Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Adelina' (afirmatori) vs 'Cristina si Cristina' (negatori)

A1 (Teodora Oprea)

 

 

E timpul sa decriminalizăm pirateria pe internet?

Consideram ca acest mod de transmitere a informatiei prin Internet este caracteristic unei societati puternic tehnologizate. Este firesc ca o data cu diversificarea si liberalizarea mijloacelor de comunicatie sa nu mai poata fi aplicate aceleasi reguli pentru protectia drepturilor de autor precum cele folosite cand mijloacele de transmitere erau limitate si puteau fi usor controlate. Din acest punct de vedere, fenomenul “pirateriei” ar trebui mai degraba integrat si reglementat astfel incat sa functioneze pozitiv, decat combatut inutil si ineficient.

In cadrul acestei dezbateri, pirateria pe internet inseamna distribuirea de materiale protejate prin legea drepturilor de autor prin intermediul Internetului. Consideram ca ar trebui mentinuta incriminarea doar pentru acele acte de piraterie facute in scopul obtinerii de profit prin comercializare, pe cand utilizarea gratuita a materialelor protejate ar trebui permisa ca un fenomen natural si avantajos in societatea actuala.

  1. 1.      Nu exista metode eficiente de combatere a pirateriei

Un utilizator al internetului are la dispozitie peste 7 miliarde de pagini web[1]. A combate pirateria eficient inseamna sa detectezi aparitia materialului piratat si sa blochezi posibilitatea de distributie a materialelor piratate. Nu au fost gasite mijloace suficiente de depistare a paginilor cu continut piratat si a autorilor acestora, iar metodele de blocare nu sunt definitive, aceeasi informatie reaparand pe Internet la scurta perioada dupa ce a fost cenzurata. De asemenea pentru aplicarea unei sanctiuni trebuie verificata competenta unui stat de a o aplica, proces dificil intrucat o pagina de internet poate fi realizata si apoi transmisa de oriunde din lume. Metodele represive folosite pana acum, inclusiv cele de sanctionare penala si de confiscare a calculatoarelor, amenzi foarte mari sau incercarile de blocare completa a unor site-uri de sharing nu au reusit sa stavileasca fenomenul pirateriei.

  1. 2.      In conditiile actuale, este mai avantajos pentru autori sa faciliteze transmiterea informatiei

In societatea actuala, pietele de desfacere a produselor intelectuale depasesc granitele locale sau regionale, astfel incat un autor are interesul sa vanda cat mai mult, dar si sa isi asigure un public de consumatori fideli. Singurul mod in care pot fi obtinute ambele rezultate este cel al libertatii circulatiei produselor intelectuale.

In prezent, se considera ca persoana care lanseaza un album doreste ca CD-ul sau sa nu ajunga in mod gratuit la utilizatori pentru ca astfel sunt pierduti bani. Se neglijeaza faptul ca un consumator neavizat nu ar cumpara CD-ul pentru ca nu are nici un fel de stimul in acest sens. Gratuitatea ascultarii melodiilor i-ar asigura insa in mod gratuit si rapid autorului o baza larga de fani care vor cumpara fidel produsele legate de acel album din dorinta de a avea originalul. Nu mai cumpara CD-ul doar cei care isi permit sa riste bani pe o muzica slaba, ci toti cei care, descoperind muzica, au devenit fani.

De asemenea, este mai avantajos sa oferi o parte din produs in mod gratuit, pentru a atrage un numar mai mare de consumatori, carora le poti oferi alte produse sau servicii complementare si de o calitate sporita. Cel mai evident este cazul jocurilor online de tip Massive Multiplayer Online(MMO). Cu un cod sursa deschis publicului, cu servere private in care oricine poate sa joace fara sa plateasca nimic, totusi sunt multi doritori sa joace jocul platit, pe serverul original, deoarece serviciul oferit de compania care a creat jocul este mult mai bun decat cel piratat.  

  1. 3.      Avantaje pentru producatori si consumatori
    1. Calitatea produsului

Oferind posibilitatea de a testa produsele prin Internet, i se ofera ocazia utilizatorilor sa-si selecteze produsele consumate in cunostiinta de cauza. Cu cat isi permite sa testeze mai mult, cu atat are sanse mai mari sa gaseasca lucrurile de calitate si sa raspandeasca vestea. Avand mai multi testeri pentru un produs exista mai mult feed-back care duce intr-un final la cresterea calitatii produselor.

De asemenea, programe precum Android sau Linux[2] care au fost de la momentul creatiei lor open-source s-au dezvoltat mult mai rapid cu ajutorul utilizatorilor din intreaga lume care si-au adus contributia la produs. Jocuri precum Mass Effect[3] care s-au dezvoltat cu feedback continuu de la jucatori-testeri a avut un succes imens.

Posibilitatea de a implini cerintele publicului tinta este un avantaj enorm care duce la dezvoltarea unor produse de calitate ridicata si foarte apreciate de utilizatori.

  1. Satisfactia utilizatorului

Utilizatorii care sunt expusi la mai multe produse gratuite au posibilitatea sa aleaga in functie de calitate si de gusturi, pentru ca o data facuta alegerea, sa fie dispusi sa plateasca pentru un produs, dar DOAR pentru ca stiu ca are calitatile pe care le cauta. Serviciile suplimentare, atentia la calitatea acestora, atentia la calitatea produsului vandut fata de cel luat de pe Internet sunt motive pentru care oamenii inca mai cumpara astfel de produse si pentru care decriminalizare piraterii pe Internet ar trebui sa se produca.




N1 (Cristina Gheorghe)

            O societate cu pretentii moderne este o societate ce-si asuma riscuri si o societate ce nu renunta la nici o lupta in fata amenintarilor din zilele noastre. Una dintre acestea este pirateria online care afecteaza enorm drepturile de autor.
            In discursul meu va voi demonstra ca pirateria este un fenomen nedorit, care trebuie stopat numaidecat pentru a evita dezvoltarea lui deja incredibila.
            Echipa afirmatoare a restrans dezbaterea, dorind numai dezincriminarea faptelor de piraterie ce presupun folosirea gratuita a unei proprietati private fara dorinta de a obtine orice fel de profit personal. Echipa negatoare considera ca o restrangere de acest gen este inutila, in conditiile in care orice fel de piraterie are acelasi efect asupra producatorului: lipsa de respect fata de efortul acordat crearii si inhibarea motivatiei privind proiectele viitoare.
1.1  
Echipa afirmatoare porneste astazi de la o premiza gresita, afirmand ca pirateria online ar trebui sa fie decriminalizata deoarece nu poate fi controlata. Oprirea oricarei infractiuni prezinta dificultati, dar acesta nu este un motiv de a decriminaliza acea fapta si , practic, de a evita o problema. O astfel de masura face mult mai mult rau decat bine unei societati, fiind capabila de a crea precedente periculoase si de a crea un dezechilibru in sistemul de pedepse al unui stat.
In primul rand, orice fel de furt al unei proprietati private trebuie pedepsit conform legii si nu acceptat din cauza proportiilor la care a ajuns.
In al doilea rand, un fenomen ce degradeaza atat de mult dreptul de autor, o valoare a societatii din ziua de astazi, trebuie oprit. Tocmai proportiile la care a ajuns pirateria online ar trebui sa reprezinte o sursa de motivatie si mobilizare pentru a o combate si nu un pas in retragere. Solutia nu este aceea de a ignora problema, ci incercarea de a eficientiza sistemul.
Astazi exista diverse masuri, dupa cum au spus si afirmatorii, care, chiar daca nu sunt 100% eficiente, reusesc sa stopeze o parte din sharingul ilegal de fisiere. Pe langa asta, se incearca implementarea unor proiecte ca ACTA [4] care vizeaza un control mult mai viguros asupra activitatii online si protejeaza dreptul de autor. In plus, este popularizata creearea cat mai multor organizatii de genul bsa [1], ce lupta, de asemenea,impotriva pirateriei online. Autoritatile trebuie sa adopte masuri si mai dure,care ii vor face pe oameni sa se gandeasca de doua sau mai multe ori inainte sa pirateze un fisier.
1.2 Pirateria afecteaza foarte mult persoana care creaza. In momentul in care creatia sa este piratata de nenumarate ori, dar nu este cumparata, producatorul sufera pierderi financiare importante, fiindu-i imposibil sa recupereze banii investiti in realizarea produsului. Astfel, acesta nu mai are nici motivatie de a crea si, mai mult, de a oferi lucruri noi unui mediu ce nu il rasplateste si nu-i asigura resursele necesare pentru realizarea unui nou proiect. Pirateria nu reprezinta decat o inhibare a producatorului prin lipsa de apreciere reala din partea consumatorilor si fondurile insuficiente pentru punerea pe piata a unor produse noi. De exemplu, in industria muzicala se pierd anual peste 12 miliarde de dolari. [3]
Mai mult decat atat, pirateria ofera producatorilor fani a caror fidelitate merge numai pana la granitele gratuitatii. In momentul in care un produs poate fi achizitionat fara costuri de pe internet, nici o persoana nu va dori sa cheltuiasca bani pentru un original ce nu ofera nimic nou fata de materialul piratat.
Pe langa asta, prin piraterie nu se poate realiza decat un process fals de informare, pentru ca contactul direct cu produsul reprezinta deja o parte din procesul de cumparare si nu doar o simpla familiarizare cu acesta.
Informarea se poate face mai simplu prin citirea unor recenzii sau prin campanii publicitare, iar acei producatori carora nu le pasa de castiguri, ci doar de satisfactia consumatorilor isi pot oferi produsele ca open sources sau freeware.
Referitor la exemplul oferit de afirmatori in legatura cu jocul MMO, jucatorii nu platesc pentru ca li se pare ca produsul ca intreg este unul ce merita achizitionat, ci doar pentru a beneficia de o calitate sporita a conditiilor de joc.

1.3
Argumentul 3 ar echipei afirmatoare nici macar nu vorbeste despre un caz concret de piraterie. Faptul ca o companie decide, din proprie vointa, sa ofera publicului un extract din produsul sau nu contravine cu drepturile autorului si nu este, deci, un caz de sharing ilegal de fisiere. Oricum, pirateria nu presupune comunicare sau un dialog activ intre consumator si producator despre partilebune si cele rele ale unui bun, ci insusirea unor produse fara a avea drept de autor si folosirea lor fara consimtamantului celui ce le-a creat si fara a-i recunoaste acestuia suveranitatea asupra materialului.
Trecand la cazul echipei negatoare, acesta este structurat pe doua argumente.

I. Importanta dreptului de autor [2]
            Drepturile de autor reprezinta ansamblul prerogativelor de care se bucură autorii cu referire la operele create. Privarea acestora de drepturile lor prin piratarea proprietatii private reprezinta un furt, o infractiune ce, in Romania, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 4 ani si diverse amenzi.[5]
           Dreptul de autor impune respectul si recunoasterea, ambele binemeritate de producator pentru crearea unui produs. Acesta evita ca altcineva sa profite de pe urma bunului creat de alta persoana. Pirateria este cauza acestor situatii in care un fisier poate fi preluat de alta persoana care sa-si insuseasca meritele creeri sale, distragand intreaga atentie acordata adevaratului autor.
            Pe langa avantajele morale, drepturile de autor asigura producatorului si anumite recompense financiare care il ajuta in realizarea unei noi serii de bunuri. Aceste castiguri sunt cele ce stimuleaza si mai mult motivatia celui care creaza si cele care fac posibila realizarea proiectelor. Pirateria ar anula plata in bani a producatorilor, deoarece materialul piratat ar putea fi achizitionat numai online,gratuit. O astfel de atitudine ostila fata de eforturile depuse de comerciant nu numai ca-i diminueaza acestuia motivatia de a crea ceva nou, dar il si lasa in imposibilitatea de a incepe orice ce alt fel de plan al unui nou produs din cauza lipsei de resurse.
II. Descurajarea concurentei

In momentul in care producatorul nu-si mai castiga banii investiti in realizarea unui produs, acestuia ii este foarte greu sa-si dea seama de reactia consumatorilor fata de ceea ce a creat. Pe langa asta, ii este si mai greu sa realizeze o abordare a pietii fara a stii exact opinia oamenilor care ii folosesc produsul.
Mai mult, postarea intreaga sau numai a unor parti dintr-un produs pe internet poate duce la diminuarea sanselor lui de cumparare sau la cresterea lor, in functie de reactia pe care o creaza consumatorilor. Aceasta influentare a opiniei publice este incorecta odata ce este facuta fara stiinta producatorului si fara a-i oferi acestuia sansa de a-si sustine pozitia si apara produsul in cazuri dezavantajoase. Singurele criterii pe care ar trebui sa se bazeze concurenta pentru a fi corecta sunt un eventual istoric de folosire a produsului de catre consumator si campania publicitara realizata de fiecare companie, ceea ce permite unei persoane sa ia o decizie rationala fara a fi influentata radical de parti concrete si semnificative din bunul destinat vanzarii.

Luand in considerare toate punctele aduse de echipa negatoare, consideram ca motiunea ar trebui sa fie negata!

[1] http://www.bsa.org/country.aspx?sc_lang=ro-RO
[2] http://www.legi-internet.ro/lgdraut.htm
[3] http://www.techoclock.com/online-piracy-facts-numbers-rankings-more-infograph
[4] https://www.eff.org/issues/acta
[5] http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lcare_a_dreptului_de_autor



A2 (Adelina Ismail)

Decriminalizarea pirateriei pe internet

Asa cum colegul meu a prezentat anterior, pirateria online nu este neaparat un lucru in totalitate pozitiv, dar nu pot fi ignorate aspectele benefice in cazul in care ne raportam strict la distribuirea materialelor fara dorinta de a obtine profit prin comercializare, caz care nu mai poate fi numit piraterie. In continuare, voi prezenta de ce argumentatia adusa de N1 nu coincide cu privirea de ansamblu si voi aduce explicatii si exemple noi, cu scopul de a reaminti pozitia noastra.

Voi incepe referindu-ma la afirmatia colegului din echipa adversa, pirateria “este un fenomen nedorit [...] pentru a evita dezvoltarea lui déjà incredibila”. Prin faptul ca in momentul de fata, pirateria online are o amploare impresionanta, lucru remarcat si de negatori, ia nastere o contradictie intre pirateria ca fenomen nedorit si pirateria ca un mediu intens dezvoltat. Aceasta dezvoltare nu se poate realiza doar prin contributia celor care pirateaza, ci si a celor care utilizeaza materialele postate ilegal. Cum poate fi numita pirateria nedorita in conditiile in care in industria muzicala in anul 2010 1,2 miliarde de piese au fost downloadate numai in UK!?[1] Participarea activa a populatiei in acest proces denota dorinta oamenilor de a testa materialele, de a se asigura ca este o decizie buna sa cumpere produsul.

1.1

In continuare, echipa negatoare considera ca premisa de la care am pornit este gresita, acestia intelegand din primul nostru argument ca sustinem decriminalizarea deoarece pirateria nu poate fi controlata. La o lecturare mai atenta poate fi observat faptul ca noi am evidentiat altceva si anume lipsa unor metode de stopare si prevenire cu adevarat eficiente in momentul de fata.

Decriminalizarea distributiei materialelor fara obtinerea unui profit in mod ilegal, nu poate intra in categoria furturilor. Eventualele pedepse ar putea fi in neconcordanta cu sistemul punitiv al unui stat.

In privinta solutiei sugerate de echipa adversa, mai precis ACTA, voi prezenta de ce acest proiect este controversat.

ACTA (The Anti-Counterfeiting Trade Agreement) are rolul de a introduce un sistem international de combatere a bunurilor contrafacute, precum si incalcarea drepturilor de autor. Intelegerea a fost semnata pe ascuns in octombrie 2011 de SUA, Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore si Coreea de Sud, iar in ianuarie 2012 de 22 de tari membre ale Uniunii Europene. Natura secreta a negocierilor a fost contestata de Electronic Frontier Foundation (EEF) si de catre Entertainment Consumers Assoaciation. Mai mult, EEF a atras atentia asupra incalcarii drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la libera exprimare si intimitate, prin supravegherea constata a activitatii utilizatorilor. [2] In cazul aprobarii acestor proiecte, site-uri precum Facebook, Twitter, Youtube, MediaFire, SoundCloud, DropBox [3] ar putea fi inchise, spre nemultumirea milioanelor de utilizatori. Mai mult, un copil care incarca un videoclip cu el cantand piesa sa preferata ar putea fi supus unor presiuni, chiar chemat in instanta de RECORD LABEL pentru cantarea unei piese cu drepturi de autor.

Impotriva ACTA au avut loc proteste la nivel international, s-au strans milioane de semnaturi prin petitii on-line. In prezent Comisia Europeană s-a adresat Curţii de Justiţie pentru o evaluare a acordului. Numeroase tari din UE au amanat ratificarea ACTA printre care si Romania (a anuntat purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu citat pe 23.02.2012 de toate agentiile de presa romanesti).

1.2

Afirmatia echipei negatoare cum ca industria muzicala ar pierde anual peste 12 miliarde de dolari sustine parerea detinatorilor de proprietate intelectuala care considera ca fiecare descarcare ilegala reprezinta o vanzare pierduta. Acest lucru este fals, deoarece de multe ori oamenii descarca fisierele tocmai pentru ca nu sunt dispusi sa plateasca pretul impus de producatori. Daca aceasta forma de piraterie nu ar fi fost o optiune, acesti oameni pur si simplu nu ar fi cumparat produsul.

Potrivit primului negator, pirateria nu reprezinta decat o inhibare a producatorului datorata lipsei de apreciere reala, care priveaza producatorii de potentialul castig ce ar fi trebuit sa ii recompenseze si stimuleze. Un exemplu concludent in defavoarea acestei afirmatii il constituie cazul lui Jerome Bixby [4] si filmul sau science fiction low budget intitulat “The Man from Earth”. In scurt timp de la lansarea acestuia pe DVD, a aparut pe blogul “Releaselog” fara acordul producatorilor. Postarea ilegala a acestuia a fost un lucru benefic, avand acces la el toti iubitorii de sci-fi. Eric Wilkinson, producatorul filmului, a afirmat la doua saptamani dupa fenomenul Releaselog ca “The Man from Earth” a crescut de la pozitia 11,235 de pe popularul site IMDB (Internet Movie Database) la incredibila pozitie 5, fiind pe primul loc la categoriile filme independente si filme science fiction. 2000 de oameni care au descarcat filmul au incurajat alti 20.000 sa se duca la cinema sau sa cumpere DVD-ul de la Walmart, prin intermediul IMDB-ului. Pierzand banii care ar fi putut fi produsi de 2000 de persoane, producatorii au castigat banii in urma a 20.000! In urma acestui eveniment, Wilkinson a multumit in mod public celor de la Releaselog.

In cadrul contraargumentului prezentat de N1, citez “prin piraterie nu se poate realiza decat un proces fals de informare” fiind sugerate ca alternative citirea recenziilor si a campaniilor publicitare. Echipa afirmatoare considera ca procesul fals de informare consta intocmai in bazarea numai pe recenzii (care pot fi subiective) si campanii publicitare care sunt cunoscute pentru potentialul de a distorsiona realitatea.

 Primul argument al echipei negatoare

In ceea ce priveste recunoasterea producatorului, aceasta se produce si in cadrul pirateriei. Este evident ca un film bun sau unul extrem de prost vor atrage atentia indiferent de modul in care a ajuns la audienta. Pirateria reprezinta publicitate gratuita si un mod extrem de eficient de promovare.

Un alt aspect pozitiv este raspandirea la nivel international a diferitelor materiale.  In unele tari in care diferite produse nu sunt disponibile in mod oficial, pirateria este singura modalitate de raspandire a acestora. Astfel, popularitatea creste si in zonele care nu au fost vizate, probabilitatea incheierii unui contract cu companiile locale fiind mult mai ridicata.

Al doilea argument al echipei negatoare

Echipa negatoare sustine ca pirateria impiedica aflarea reactiilor consumatorilor de catre producator, acesta nestiind opinia acestora. Din contra, este mult mai usor pentru cei din departamentul de marketing sa faca studii de piata studiind diferite forumuri si bloguri. In industria muzicala, statisticile bazate pe dorintele si nevoile consumatorilor privind continutul descarcarilor sunt usurate de catre favoritismul unor anumite genuri muzicale care sunt descarcate. De asemenea, si artistii beneficiaza de pseudo-problema pirateriei, cei necunoscuti reusind sa se promoveze gratuit, iar cei deveniti mainstream avand astfel ocazia de a le oferi un “teaser” fanilor in legatura cu un nou album.

In concluzie, ca echipa afirmatoare, consideram ca am reusit sa demonstram de ce pirateria este modul perfect de vehiculare a informatiilor, de atragere a atentiei si totodata de a obtine profit prin strategii ingenioase, decriminalizarea ei in limitele mentionate fiind o solutie eficienta pentru situatia din ziua de astazi.

[1] http://arstechnica.com/media/news/2010/12/bpi-12-billion-illegal-music-downloads-in-2010-a-record.ars

[2] http://en.wikipedia.org/wiki/Anti-Counterfeiting_Trade_Agreement

[3] http://www.1stwebdesigner.com/design/how-sopa-pipa-can-affect-you/

[4] http://moreintelligentlife.com/story/internet-piracy-is-good-for-films-1


N2 (Cristina Gheorghe)

            NEGATOR 2 


           Echipa afirmatoare si-a cladit resustinerea pe mai multe idei contradictorii. In primul rand, acestia interpreteaza intregul proces al pirateriei ca un fel de testare a pietei pentru ca individul sa se poata hotari ce anume sa cumpere,pentru ca apoi sa sustina ca, de fapt, oamenii nu au bani pentru a cumpara produsul si, de aceea ,apeleaza la descarcarile ilegale. Pe langa aceasta, voi cita din al doilea vorbitor afirmator: “Asa cum colegul meu a prezentat anterior, pirateria online nu este neaparat un lucru in totalitate pozitiv, dar nu pot fi ignorate aspectele benefice in cazul in care ne raportam strict la distribuirea materialelor fara dorinta de a obtine profit prin comercializare, caz care nu mai poate fi numit piraterie. “ Prin aceasta afirmatie, dumnealor practic recunosc ca acele beneficii pe care le sustin nici macar nu fac parte din aria pirateriei, recunoscand ca acest proces, ca un intreg, trebuie pedepsit.
            Situatia pe care o dezbatem nu poate fi clar impartita in 2 categorii. Nu exista doua tipuri de piraterie, ci numai una care aduce injurii importante dreptului de autor si societatii. Intregul concept de piraterie este acela de insusire a unui produs asupra caruia nu detii drepturi de autor si de al utiliza fara cunostinta sau acordul celui care l-a creat. Intr-un cuvant, “furt” . Nu numai ca priveaza producatorul de rasplata binemeritata in urma realizarii bunului, dar si incurajeaza societatea sa obtina produse pe cai ilegale si fara acceptul producatorului.  Aceste injurii aduse unor valori foarte importante sunt de ajuns pentru a pedepsi si cel mai mic caz de piraterie.
            Un alt lucru important, ce trebuie retinut, este faptul ca folosirea intensa a pirateriei nu denota dorinta oamenilor de a testa diverse produse, ci simplul fapt ca acestia au optiunea de a nu plati pentru utilizarea acelui bun, o optiune mult mai atractiva.
            In continuare, voi aminti ,pas cu pas, cele mai importante puncte ale dezbaterii si va voi demonstra faptul ca piraterie, fie ea de orice fel, este un fenomen nedorit pentru o societate care pretuieste individualitatea cetatenilor, dreptul de autor si mentalitatea populatiei, care nu ar trebui sa fie incurajata sa faca rost de produse intr-un mod ilegal, prin furt.


1.1         Echipa afirmatoare considera ca decriminalizarea pirateriei ar trebui aprobata deoarece metodele de rezolvare ale problemei nu fac fata proportiilor ei. Consideram ca aceasta premisa nu dovedeste deloc motiunea. Intr-adevar, situatia privind pirateria la momentul actual este destul de grava si este dificil de combatut. Luand in considerare faptul ca v-am demonstrate ca orice fel de piraterie este o infractiune si ar trebui pedepsita, echipa mea crede ca societatea are nevoie de masuri cat mai stricte, precum ACTA.

Echipa afirmatoare a prezentat ACTA ca o masura care are scopul  sa atace libertate de exprimare a oamenilor, dar acest lucru este total gresit. Tocmai, ACTA este acea masura stricta de care societatea are nevoie pentru a putea combate pirateria. Prin criteriile mai restrictive aceasta va invata prin frica oamenii sa nu mai comita delicte in mediul online. De asemenea, faptul ca exista proteste contra ACTA nu inseamna ca masura nu este buna. Inseamna ca prea multi oameni s-au obisnuit sa “fure” nestingheriti astfel incat aceasta schimbare brusca se va resimti in imposibilitatea de a mai downloada muzica si filme de pe siteuri ce contin fisiere piratate. De asemenea, aceasta atitudine denota faptul ca oamenii doresc sa-si pastreze optiunea de a nu plati pentru anumite produse, de a le obtine gratis.

Statul ar trebui sa ia o masura atat de dura ca ACTA deoarece oamenii trebuie sa realizeze care este adevaratul set de valori pe care este cladita o societate si ca furtul de proprietate intelectuala nu se afla printre acestea.

Astfel, echipa afirmatoare nu a justificat cum masurile nu chiar atat de eficiente sunt motivul pentru care pirateria ar trebui decriminalizata. Prin premisele lor, ei incurajeaza crearea unor precedente periculoase, dezechilibrul sistemelor de pedepse si pun bazele unei societati in care “a fura” este permis doar pentru nu poate fi pe deplin controlat.

1.2

Inca de la inceputul explicarii acestui argument, al doilea afirmator spune:”Daca aceasta forma de piraterie nu ar fi fost o optiune, acesti oameni pur si simplu nu ar fi cumparat produsul.”. Practic, si echipa afirmatoare este de acord ca, daca pirateria nu ar exista, oamenii nici macar nu ar mai cumpara produsul si nu s-ar mai interesa de nici un aspect al acestuia. Intr-adevar, pirateria creeaza un interes superficial al publicului pt un produs, ce are la baza numai si numai gratuitatea bunului, care il face atractiv.

            De asemenea, ca si contraargument la ideea negatoare conform careia pirateria inhiba motivtatia producatorului, echipa negatoare ofera exemplul unui film ce s-a bucurat de succes in cinematografe datorita pirateriei. Totusi, acesta este un caz particular pentru ca nu exista nici un fel de mecanism conform caruia toate filmele si albumele piratate isi castiga fani care le vor achizitiona, mai apoi, legal. De fapt, pirateria duce la pierderi majore in industria artistica, in special, deorece oamenii nu ajung niciodata sa mai cumpere produsul pe care il au deja piratat. De exemplu, un studiu realizat in 2012 demonstreaza ca box officeul american pierde in medie 7% din profit din cauza pirateriei.[1] Un alt efect negativ sunt pierderile de 100 de miliarde de dolari din economia SUA , plus cateva mii de locuri de munca. [2]Aceasta actiune este cea care duce la pierderea motivatiei producatorului. Chiar daca acesta ar primi apreciere morala, cea financiara si resursele necesare unui nou set de produse va fi inexistent. Sumele de bani cheltuite de individ pentru crearea unui bun nu vor mai fi recuperate, astfel incat acesta renunta la un nou proces de fabricare odata ce nu primeste recunoastere concreta din partea consumatorilor si presupusilor fani care, dupa cum v-am mai spus, sunt superficiali si raman dedicati numai in aria gratuitatii.
            Un alt punct important este cel al informarii, iar echipa negatoare v-a explicat cum a avea accesul la o parte concreta din produs fara acordul producatorului nu este informare, ci inlocuieste direct procesul de cumparare. Informarea se face numai prin contact indirect al individului cu bunul, prin recenzii sau campanii publicitare facute de firmele respective, care isi vor prezenta produsul cum pot ele mai bine, bucurandu-se de dreptul lor de autor.
           
           


1.3 Voi reaminti ca argumentul 3 prezentat de echipa afirmatoare vorbea de cazul in care o anumita firma ar fi de dat de bunavoie o parte dintr-un produs gratis, pe internet, pentru a obtine feedback. V-am demonstrat ca, odata ce informatia este postat online cu cunostinta si acordul firmei respective, aceasta actiune nu mai este deloc una de piraterie.


I. Dreptul de autor este foarte important intr-o societate dezvoltata, el delimitand proprietata publica de cea privata. [3]Cum am mai spus, el da dreptul autorului de a-si folosi produsul dupa buna cuviinta si de a profita de pe urma lui, obtinand tot felul de beneficii, ca de exemplu cele financiare. Cele din urma sunt foarte importante pentru un producator deoarece ii arata, in primul rand, ca oamenii ii apreciaza produsul si, in al doilea rand, il ajuta cu resursele necesare inceperii unui nou proiect. Chiar daca, sa zicem, producatorul primeste satisfactie morala din partea consumatorilor, aceasta nu este ajuns pentru a compensa pentru cheltuielile facute de individ pentru creerea produsului. Astfel acesta nu-si mai castiga banii si, cel mai probabil renunta la viitoare proiecte din 2 motive: lipsa de resurse concrete, financiare si materile si insuficienta satisfactie ce e oferita de opinii ale unor persoane ce incalca dreptul de autor pentru a utiliza produsul respectiv.
            Astfel, ideile afirmatorilor care spun ca prin piraterie autorul este recunoscut si ca are sanse de a castiga tot mai multi sustinatori sunt false. Dupa cum am spus, recunoasterea primita este superficiala in momentul in care se bazeaza pe sustinerea in limitele gratuitii si lipsa oferirii unui ajutor pentru viitoare proiecte. Mai mult, raspandirea produsului nu va face decat ca mai multi oameni sa se foloseasca ilegal de produs fara a oferi autorului nimic inapoi.

II. In contraargumentarea acestui argument, echipa afirmatoare vorbeste, din nou, de cazuri in care artisti sau firme posteaza voluntar si constient, pe internet, diverse parti dintr-u produs pentru a se promova. Acest lucru, dupa cum am mai zis, nu reprezinta piraterie pentru ca e facut de producator in deplina cunostinta de cauza.
            Tocmai, ca pirateria dauneaza principiului concurentei deoarece produsului i se face o reclama de care producatorul nu este constient si pe care nu o poate controla in nici un fel. Astfel, daca o parte dintr-un film ajunge pe internet si nu este placuta de public, acesta isi va pierde din sansele de castig, iar autorul lui nu va putea influenta cu nimic acest lucru.
            Pe langa asta, nici un producator nu mai poate fi interesat de dorintele consumatorului in momentul in care va stii ca produsul lui nu va fi, oricum, cumparat, ci piratat. Astfel, pirateria nu mai este un factor eficient nici pentru realizarea de studii.
            Am propus, ca alternative de criterii ale concurentei, recenzii si publicitate proprie, prin care fiecare firma are sansa de a-si prezenta individual si in modul caracteristic produsul, dupa cum considera mai avantajos.

            La finalul zilei, pirateria este, pana si dupa parerile afirmatorilor, un fenomen ce aduce dezavantaje societatii si o speranta de popularitate falsa. Pentru promovare sau pur si simplu din lipsa de interes fata de castig financiar, produsul poate fi postat pe internet la acordul firmei ca freeware sau open sourcea. Pirateria nu se leaga deloc de aceste principii si tocmai de aceea aceasta trebuie sa ramana in randul infractiunilor ca o fapta caracterizata prin furtul de proprietate intelectuala si pedepsita ca atare.




[1] http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1986299
[2] http://edition.cnn.com/2012/01/20/opinion/smith-sopa-support/index.html
[3] http://www.k-state.edu/academicpersonnel/intprop/webtutor/sld004.htm



Decizia:

Stefan Ionescu

MECIUL 185

Castigatoare:

Echipa Afirmatoare 

Stil

(5)

Continut

(15)

Strategie

(10)

Total

(30)

A1

 

 

 

n/a

N1

4

13

8

25

A2

4

14

8

26

N2

4

12

8

24

 

Felicitări pentru o dezbatere foarte interesantă!

Cred că majoritatea ideilor voastre se încadrează în două arii de discuţie esenţiale:

I. Justificarea regimului sancţionator cu privire la încălcările drepturilor de PI; şi

 

II. Impactul asupra industriilor afectate de „piraterie”.

Regimul sancţionator

Afirmatorii spun esenţialmente că nu merită să pedepsim în niciun fel actele de „piraterie” pe în mediul online pentru că (i) este imposibil să o facem într-un mod eficient şi consecvent din cauza dimensiunilor unui asemenea efort şi (ii) de pe urma aşa zisei „piraterii” societatea are, în fond, de câştigat. Această a doua motivaţie este, de altfel, dezvoltată în argumentele care au dat naştere celei dea doua arii de conflict. Cu alte cuvinte, afirmatorii nu găsesc niciun rău fundamental care derivă din piraterie şi care ar trebui pedepsit.

Negatorii răspund esenţialmente că pirateria trebuie sancţionată pentru că ea constituie un furt şi asa în sine este un rău şi un fenomen anti-social care ar trebui pedepsit. Ei răspund la punctul (i) spunând că doar pentru că ceva e greu, nu înseamnă că nu merită făcut, şi că miza eliminării unui „furt” din societate este suficient de mare.

Desigur, măsura în care punctul (ii) ajută sau nu la demonstrarea tezei afirmatoare depinde de modul în care se soluţionează a doua arie de conflict a meciului. În schimb, părerea mea este abordarea generală a negatorilor a acestei arii este nesatisfăcătoare.

Afirmatorii pun la îndoială de fapt tocmai caracterul antisocial al „pirateriei” pe internet, şi explică mai mult sau mai puţin direct de ce aceste fapte ar trebui să primească un tratament sancţionator diferit.  Negatorii ignoră asta şi susţin aproape cu încăpăţânare că pirateria pe internet este ca orice alt furt, ignorând că există nişte diferenţe evidente între ceea ce spun ei că se pedepseşte cu închisoarea (adică sustragerea fără drept a unui bun) şi ceea ce înseamnă de fapt descărcarea de conţinut în mod ilicit, care este doar violarea unor drepturi de proprietate intelectuală.

Impactul asupra industriei

La acest punct, afirmatorii au fost mult mai convingători pentru că mi-au arătat destul de clar de ce (i) consumatorii au de câştigat pentru că au mai mult acces la conţinut, (ii) calitatea produselor creşte datorită unui feed-back crescut de la consumatori şi (iii) producătorii au de câştigat pentru că îşi lărgesc aria de răspândire a produselor.

Numai punctul (iii) a fost în mod real atacat de negatori, cu 2 idei: (a) industria pierde foarte mulţi bani (însă afirmatorii au arătat de ce aceste sume sunt greşit calculate) şi (b) absenţa controlului asupra modului în care produsele sunt marketate dăunează concurenţei pe piaţă (unde afirmatorii au răspund foarte bine spunând că acest lipsa acestui control e în sine bună pentru că limitează riscul unei publicităţi înşelătoare şi lasă calitatea produselor să vorbească de la sine).

Însă cel mai confingător punct din partea afirmatorilor este că prin exemplul filmului SF, au arătat un mecanism prin care oferind ceva gratuit, poţi de fapt să-ţi formezi un model de business eficient. Negatorii spun că asta nu e piraterie şi nu e relevant, însă mi se pare că acest argument nu face decât să arate că există o metodă prin care industria ar avea de câştigat dacă s-ar concentra pe folosirea eficientă a răspândirii produselor pe internet şi nu pe protejarea drepturilor de autor.

Pentru aceste motive, decizia merge către echipa afirmatoare

În această

N1

Bun stilul, însă prea puţină analiză a ce înseamnă de fapt un «furt ». Este bun argumentul că dacă drepturile PI nu sunt protejate, producătorii (a) nu vor mai fi motivaţi şi (b) nu vor mai avea resurse să producă, însă ar fi fost nevoie de exemple care să combată exemplele contrare ale afirmatorilor (ex. filmul SF)

A2

Superficială analiza legitimităţii mişcării care cere liberalizarea internetului. Doar pentru că mulţi oameni cer un lucru nu înseamnă că acel lucru este şi legitim sau valoros. În schimb, foarte bună explicarea modului în care relaţia producător-consumator are de câştigat de pe urma « decriminalizării ».

N2

Mi s-a părut exagerat (şi puţin încăpăţânat) insistenţa cu care « sharing »-ul este comparat cu un furt. (cuvântul apare de prea multe ori aproape gratuit), fără a arăta care este pericolul social pe care îl produce. La sfârşitul zilei, afirmatorii par să fi arătat că şi producătorii şi consumatorii au de câştigat şi atunci nu s-ar justifica de fapt calificarea acestei specii particulare de « copiere fără drept » ca fiind demnă de a fi incriminată.

 

 

 

A1 -> 26 puncte
N1 -> 25 puncte
A2 -> 26 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Teo si Adelina (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.