați fi reușit să arătați că impactul social este unul care duce la o serioasă instabilitate, și nu doar la „divergențe între masele de alegători”, divergențe care pot fi considerate ca fiind inofensive la scară mare.

Atenție la formularea titlurilor de argumente: ele nu trebuie să fie o reformulare a moțiunii (ex.: „Imposibilitatea aplicării democrației în anumite societăți”). Totodată, formulați argumentele ca propoziții, cu subiect și predicat, nu ca titluri (ex.: „Alternative care funcționează”). Acest lucru conferă mai multă claritate și specificitate întregului discurs.

În ce privește argumentul 1.1, ideea are potențial, însă nu este suficient de coerentă. Colapsul economic, conflictele interne sau externe și lipsa de informare a populației sunt probleme sensibil diferite care pot fi afectate de (și respectiv pot afecta) democrație în moduri diferite. Mecanismul prin care prezența democrației poate înrăutăți situația în cazul unor țări africane este diferit de mecanismul prin care prezența democrației poate înrăutăți situația în Grecia, spre exemplu. Concentrați-vă pe o singură idee în cadrul unui argument.

Atenție la repetiții (ex.: „In cazul tarilor aflate in colaps, de asemenea, democrația este de asemenea inaplicabila datorita instabilității populației…”).

Folosiți gerunziul cu măsură („…corupția putând interveni foarte ușor iar abuzurile survenind garantat”).

Atenție la diferența dintre „datorită” și „din cauza”: „datorită” se folosește de obicei atunci când rezultatul este unul benefic, pentru care ar trebui să fim recunoscători, iar „din cauza” se folosește cu precădere când rezultatul este unul nefast.

Încercați să alegeți cu mai multă atenție exemplele. În cazul argumentului 1.2. niciunul dintre cele 3 exemple nu reprezintă un sistem ne-democratic, după cum bine observă ulterior și N1 și N2; monarhii au, în fiecare dintre cele 3 cazuri, îndatoriri predominant simbolice, sistemul de guvernare rămânând cel al statului de drept, în care puterea este împărțită în mod echitabil între organismul legislativ, cel executiv și cel juridic.

Argumentele aduse în discuție trebuie să fie specifice poziției pe care o susțineți. Scenariul prezentat în argumentul 1.3. poate fi pus în practică atât într-un sistem democratic, cât și într-unul democratic. Guvernul de tehnocrați este mai degrabă un instrument specific de conducere a unui stat și nu exclude în mod inerent un anumit sistem de principii de guvernare (cum ar fi democrația).

N1 – 25 (13, 8, 4)

Contraargumentarea definiției afirmatoare este parțial justificată. Votul (în sensul de alegeri libere) reprezintă un element de bază al conceptului de democrație. La fel de adevărat este, însă, că ideea de stat de drept ar trebui să reprezinte mai degrabă centrul acestei dezbateri. Acestea fiind spuse, ar fi fost util să detaliați care sunt principiile specifice presupuse de noțiunea de „stat de drept”.

Acordați mai multă atenție explicării legăturii dintre raționament și exemplu. În cazul argumentului referitor la vot ideea că guvernarea directă este ineficientă nu este automat demonstrată de faptul că în California „s-a ajuns ca 85% din bugetul statului să nu poată fi controlat de legislativ”. Depinde de ce instituții este controlată această parte de buget și în ce măsură și cu ce efecte economice și sociale funcționează acestea.

Evitați argumentele circulare. Nu vă opriți la a spune că „Democrația aduce împreună cu ea valori democratice.” Arătați de ce aceste valori sunt mai bune/profitabile decât valorile ne- sau anti-democratice.

Chiar dacă ideile sunt bune, trebuie să fiți atenți și la formulare. Când spuneți că „nu vedem de ce bogatia populatiei de rand ar trebui sa reprezinta un criteriu de judecare” vă contraziceți singuri din punct de vedere strategic, din moment ce în cadrul aceluiași paragraf lăudați democrația pentru capacitatea democrației de a construi „o patura de mijloc puternica”. Bogăția statului nu este importantă (pentru că, așa cum remarcați și voi, statul poate decide să folosească banii în alte scopuri decât pentru a ajuta populația); cea a populației, însă, este.

Sunt argumente care au nevoie de cel puțin două dovezi pentru a demonstra convingător raționamentul. Spre exemplu, atunci când spuneți că „13% din PIB-ul Arabiei Saudite merge spre armata si politie”, procentul „13%” nu are nicio valoare dacă nu îl comparați cu procentul dintr-o democrație.

Evitați formulările care absolutizează discursul. Nu puteți exclude „din start comunismul ca fiind o alternativa viabila”, pentru că moțiunea tocmai asta vă cere: să luați în considerare alternative la democrație. Chiar dacă motivele pentru care comunismul nu ar trebui luat în seamă vi se par evidente, în cazul acestei moțiuni nu puteți pleca de la premisa că toată lumea vă împărtășește convingerile.

A2 – 23 (12, 7, 4)

Explicați întotdeauna impactul argumentelor voastre. De pildă, când spuneți că regula majorității care se aplică în cadrul sistemelor de vot duce la „conflicte în societate între cele două tabere”, explicați cât de grave pot deveni aceste conflicte și în ce fel pot duce ele la scăderea calității vieții cetățenilor.

Nu faceți afirmații categorice nefondate. Atunci când, referindu-vă la țările africane, spuneți că „problemele de sărăcie acută din asemenea zone nu sunt datorate sistemelor autocrate”, este nevoie cel puțin de oferirea unor cauze alternative, dacă nu chiar a unor dovezi concrete (studii, afirmații ale unor experți în domeniu) care să sprijine această afirmație.

Din nou, atenție la diferența dintre „datorită” și „din cauza” (ex.: „tocmai datorită capitalismului există criza economică”).

În general argumentele care fac trimitere la teorie ignorând realitatea nu sunt câștigătoare. Tipurile de regimuri politice nu există în vid, ci au întotdeauna consecințe reale (lucru remarcat și de N2). Chiar dacă în teorie „comunismul nu înseamnă cenzură şi deţinuţi politici, acestea sunt doar consecinţe ale unui regim comunism extremist”, în practică s-a dovedit până în prezent că aceste lucruri se întâmplă. Pentru a suspenda această premisă, că abuzul, cenzura și violența sunt inerente unui regim comunist, aveți nevoie de mai multă analiză și mai multe dovezi. Există contraexemple? Există un model în care comunismul poate evita aceste dezavantaje? Cum ar funcționa el diferit față de ce se întâmplă acum?

Adoptați formulări nuanțate, dar ferme, în susținerea argumentelor. Când spuneți în concluzie că „pentru anumite ţări, în anumite cazuri, democraţia nu este cea mai fericită alternativă”, e posibil să nu „loviți” suficient de puternic. Spre exemplu, ideea că democrația este contraproductivă pentru anumite țări exprimă un mesaj mai clar decât ideea că democrația nu este cea mai bună dintre alternative (formulare care lasă loc, în continuare, ideii că democrația este totuși o alternativă rezonabilă).

N2 – 27 (14, 9, 4)

Încercarea de încadrare strategică a dezbaterii („Ceea ce trebuie sa va facem ca sa castigam aceasta dezbatere este… Pentru ca echipa adversa sa castige…”) este bine făcută, însă vine tardiv în dezbatere și poate fi bănuită de rea-voință. Încercați să faceți orice mențiuni referitoare la abordare în primul discurs al echipei.

Dovezile nu sunt suficiente prin ele însele. Trebuie comparate și analizate. Faptul că „in Arabia Saudita 13% din PIB merge spre armata, iar un Oman 8%” nu ne spune dacă acest lucru este anormal (și în ce măsură) în lipsa unor procente din țări democratice.



Verdict

Am identificat 2 arii de conflict majore și una minoră în această dezbatere. Prima arie de conflict este în ce măsură democrația și valorile democratice sunt benefice anumitor țări în care nivelul de educație sau de bogăție nu este comparabil cu cel din democrațiile cu tradiție. Cred că negatorii au câștigat această arie atât la nivel strategic, arătând că relația este mai degrabă inversă (ar trebui să adoptăm democrația pentru că duce la avantaje, nu să o punem în practică doar atunci când avem deja avantajele), cât și la nivel de argumente specifice pe drepturile omului (ca în cazul Chinei și Siriei) sau nivelul de bunăstare economică.

A doua arie de conflict este cea referitoare la existența unor alternative viabile de guvernare. Și aici negatorii au fost mai convingători din punctul meu de vedere, pe de o parte pentru că au respins exemplele monarhiilor din discursurile afirmatoare, pe de altă parte pentru că au adus discuția în sfera politicii pragmatice, în care regimurile autoritare aduc cu sine un preț greu de plătit de populație.

Aria minoră de conflict este cea referitoare la alternativa specifică a unui guvern de tehnocrați. Contraargumentele din ultimul discurs negator tranșează această problemă din punctul meu de vedere, arătând că această modalitate de guvernare este fie un exemplu în favoarea echipei negatoare, fie un contraexemplu de bună guvernare.

Argumentele referitoare la vot ca procedură esențial democratică, deși au rămas fără o respingere directă în ultimul discurs, nu au fost suficient de bine dezvoltate și folosite din punct de vedere strategic pentru a înclina balanța în favoarea echipei afirmatoare.





A1 -> 24 puncte
N1 -> 25 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 27 puncte
Castiga echipa:

Bogdan si Miruna 7be (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.