Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Alina si Toma' (afirmatori) vs 'Bogdan si Miruna' (negatori)

A1 (Alina Gavra)

Pirateria online "a ajutat generaţia tânără să descopere computerele… să lanseze dezvoltarea industriei IT… şi i-a ajutat pe români să-şi dezvolte capacitatea creativă" – Traian Băsescu (2007)[1] 

Semnarea ACTA de către UE, SUA, Canada și alte state este cu siguranța cel mai important ingredient ce a contribuit la interesul față de moțiunea actuală. Controversa acesteia este dată de conflictul ce apare între dreptul la liberă exprimare și informare al indivizilor pe de o parte și dreptul de proprietate intelectuală (copyright), al companiilor în special, pe de altă parte.

Decriminalizarea (en Decriminalization) reprezintă reducerea sau abolirea penalităților criminale,cu posibilitatea de a aplica unele amenzi pe baza unor reglementări stabilite. Decriminalizarea reflectă schimbări în perspectivele sociale și morale[2], atunci când societatea nu mai consideră un act ca fiind dăunător,acesta nu ar trebui să mai fie criminalizat. Pirateria pe internet reprezintă duplicarea și distribuția ilegală a materialului protejat de drepturi de autor de pe internet.

În susținerea cazului afirmator vom arăta că pirateria pe internet nu reprezintă o amenințare atât de mare – această imagine fiind promovată de mari companii strict pentru profit financiar- ci reprezintă de fapt un construct social. Mai mult, vom arăta că aceasta are chiar beneficii pentru unii artiști și de asemenea pentru libera circulație a informației

1.         În primul rând creșterea nivelului pirateriei online poate fi explicată prin analizarea unor schimbări socio-economice, culturale, politice și tehnologice.

Datorită răspândirii ideologiilor, stilului de viață, aspirațiilor și valorilor occidentale în general , ale SUA în particular, înregistrăm o creștere ai cererii de produse  hollywoodiene în rândul țărilor Asiei de Est și a fostelor state sovietice; concomitent crescând și prețul acestor produse care va depăși puterea de cumpărare a unei părți din noile piețe de desfacere. De exemplu ministrul Malaysian pentru comerț intern și afaceri de consum)  a amenințat cu folosirea Legii de Control a Prețurilor (Price Control Act) dacă industra media nu reduce prețul bunurilor media[3]. De asemenea, în ultimii ani au avut loc schimbări uriașe în regimul legii copyright-ului în mare parte datorate presiunii exercitate de SUA prin intermediul procesului ”Special 301” și al Acordului TRIPS asupra țărilor partenere în schimburile economice în vederea  implementării de măsuri mai drastice împotriva furtului de proprietate intelectuală, ceea ce a dus la creșterea ”pe hârtie” a cazurilor de contrafacere deși până atunci acestea nu erau considerate a fi ilicite.Chiar numirea, mai ales în discursul industriilor de copyright, pirateriei pe internet a fi o ”crimă”, conține o greutate simbolică datorită asocierii nefericite cu crima organizată, cu Mafia sau terorismul[4].

2.         Pirateria pe internet are efecte pozitive în special pentru artiștii mici.

Deși în general este prezentată ca având doar efecte negative este dovedit faptul că aceasta are și efecte pozitive, în special la artiștii mici deoarece atunci când s-au lansat programele de piratat, precum Napster, a apărut și o creștere în vânzarea CD-urilor, în special datorită expunerii pe care descărcatul ilegal de materiale a adus-o artiștilor mai mici[5]. Dar ce exemplu mai bun putem da pentru a demonstra efectul pozitiv al acestui fenomen decât citându-l pe unul din cei mai renumiți scriitori contemporani, Paulo Coleho, care recunoaște că după ce i-au fost piratate cărțile și postate pe situri precum Pirate Bay a observat o creștere în vânzări, chiar el încurajând oamenii să îi pirateze cărțile[6]

3.         În final, considerăm că principiul libertății la informare trebuie menținut cu orice preț.

În secolul XXI, în plină Eră Digitală, este clar faptul că internetul este o sursă majoră de informare. Ideea inițială din spatele creării acestui spațiu comun, accesibil în principiu tuturor, a fost cea de împărtășire a informației, iar sub egida de “piraterie on-line” acest acces poate fi restricționat, transformând internetul într-o spațiu în care se joacă după regulile dure ale pieței de consum, unde inechitatea socială, favorizarea celor bogați și suprimarea celor săraci, distruge orice urmă de acces echitabil la informație.

În virtutea celor prezentate, menținem cu hotărâre faptul că Internetul trebuie decriminalizat, recunoscând importanța menținerii acestuia ca spațiu deschis de comunicare și transmitere de informație.  



[1] http://www.rtv.net/basescu-pirateria-online-i-a-ajutat-pe-romani-sa-si-dezvolte-capacitatea-creativa_16778.html

[2] http://en.wikipedia.org/wiki/Decriminalization

[3] Majid Yar, The global ”epidemic” of movie ”piracy”: crime-wave or social-construction?, Media Culture Society, September 2005, pp 682

[4] Majid Yar, The global ”epidemic” of movie ”piracy”: crime-wave or social-construction?, Media Culture Society, September 2005, pp 686

[5] Dave A. Hohn, Lisa R. Muftic, Kelly Wolf, Swashbuckling Students: An Exploratory Study of Internet Piracy, Security Journal, 2006, pp 112

[6] http://www.guardian.co.uk/books/2012/feb/01/paulo-coelho-readers-pirate-books


N1 (Bogdan Gliga)

Niciunde,niciodata si sub nicio forma nu ar trebui sa decriminalizam pirateria online intrucat vom suferi de dezavantaje majore, iar toate avantajele aduse de echipa afirmatoare nu raman in picioare.

La nivelul primului argument, ni se prezinta o crestere a nivelului pirateriei online si cauzele ale acestui lucru ca fiind anumite actiuni diplomatice si amenintari din partea guvenului Malaysian. In primul rand, nu vedem mecanismul logic si rationamentul prin care de la anumite declaratii se ajunge la o crestere a pirateriei, in principal fiindca acest mecanism nu exista. Mai mult, nu vedem de ce e nociv aceasta tendinta de a inaspri legile asupra copyright-ului din partea SUA, deci asteptam clarificari si la acest nivel.

 In al doilea rand, echipa afirmatoare vrea sa arate ca acesti “pirati online” sunt doar victimele sistemului, intrucat marile corporatii jongleaza cu aceste preturi. Total fals. Pirateria online a crescut datorita faptului ca e mult mai comod sa downlodezi un film decat sa il cumperi, iar legile nu sunt destul de aspre incat sa ii sperie. Astfel, vina cade in totalitate asupra consumatorilor.

La nivelul celui de-al doilea argument, am fost putin surprinsi vazand ca pana si echipa afirmatoare recunoaste ca in general efectele pirateriei sunt nocive, insa este de parere ca doar datorita unor avantaje minuscule ar trebui decriminalizata. Din nou fals, intrucat o problema trebuie analizata balansand avantajele aduse cu dezavantajele.

Daca e sa vorbim de dezavantaje, conform Institutului pentru Inovatie politica, doar in SUA, se pierd 12,5 miliarde $(1) datorita pirateriei online, suma colosala care ar putea sa nu fie pierduta.

Daca e sa vorbim de presupusele avantaje aduse de echipa afirmatoare, si acelea raman in picioare in lumea noastra. Daca intr-adevar vor exista artisti care vor dori sa lase o parte din muzica lor gratuita, pentru a-si face publicitate, le vom permite sa faca acel lucru. Insa, nu vedem de ce ar trebui sa obligam toti artistii, indiferent de dorinta lor, sa isi puna muzica gratis pe internet.

Contraargumentand cel de-al treilea argument, spunem ca dreptul la informare nu este incalcat sub nicio forma. El ar fi incalcat, doar daca individului nu i s-ar permite sub nicio forma sa se informeze, insa intrucat el are posibilitatea sa cumpere acele filme si sa se informeze, lui ii este respectat acest drept. Mai mult, nu vedem de ce e rau ca piata online e regulata de principiile pietei libere, intrucat nu ni s-a prezentat niciun dezavantaj la acest nivel. Spunem ca e benefic acest fapt, deoarece aceste reguli sunt singurele reguli echitabile, singurele reguli pe care se bazeaza societatea liberala. Facand o analogie, echipa adversa sustine ca datorita faptului ca fiecare are dreptul sa manance, ar trebui sa furam din magazine mancarea, intrucat prin faptul ca e pus un pret pe paine ni se incalca acest drept.  Astfel, nu vedem de ce ne-am ghida societatea dupa o astfel de mentalitate.

Cazul Negator

1)      Criminalitate

In primul rand, echipa negatoare crede ca tu ca si stat, ai datorita de a pedepsi toate tranzactiile neligitime si de asigura egalitate si dreptate in societate. O tranzactie poate fi facuta doar momentul in care ambele parti se pun de acord cu termenii schimbului, deci doar in acel moment putem sa permitem acelei tranzactii sa aiba loc.

In al doilea rand, pirateria online este exemplul perfect de tranzatie nelegitima, intrucat in esenta tu beneficiezi, fara sa ai vreun drept, de munca altui individ din societate, fara ca el sa fie de accord,. Tu practic, decriminaliand pirateria online ii dai dreptul individului sa fure tot ce a realizat artistul respectiv, uitand complet de principiile unui schimb corect.

In al treilea rand, avand in vedere ca pirateria online este o crima, ea cu siguranta trebuie pedepsita. Mai mult, noi ca si stat trebuie sa fim constanti in actiunile noastre, astfel, daca pedepsim furtul de cd-uri dintr-un magazin de muzica, nu vedem de ce nu am pedepsi furtul de cd-uri de pe internet. Provocam astfel echipa afirmatore sa ne zica care este principala diferenta intre aceste doua cazuri, astfel incat aceasta masura sa fie justificata.

 

2 ) Efecte pe termen lung

Din nefericire, exact cum acest fenomen de piraterie online creste vertiginos, la fel scad si incasarile industriei muzicale, intrucat incasarile globale au scazut cu 8% in 2007, conform Federatiei Internationale a Industriei Fonografice(2). De asemenea, vina este aruncata in proportie de 70% asupra pirateriei online.

In acest caz, pe viitor se va crea un precedent. Credem ca viitori artisiti nu vor dori sa intre pe piata muzicala, intrucat in momentul decriminalizarii pirateriei nu vor avea nicio siguranta ca vor avea veniturile asteptate. Avand in vedere ca majoritatea incasarilor vin din CD-uri, iar oamenii vor putea sa downlodeze gratuit absolut fiecare melodie, intrucat si in momentul actual pentru fiecare melodie cumparata altele 20 sunt furate, conform BigChampagne, nu vedem de ce artistii isi vor mai asuma acest risc de a intra intr-un mediu in care este legal sa fi jefuit.

In concluzie, acest lucru este incredibil de important intrucat incet,incet vom pierde una din cele mai importante medii sociale si culturale, din cauza implementarii unei legi nonsensice.

(1)http://www.ipi.org/IPI/IPIPublications.nsf/PublicationLookupFullText/5C2EE3D2107A4C228625733E0053A1F4

(2) http://www.economist.com/node/11751035


A2 (Toma Grozavescu)

Cazul negator nu reușește să răspundă deloc argumentelor propuse de echipa afirmatoare, mai mult decât atât, construcția cazului negator se bazează pe o serie de presupuneri nejustificate, și pe care le vom dovedi ca fiind greșite. După aceea vom re-demonstra soliditatea cazului afirmator.

Considerăm că echipa negatoare și-a făcut temele doar pe jumătate deoarece, pe deoparte, aceștia nu fac nicio precizare referitoare la definițiile propuse de noi și nici nu propun altele, rămânând la latitudinea noastră să considerăm că sunt în totalitate de acord cu acestea. Pe de altă parte, exemplele oferite de ei se restrâng doar la industria muzicală, problema pirateriei pe internet fiind mult mai complexă. Am dori de asemenea să punctăm faptul că negatorii au depășit cu mult limita de 700 de cuvinte stabilită, nerespectând spiritul de fair-play al acestei dezbateri.

1.         În primul rând echipa afirmatoare nu a susținut faptul că o creștere a nivelului pirateriei se datorează unor acțiuni diplomatice din partea guvernului Malaysian ci acea amenințare se datora faptului că nivelul prețurilor era foarte mare depășind puterea de cumpărare a majorității publicului din această țară și era nevoie de un mecanism de control din partea guvernului. De asemenea, nu ne-am pronunțat asupra „nocivității” înăspririi legilor copyrightului ci am demonstrat faptul că o dată ce legile de copyright au devenit mai drastice, o mare parte din activitățile de download, ce până atunci erau considerate a fi legale în unele state, acum deveneau ilegale și astfel rezultă o creștere – artificială - a cazurilor de furt intelectual.

2.         Echipa afirmatoare nu a susținut faptul că pirateria pe internet este nocivă ci faptul că este ”prezentată” în acest mod, în special de companiile ce au de câștigat dacă acest termen dobândește conotații negative. Referitor la studiile ce arată că pirateria pe internet cauzează pierderi de miliarde și miliarde de dolari, acestea au limitări serioase[1] datorită imposibilității monitorizării cu exactitate a traficului pe internet și , bineînțeles, aceste studii sunt în interesul companiilor care le finanțează, manipulând variabilele cercetării astfel încât cifrele să fie cât mai mari.

3.         Construind pe argumentele negatorilor, dacă internetul se supune regulilor pieței libere, atunci nu putem vorbi de o intervenție regulatoare externă (statul, sau în cazul acesta legea copyrightului), iar conform principiului de laise fair, forța regulatoare vine din interiorul sistemului – după cum a demonstrat-o până acum “”piața” internetului este capabilă să se autosusțină.

Dorim să punem pe tapet o chestiune evidentă: serviciile de internet nu sunt gratuite. Nu enumerăm toate costurile pe care fiecare client trebuie să le suporte pentru a avea acces la internet (de la echipamente la plata serviciului în sine de furnizare de internet), ideea este că atâta timp cât utilizatorul are aceste obligații financiare, el este îndreptățit să aibă și drepturi, dintre care, cel mai important, fiind tocmai acela de acces la resurse.

 Contraargumente la cazul negator.

Referitor la primul argument negator, reiterăm faptul că decriminalizarea nu înseamnă legalizare, ci o relaxare, o adaptare a normelor juridice la un nou context social, la fel cum s-a întâmplat în cazul marijuanei în unele state, unde aceasta a fost decriminalizată. Considerăm că a pune pe picior de egalitate furtul dintr-un magazin cu downloadul unui film de pe internet este o analogie puerilă deoarece atunci când achiziționezi un DVD  cumperi practic partea materiala a discului, drepturile de autor rămânând la producător, de asemenea diferența dintre o melodie și multiplicarea acesteia în 100/1000 de exemplare îl costă pe producător doar apăsarea unei taste, pe când pentru un fermier diferența de 999 de mere necesită un cu totul alt efort.

În al doilea argument negatorii prezintă situația dramatică a artiștilor și faptul că aceștia ”vor muri de foame” dar nu țin cont de faptul că în loc să returneze o parte din banii câștigați în urma proceselor, companiile ce dețin drepturi de autor folosesc acești bani pentru a intenta și mai multe procese[2] și astfel situația pirateriei pe internet apărând a fi și mai gravă.

Cu toate cele menționate mai sus susținem faptul că internetul trebuie să fie liber, că pentru a pierde libertatea de expresie nu este nevoie ”să nu ți se permită să te informezi sub nici o formă” și așa cum am văzut în cazul ACTA, această amenințare este cât de poate de reală.



[1] Dave A. Hohn, Lisa R. Muftic, Kelly Wolf, Swashbuckling Students: An Exploratory Study of Internet Piracy, Security Journal, 2006, pp 111

[2] https://law.suffolk.edu/highlights/stuorgs/jhtl/book_reviews/2004_2005/leeds.pdf


N2 (Miruna Semenescu)

Observam ca cel de-al doilea discurs afirmator ne acuza in primul rand de o limitare extrema – mai exact, cea muzicala- insa, consideram ca un exemplu clar si précis care sa afirme un argument logic este necesar intr-un meci de dezbateri. De asemenea, nu am putut sa nu observam cum si echipa afirmatoare s-a legat numai de un exemplu (cel a lui Paulo Coleho), astfel incat sustinem o analiza mai intensa asupra propriul lor caz inainte de a face acuzatii. In acelasi timp, de-a lungul discursului voi prezenta exemple si din alte domenii artistice, ca raspuns la cerintele echipei afirmatoare. In privinta definitiilor, spunem ca acestea nu sunt gresite, ba mai mult, ajuta cazul negator.

Trecand la contraargumentarea cazului afirmator, nu putem intelege mecanismul logic prin care isi sustin primul argument legat de cresterea produselor in statul Malaysian.  Ceea ce echipa guvernului refuza sa analizeze si sa inteleaga este simplu mecanism al economiei bazate pe cerere-oferta. Aceasta nu ar putea functiona in momentul in care pretul produselor intrece pe cel al cererii. In alta ordine de idei,  consideram ca odata ce o persoana doreste sa-si cumpere o paine, dar nu are pretul necesar pentru a face acest lucru, producatorul de paine este de asemenea afectat. In cele din urma, scaderea pretului ofertei este necesar, iar nu trebuie recurs la piraterie pentru a rezolva problema. Mai mult decat atata, nu putem trece cu vederea faptul ca insusi afirmatorii definesc pirateria online ca un “furt intelectual”.

Legat de cel de-al doilea argument afirmator, consideram ca este complet fals. Precum a sustinut insusi colegul meu in primul discurs, vina este in totalitate a consumatoriilor care nu sunt  presati de catre nimeni sa cumpere spre exemplu un cd de muzica si in mod evident prefera alternative comode si “tax free” de a-l fura online.. Ceea ce este complet neglijat de echipa afirmatoare sunt efectele negative ale pirateriei asupra artistiilor de pretutindeni, lucru despre care ar trebui defapt sa se discute. Precum Lloyd Webber, un producator de teatru din Marea Britanie declara: “Internetul este o Somalia a neregularitatiilor furtului si pirateriei”.(1)Totodata prezumtia de asa-zisa “manipulare a companiilor” este ilogica si nebazata pe nicio dovada.

In privina celui de-al treilea argument, echipa negatoare crede ca odata ce drepturile unui om sunt incalcate (cele de autor, de proprietate s.a.m.d.) statul are dreptul sa intervina doarece acesta este in cele din urma rolul lui : de a-si proteja toti cetatenii. Urmarind un fir logic, atunci cand drepturile unui cetatean sunt incalcate, statul trebuie sa se asigure de protejarea acestora. Mai mult decat atat, intrucat ni se ridica costurile pe care le suporta clientul pentru acces la internet, consideram ca acestea se limiteaza doar la schimbul de informatii, nu la furtul lor. Daca aplicam logica afirmatoare, atunci cetateanul ar trebui sa plateasca pentru munca artistica a altora deoarece profita de serviciile lor.

Resustinerea Cazului Negator

  1. In continuare echipa negatoare nu este convinsa defel in legatura cu contraargumentarea adusa de echipa adversa. Am primit exemplu Olandei, unde decriminalizarea drogurilor este aplicata. In primul rand, nu numai ca aceasta afirmatie este falsa, deoarece exista restrictii indeajuns de mari in privinta marijuanei si lucrurile vor deveni si mai limiate.(2) In al doilea rand, presupunand ca ceea ce spun ei este corect, chiar si asa analogia este falsa. Asta se datoreaza diferentei prin care aceasta decriminalizare a fost pusa in aplicare. In Olanda se doreste o slabire a traficului de droguri, insa intorcandu-ne in realitate, nimeni nu ar dori o lume in care artistii sa fie prost platiti sau nici macar atata. Din aceasta cauza consideram ca in continuare tranzactia nu este corecta deoarece nu sunt respectatedrepturile ambelor parti.
  2. Din nou observam o echipa afrimatoare care arunca vina pe cine nu trebuie intrucat legile propuse in ultimele luni asupra copyright-ului se adreseaza asupra consumatoriilor care neglijeaza drepturile altor oameni. Actiuniile acestora duc la efecte devastatoare in randul artistiilor, atat mici cat si mari, si care pot produce dezastaste la nivelul intregii industrii a filmului, precum afirma directorul exectutiv al Agentiei de Distributie a Filmului din Marea Britanie, intrucat se inregistreaza pierderi in fiecare an in jur de 100 de milioane de lire sterline.(3)

Luand in considerare toate afirmatiile de mai sus, consideram ca pirateria online trebuie oprita cat mai repede doarece cu cat o neglijam mai mult si nu luam masuri impotriva ei, cu atat mai mult aceasta se va extinde primejdios.

1. http://www.guardian.co.uk/media/2009/apr/02/andrew-lloyd-webber-attacks-internet-piracy?INTCMP=SRCH

2. http://www.ziare.com/stiri/droguri/adio-marijuana-pentru-turisti-in-olanda-1097683

3. http://www.guardian.co.uk/film/2012/mar/20/search-engines-delete-links-pirate-sites-puttnam?INTCMP=SRCH




Decizia:

Liviu Gajora

Felicitări ambelor echipe pentru o dezbatere excelentă, susținută cu dovezi de calitate și analiză atentă a argumentelor. În final echipa care mă convinge este cea a negatorilor, deoarece câștigă 3 arii de conflict importante:

  • Negatorii mă conving  că producătorii nu au responsabilitate a informării publicului sau a stabilirii prețurilor în conformitate cu dorințele publicului și că accesul la Internet nu atrage după sine vreun „drept” la orice este făcut disponibil prin intermediul Internetului.
  • Câtă vreme afirmatorii mă conving că există și posibilitatea ca, pentru cel puțin o parte a artiștilor, pirateria să aibă și efecte pozitive, per total nu reușesc să mă convingă că efectele sunt mai degrabă benefice. Chiar dacă pierderile sunt dificil de estimat și pot fi mai mici decât cele exprimate de ngatori, lipsește un calcul comparativ care să arate că aceste pierderi sunt complet irelevante. În plus, cred că negatorii au dreptate când spun că artiștii trebuie să fie lăsați să aleagă dacă vor să își facă opera accesibilă în mod gratuit, în măsura în care consideră aceasta ca o bună metodă de popularizare.
  • Negatorii arată că noțiunea de piață liberă nu presupune implicit a face abstracție de legile statului (mai ales când ele vin în apărarea drepturilor individului) și că dreptul la informare nu presupune implicit obligația de a oferi gratuit toate informațiile.

Câteva observații individuale:

A1 – 25 (13, 8, 5)

  • Mai multă atenție la explicarea mecanismelor legislative. Creșterea „”pe hârtie” a cazurilor de contrafacere” este, în fapt, o crește reală, pentru că aceste cazuri sunt definite „pe hârtie”. Numărul încălcărilor legii a crescut pentru că legea s-a modificat, indiferent de motivațiile schimbării legii.
  • Atenție la utilizarea unor concepte vagi sau ambigue. Oferiți definiții explicite atunci când le folosiți într-un sens specific (ex.: libertatea de informare – presupune ea în cadrul cazului vostru acces neîngrădit din punct de vedere economic, legal sau politic?)

N1 – 25 (14, 8, 3)

  • Mai multă atenție la interpretarea și reprezentarea argumentelor părții adverse. Evitați erorile de tip „om de paie” în care simplificați prea mult premisele și concluziile argumentelor oponenților (ex.: „ La nivelul primului argument, ni se prezinta o crestere a nivelului pirateriei online si cauzele ale acestui lucru ca fiind anumite actiuni diplomatice si amenintari din partea guvenului Malaysian”).
  • Încadrați-vă în limitele alocate. E posibil ca surplusul de conținut să nu facă să merite penalizarea de puncte.
  • Atenție la stil și exprimare (ex.: „ tu ca si stat, ai datorita de a pedepsi ”).

A2 – 26 (14, 8, 4)

  • În momentul în care acuzați metodologia dovezilor (ex.: „ Referitor la studiile ce arată că pirateria pe internet cauzează pierderi de miliarde și miliarde de dolari, acestea au limitări serioase...”), descrieți și impactul metodologiei asupra cifrelor, oferiți o contra-estimare la nivel cantitativ.
  • Atenție la stil; folosiți gerunziul doar acolo unde este cazul (ex.: „ drepturi, dintre care, cel mai important, fiind tocmai acela de acces la resurse”).
  • Evitați exprimările evaluative la adresa echipei oponente (ex.: „ Considerăm că echipa negatoare și-a făcut temele doar pe jumătate...”).

N2 – 27 (14, 9, 4)

  • Folosiți citate care să vă susțină în mod explicit argumentele, nu doar tangențial (ex.: afirmația „“Internetul este o Somalia a neregularitatiilor furtului si pirateriei”” nu spune nimic despre impactul asupra producătorilor/artiștilor, ci doar despre lipsa de reglementări).
  • Atenție la stil și la acorduri (ex.: „ ca insusi afirmatorii”, „ Ceea ce este complet neglijat de echipa afirmatoare sunt efectele negative ale pirateriei”).
  • Evitați exprimările evaluative la adresa echipei oponente (ex.: „ Din nou observam o echipa afrimatoare care arunca vina pe cine nu trebuie”).
A1 -> 25 puncte
N1 -> 26 puncte
A2 -> 26 puncte
N2 -> 27 puncte
Castiga echipa:

Bogdan si Miruna (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.