Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Gelu' (afirmatori) vs 'Diana si Alex' (negatori)

A1 ()

E timpul ca mass media privata sa aiba responsabilitati educationale fata de public=

Introducere: Atunci cand 2 din 3 oameni cred ca informatiile provenite din mass-media sunt conforme cu realitatea si prezentate obiectiv [1] si pentru 80% din populatie televizorul reprezinta principal sursa de informare in privinta politicii [2], trebuie sa ne intrebam daca nu ar trebui sa impunem standarde si noi responsabilitati in domeniul mass-media, pentru a ne asigura ca publicul nu va adopta automat idei propagandiste, informatii trunchiate, asa cum se intampla acum.

Definitii: Prin responsabilitati educationale intelegem obligatia canalelor media private de a promova, intr-o cantitate satisfacatoare, programe de interes educational, precum: documentare, adaptari artistice, programe culturale, campanii de informare asupra unor probleme de interes piblic (prevenirea epidemiilor, probleme supuse referendum-urilor la nivel national) etc.

Interpretarea motiunii: Vom justifica necesitatea introducerii obiectivelor de ordin educativ printre obligatiile legale ale mass-mediei private, in acelasi mod in care sunt prevazute in cazul mijloacelor media publice, luand in considerare efectele pe care aceasta schimbare le-ar produce.

Contextul: Conform legislatiei actuale, doar canalele publice si-au insusit rolul educational, insa programele de acest gen au o aplicabilitate scazuta: in primul rand,  cotele de audienta ale massmediei publice sunt mult mai scazute (5% Romania [3]), iar in al doilea rand, si aceste canale prefera sa difuzeze programe orientate spre consum, non-educationale pentru a se mentine in competitia pentru audienta.

Pe de alta parte, sesizam o crestere a influentei mass-mediei, si de asemenea o crestere a efectelor negative generate de continutul acesteia in ce priveste comportamentele deviante [4], adoptarea de opinii gresite alimentate de media [5] [6], lipsa unei optiuni politice reale, lipsa activismului social.

Ideea centrala:

Datorita influentei sale dovedite, se justifica introducerea programelor educationale in scopul transmiterii unor mesaje mai clare si mai corecte, care determina comportamente sociale imbunatatite.

Argumente:

  • Mass media privata ar trebui sa aiba responsabilitati educationale pentru ca are o atat de mare influenta

Tocmai pentru ca mass-media are atata influenta asupra unui auditoriu neavizat si credul[7], trebuie sa preia si responsabilitatea acestei influente. Pentru ca media are un rol atat de mare in formare opiniilor si sustinerea ferma a deciziilor privitoare la viata socio-politica, este important sa ne asiguram ca libertatea presei nu duce la promovarea unor concepte false sau opinii daunatoare, lucru care se intampla. Mass media trebuie sa ofere instrumente pentru formarea unor opinii corecte si informate, trebuie sa arate publicului ce e bine sa faca si ce nu, tocmai pentru ca auditoriul  rareori stie sa priveasca analitic si realist. Singurul mod de a determina mass-media sa isi indeplineasca rolul este de a o oblige sa difuzeze programe educative si de interes in loc de programe comerciale, politizate sau senzationaliste.

  • Mass media privata poate obtine rezultate acolo unde alte mijloace nu ajung

Pentru ca mass media privata acopera uniform si aproape in totalitate populatia unei zone, de cele mai multe ori mesajele difuzate prin astfel de canale ajung mult mai eficient la publicul tinta decat prin alte mijloace care fie au acoperire limitata, fie sunt foarte costisitoare sau nu la fel de rapide. Uneori, DOAR prin intermediul mass-mediei s-a putut ajunge la anumite segmente de populatie [8]. De asemenea, promovarea prin aceste canale a fost adesea mai eficienta, chiar cand nu era singurul mijloc de comunicare, datorita caracterului interactiv si accesului usor la informatie.[ 9]

 

  • O astfel de implementare va avea ca efect responsabilizarea educationala a mass-mediei private

Responsabilizarea educationala este esentiala deoarece duce in timp la cresterea calitatii fenomenului social si la dezvoltarea spiritului critic al publicului. Atunci cand hranesti publicul cu informatie de proasta calitate si nu-i oferi o perspectiva corecta asupra realitatii,  acesta nu va face efortul de a sorta aceasta informatie, ci va imbratisa una dintre multele opinii nefundamentate [10]. Pe masura insa ce publicul este ‘’educat” prin furnizarea de informatii limpezi, bine orientate, va incepe sa gestioneze singur aceste resurse, facand alegeri corecte, ceea ce va duce la o crestere a calitatii fenomenului social, precum si la dezvoltarea spiritului critic al receptorilor, ceea numim “media literacy”. [11]

Concluzia: Daca mass-media privata ar fi constransa spre prezentarea mesajelelor educationale, efectele acestora vor fi vizibile la nivelul societatii. Aceste efecte vor fi semnificative, atat datorita raspandirii ample a mesajelor, cat si din cauza influentei pe care mass-media privata o are asupra oamenilor .

 

Surse:

  1. 1.          BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006 http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  2. 2.         “Influenta media asupra comportamentului electoral”, raport final, septembrie-octombrie 2007, Centrul de Sociologie Urbana si Regionala pentru CNA http://www.cna.ro/IMG/pdf/Inf_media_elect_CNA2007.pdf
  3. 3.         Programele TVR, TVR online, 29 martie 2007, http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"&HYPERLINK "http://www.tvr.ro/articol_organizatie.php?id=14&c=192"c=192
  4. 4.         “The influence of media violence on youth”, Craig A. Anderson, Leonard Berkowitz, Edward Donnerstein and co. Psychological science in the public interest, American Psychology Society, vol.4, no.3, Decembrie 2003, http://www.psychologicalscience.org/pdf/pspi/pspi43.pdf
  5. 5.         “Public opinion, the media and their influence on public policy”, Aris Jameson, Helium, http://www.helium.com/items/1036958-public-opinion-the-media-and-their-influence-on-public-policy
  6. 6.         “Americans are pretty confused about cap and trade”, Good Politics Blog,Andrew Price, 12 mai 2009 http://www.good.is/post/americans-are-pretty-confused-about-cap-and-trade/
  7. 7.         BBC/Reuters/Media Center poll: Trust in Media , Globescan Incorporated, 3 mai 2006http://www.globescan.com/news_archives/bbcreut.html
  8. 8.         “The penetrating educational effect of a mass-media based fund-raising campaign “Heart for life””, Fønnebø VSøgaard AJ., Institute of Community Medicine, University of Tromso, Norvegia, publicat in Scandinavian Journal of Social Medicine, septembrie 1990, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2237326
  9. 9.         “Effects of mass media educational intervention during the 2005 cholera epidemic in Iran”, Mohammad-Hossein Baghianimoghadam, Mohammad-Hasan Ehrampoush, Behnam Baghianimoghadam, Yazd University of Medical Sciences, publicat in 2009 in Iranian Journal of Clinical Infectious Diseases http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"0HYPERLINK "http://www.sid.ir/en/VEWSSID/J_pdf/122020090208.pdf"90208.pdf
  10. 10.     “Television drove viewers to the web to explore Obama-Muslim Rumors, study finds”, Science Daily, 27 septembrie 2010, in care se arata ca 12 % din populatie chiar a crezut ca Obama este musulman http://www.sciencedaily.com/releases/2010/09/100927175042.htm
  11. 11.     “What is Media Literacy”, Media Awareness Network, http://www.media-awareness.ca/english/teachers/media_literacy/what_is_media_literacy.cfm

 


N1 (Diana Dragos)

E timpul ca Mass-Media privata sa aiba responsabilitati educationale fata de public

Echipa negatoare, discurs negator I

In cele ce urmeaza, negarea motiunii de fata se va face nu printr-o abordare bazata pe pareri personale cu influenta morala si etica, ci una bazata pe logica si functionalitate; ba mai mult, vom urmari rolul definitoriu al factorilor luati in calcul, astfel incat aceasta abordarea negativista sa fie pe deplin justificata.

La inceputurile Mediei, paradigmele vremurilor erau universal valabile din simplul fapt ca acestea nu erau propagate la scara larga - astfel incat micile erori din tehnica si chiar gandirea oamenilor vremii nu erau pe deplin resimtite. Respectiv, un tratat de fizica putea fi corect sau eronat, dar intrucat transmiterea sa se facea prin tiparire la scara mica, nu se putea ajunge la o universalitate a tratatului, astfel incat el primea calificativul veridicitatii odata cu publicarea sa, ramanand ca peste ani sa fie validat sau invalidat.

Dar cu aparitia tipariturilor de scara mare, a radioului, televizorului si ulterior a internetului, impasul nascut odata cu crearea mijloacelor de informare in masa a fost urmatorul – prin anularea barierelor impuse de tehnica vremurilor trecute, se putea realiza informarea publica fara ca informatiile in sine sa fie testate [anume, un subiect era deschis populatiei de catre Media fara ca el sa fie constrans de valoarea sa de adevar]; sau, se lua in calcul necesitatea rationalizarii informatiei, urmand ca aceasta sa fie selectata in functie de veridicitatea sa; respectiv ce este fals sa fie blocat si ce nu este fals sa nu fie blocat publicului. Dupa acest criteriu, selectarea informatiilor deschise publicului larg si procesul de selectare in sine a fost reglementat in majoritatea constitutiilor democratice si para-democratice ale lumii, chiar si in Romania [1], de unde si credinta in forta de educare pe care Mass-Media o are.

Insa, este just a spune ca Mass-Media privata are obligatii educationale fata de publicul sau, precum enunta primul discurs al echipei afirmatorilor? Sau, va intrebam, nu este o obligatie personala a fiecarui individ sa-si reglementeze propriile influente in ceea ce priveste educatia informala a sa sau a copiilor sai? Anume, daca un post de televiziune transmite gogomanii, nu este datoria ta ca si parinte, sa schimbi postul ori sa opresti televizorul – caz in care copilul tau se uita la postul in cauza? Sau sa faci singur anterior mentionatele; intrucat daca poti critica lipsa educatiei in Mass-Media, poti foarte bine sa actionezi in aceasta masura prin selectarea informatiilor pe care le primesti. Avand accesul la posturi private, automat inseamna ca ai acces la posturi educationale cat si posturi de divertisment. Iar cand vine vorba de educatie formala in sine, nu va trimiteti copiii la scoala, asa cum ati fost la randul vostru trimisi de parinti?

Intr-adevar, Mass-Media statala [nationala] este reglementata prin lege la a informa si educa publicul; acest fapt fiind, din nou, inscris in Constitutie. Insa acelasi fapt nu poate fi inscris si in cadrul Mass-Mediei private, intrucat este pana la urma, privata! In ceea ce priveste aceasta bransa a industriei la nivelul televiziunilor, ea este caracterizata de tendinta sa evidenta de a acapara anumite publice tinta. Plecand de la aceasta idee, respectivele publice tinta apeleaza la posturile anterior-mentionate, tocmai pentru ca acele posturi isi modeleaza programele intr-o maniera in care satisfac cerintele oamenilor -  dar se prea poate ca acei oameni sa nu se simta satisfacuti de programe educationale. Existenta posturilor de televiziune private se datoreaza tendintei oamenilor de a cauta o ocupatie a timpului liber, de a se relaxa. Iar, trist cum este, curiozitatea si stimularea sunt de cele mai multe ori cauzate de conflicte si agresivitate. [2] De unde si tendinta fireasca a Mass-Mediei private de a actiona asupra acestui public tinta.

Cat despre veridicitatea informatiilor, la fel cum informatiile transmise de televiziuni pot fi eronate/ manipulatoare, cum spun afirmatorii, mai ales in cadrul politicii, asa pot fi si in cazul televiziunilor educationale. Paradigmele raman paradigme, insa nu aceasta este miza motiunii.

Concluzionand, remarcam o vasta arie decizionala in ceea ce priveste selectarea informatiilor primite din Mass-Media. Iar atata timp cat va exista complementaritate intre educational si divertisment, necesitatea implementarii Mass-Mediei private unor conditionari este, evident, inutila. Nu atat din cauza complementaritatii anterioare, ci in principal din cauza faptului ca vorbim de o bransa privata, nereglementata de catre ordonante nationale.

  1. 1.      – Constitutia Romaniei, Art. 30, p.4; Art.31, p.1, p.2;
  2. 2.      - http://www.adevarul.ro/actualitate/social/televizor-emisiuni-scandal-vintila_mihailescu-alfred_bulai-bogdan_teodorescu_0_365963830.html

A2 ()

E timpul ca mass media privata sa aiba responsabilitati educationale fata de public

Intr-un stat democratic fiecare are dreptul de a alege informatia necesara lui. Dar tot intr-un stat democratic statul are obligatia de a-si proteja cetatenii de potentialele pericole din mass-media. De ce sa lasam fiecare om sa alerge cum doreste prin informatia, in mare parte gresita, si sa nu-l atentionam sau noi ca stat sa-i creeam un drum bun pentru dezvoltarea lui personala.

S-a pus problema modului in care obligi mass-media privata sa ofere informatii educative publicului.  Statul stabileste anumite criterii care trebuie respectate de o anumita societate pentru a intra pe piata, asa va fi si in cazul mass-mediei private. Pentru a putea functiona trebuie sa respecte cateva criterii puse de stat, unul dintre ele fiind difuzarea de informatii educative catre public.

Avand in vedere ideea principala a echipei afirmatoare mass-media privata este cea mai buna varianta de a determinat un comportament social imbunatatit al cetatenilor.

Datorita influentei foarte mari a mass-Mediei aceasta va putea determina o responsabilizare a societatii. Prin faptul ca statul va oblia mass-media sa ofere informatii mult mai corecte si mai clare populatia va deveni mult mai selectiva in alegerea informatiei. Aceastia nu se vor mai uita la TV sau nu vor mai citit ziare de dragul de a citi sau privi o emisiune despre viata unei persoane publice. Populatia va primi informatii despre subiecte mult mai importante si mult mai relevante. In plus se va evita si posibilitatea unei manipularii deoarece informatiile prezentate vor fi foarte diversificate astfel populatia va avea d elaes intre opiniile mai multor oameni nu a unuia singur cum se intampla in prezent in multe cazuri. Acest lucru va duce si la o responsabilizare a mass-mediei, ca din cauza transformarii populatiei in niste cititori mult mai selectivi si mass-media va trebui sa fie mult mai atenta la  informatia prezentata.

Mass-media privata trebuie sa publice informatii educative si pentru ca in unele cazuri este singura care poate ajunge in zone izolate. In multe zone mass-media privata este singura care poate ajunge la populatie pentru ca detine resursele necesare. In specila mass-media scrisa tinde tot mai multe sa ajunga in zonele izolate de munte pentru a informa populatia. Astfel daca ei au acees la aceste zone si prin faptul ca vor fi obligatii sa prezinte infromatii corecte si clare numarul oamenilor informatii cu ceea ce se intampla cu vietile lor si cu societatea in care traiesc creste.

In concluzie mass-media trebuie sa aiba responsabilitati educationale pentru ca este benefic atat pentru ei cat si pentru societateta in acre ei isi desfasoara activitatea.


N2 (Alexandru-Gabriel Ioana)

E timpul ca Mass-Media privata sa aiba responsabilitati educationale fata de public

Echipa negatoare, discurs negator II

Echipa afirmatoare face referire la responsabilitatea , ba chiar obligatia pe care statul (democratic in acest caz), o are fata de cetateni de a-i proteja de potentialele pericole din mass-media. Iata de ce acest lucru nu este posibil:

In primul rand statul nu are nici macar responsabilitatea, cu atat mai putin obligatia de a proteja cetatenii de asemenea lucruri, acest lucru nefiind stipulat in constitutia tarii cat si regulamentele nationale. Mai mult decat atat, una dintre valorile fundamentale ale unei societati democratice este libera exprimare. Cum poate statul sa protejeze cetatenii de aceste potentiale pericole fara a atenta la libera exprimare a cetatenilor, si deci a canalelor mass-media?  In plus, care sunt aceste pericole? Cine le determina si pe ce criterii vom imparti lucrurile ca fiind periculoase sau nu?

In al doilea rand, nu intra in atributiile statului rolul de a-l ghida pe cetatean in alegerile sale in ceea ce priveste informarea sa de orice fel. Statul trebuie sa ramana impartial. Din moment ce un post de televiziune a primit aprobarea CNA-ului, statul nu poate face liste cu posturile la care ar trebui sa ne uitam sau care ar trebui evitate pentru ca reprezinta “pericole” la adresa societatii.

In al treilea rand, media privata supravietuieste prin profit. Acestia ar falimenta daca ar implementa programe educative in proportie mai mare decat cele conforme cu profilul postului. In plus, pe ce criterii se determina daca un program este educativ sau nu? In momentul de fata in Legea Audiovizualului se precizeaza faptul ca televiziunile au responsabilitati educative fata de public, dar nu se puncteaza ce inseamna exact acest lucru.

Se vorbeste in discursul afirmatorilor despre faptul ca, avand responsabilitati educative, mass-media va prezenta informatii mai diversificate asupra anumitor subiecte, evitand manipularea. Inclusiv in ziua de astazi multitudinea de canale private ofera o varietate de pozitii si pareri referitoare la anumite subiecte. Se sustine faptul ca diversificand informatiile din mass-media, cititorii vor deveni mult mai selectivi in ceea ce priveste informatia in sine. Sa nu uitam ca oamenii asociaza un anumit tip de program unui anumit canal. Astfel, asociaza stirile cu anumite canale, emisiunile de divertisment cu altele, iar introducerea unor segmente educative in grila acestor programe va fi in detrimental rating-ului acelor programe.

In discursul afirmator se vorbeste despre o influenta covarsitoare a mass-mediei private in zonele izolate ale Romaniei datorita singularitatii acesteia ca sursa de informare. Or, intrebarea noastra este daca populatia, sa-i zicem, izolata a patriei isi permite (financiar) accesul la mass-media privata? Cu riscul de a ne repeta, miza acestei dezbateri consta in mass-media privata, si nu cea de stat. Iar, cu tot respectul pentru rationamentul afirmator, informarea populatiei izolate se face prin mass-media statala, nationala; si nu privata. Mai mult, daca ar fi sa luam in considerare exemplul afirmator privitor la tiparituri, probabil ca din 15 ziare doar unul ar ajunge in varf de munte, deci cetatenii respectivi ar avea acces doar la un singur canal de informare, care ii poate manipula sau nu, stiind ca detine monopolul. In plus, traind izolati, oamenii respectivi nu sunt afectati de evenimente care nu ii privesc si nu nu vor fi influentati in mod special de informatiile educative; daramite sa spunem ca vietile le sunt afectate de mass-media privata.

Vom incheia punand accentul din nou pe faptul ca, avand acces la televiziune privata oamenii pot decide singuri, in baza ratiunii cu care au fost inzestrati, ce tip de canal de televiziune sa urmareasca sau pe care ziar sa il citeasca. Oamenii interesati de cultura sau de oricare domeniu al educatiei pot avea acces mult mai facil in zilele noastre, si datorita internetului, la o varietate imensa de informatii. Modul in care isi fac alegerile depinde numai de ei. Nu este vina mass-mediei daca simtim un regres al normelor societatii de astazi, este vina omului. Iar rezolvarea nu consta in vindecarea unor zgarieturi de pe fata moralitatii noastre prin masuri anti-democratice precum afirmarea motiunii in cauza, ci in reeducarea si refacerea normelor societatii in care traim. Nu contestam faptul ca mass-media privata este preponderent lipsita de factori culturali sau educationali; dar reeducarea ‘omului’ trebuie cu precadere sa porneasca de la alti oameni, de la etica si de la un sistem educational sanatos; existenta mass-mediei private fiind posibila insusi datorita decaderii eticii si valorilor noastre. Ea este o urmare deci, si nu un factor de influenta!



Decizia:

Adrian Ghite

Incep prin a felicita ambele echipe pentru o dezbatere de calitate. Intai voi analiza prestatia individuala a vorbitorilor, iar la final imi voi dezvalui decizia.

Primul vorbitor afirmator are un discurs foarte bine structurat, marca a experientei in dezbateri. El imi prezinta situatia actuala, in care ne aflam, isi prezinta filosofia de caz, iar mai apoi aduce trei argumente care sustin si care sunt foarte bine legate de interpretarea motiunii din punctul de vedere a afirmatorilor. E de asemenea remarcabil research-ul extensiv care l-a intreprins, insa as prefera ca in discursul sau sa-mi explice efectiv acele dovezi, sa-mi itereze continutul lor in cadrul discursului, nu sa se multumeasca la a mentiona foarte pe scurt ideea lor centrala.

Negatorul 1 vine cu un discurs in care lanseaza o serie de idei interesante, dintre care pune accentul pe capacitatea oamenilor de a alege programele care sa le urmareasca, de a-si selecta singuri informatia care decid sa o primeasca. Totodata, aduce in discutie natura privata a majoritatii mijloacelor media, de aici deducand faptul ca acestea nu pot fi pur si simplu controlate prin legiferare. Ca negator 1, ma asteptam de la el sa atace mult mai virulent ideile antevorbitorului sau. Este de esenta rolului de negator sa se adapteze, sa-si plieze discursul pe cazul afirmator si de aceea ar fi fost mai bine daca ar fi contraargumentat punctual ideile aduse de primul vorbitor. In absenta unei astfel de contraargumentari se naste impresia unui „discurs pregatit de-acasa”, discurs ce ignora mare parte a ceea ce s-a spus inainte.

Afirmatorul 2 pe de alta parte ia in considerare si combate ideile primului negator. Explica foarte bine cum intr-adevar statul are tot dreptul sa reglementeze anumite zone ale mediului privat si nu cade in capcana intinsa de primul negator cu aceasta idee a libertatii si detasarii totale a mediului privat de cel public, statal. De asemenea, reia ideile primului vorbitor intr-un discurs destul de structurat. Recomand echipei afirmatoare ca data viitoare sa imparta researchul intre cei doi vorbitori, astfel ca dovezile sa poata fi prezentate atat de primul, cat si de al doilea vorbitor in o proportie echilibrata.

Negatorul 2 prezinta un discurs excelent, in care ataca direct ideile echipei afirmatoare si totodata, puncteaza niste argumente foarte bune care nu au fost luate in considerare. Din pacate, toate aceste idei bune vin prea tarziu, acest discurs fiind mult mai potrivit ca un discurs de negator 1. Din pacate nu putem lua in considerare noile idei aduse de acest vorbitor, deoarece echipa afirmatoare nu mai are ocazia sa raspunda acestora. Totodata, la capitolul stil, ii sugerez acestui vorbitor sa renunte la a-si exprima ideile sub forma de intrebari si sa le transforme in argumente de sine statatoare. De asemenea, doresc nu numai de la acest vorbitor, ci de la toti o mai mare atentie la motiunea in sine, motiune ce nu ia in considerare ziarele si alte mijloace media ci se refera strict la posturile de televiziune.

In concluzie, din punctul meu de vedere echipa invingatoare este echipa afirmatoare. Aceasta nu numai ca s-a documentat mai bine, ci totodata a jucat mult mai aplicat, a luat in seama ideile echipei adverse si nu numai si-a reconstruit cazul propriu, ci a si combatut cu succes contraargumentele adversarilor. Echipa negatoare a pierdut meciul de astazi din cauza faptului ca nu au adus inca de pe primul vorbitor toate contraargumentele bune enuntate la nivelul vorbitorului doi, si astfel nu ar fi fost corect sa le iau in considerare.

Negatorii s-au axat pe posibilitatea omului de a alege programele care doreste sa le urmareasca, insa echipa afirmatoare a demonstrat mult mai bine necesitatea ca posturile de televiziune sa-si asume responsabilitatea educarii, chiar daca aceasta e impusa de catre stat. Stat care la randul sau are obligatia de a-si educa cetatenii si posibilitatea de a reglementa intr-o anumita masura mediul audio-vizual, un mediu deosebit de influent. Mi-ar fi placut sa vad mai multe arii de conflict si o echipa negatoare mai agresiva si mai vehementa la adresa adversarilor. Totusi, apreciez meciul ca fiind unul de calitate si doresc sa felicit din nou participantii pentru ideile enuntate.

A1 – 26 Puncte. N1 – 22 Puncte. A2 – 25 Puncte. N2 – 24 Puncte.

Va multumesc.

Adi Ghite 

A1 -> 26 puncte
N1 -> 22 puncte
A2 -> 25 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Teo si Gelu (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.