Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Equilibrium' (afirmatori) vs 'Simona si simona' (negatori)

A1 (Vasile Gherasim)

Motiunea curenta : E timpul sa decriminalizăm pirateria pe internet?

Scopul:  Pentru o noua imagine a internetului .

Termenii Cheie :

 E timpul – este momentul potrivit;

Decrimilizare-  prescriere a unor pedepse minime pentru ilegalități;

Piraterie- utilizarea fara licenta a  cărților, casetelor video și audio, a programelor de calculator etc;

Internet-rețea informatică mondială între computere care asigura o legatura intre persoane fizice si juridice. 

Deschidere caz / Status Quo

Trăim în epoca Internetului, care a devenit în scurt timp un mediu de dezvoltare a umanitaţii şi un motor al progresului. Beneficiul principal l-au obţinut ~2 mlrd, de useri care folosesc internetul în diferite scopuri. Lucruri ca facebook, torrente,google, şi altele deja au intrat temeinic în viaţa fiecărui om . ”Pirateria” de care se spune că prejudiciaza anumite interese minore (în comparaţie cu beneficiul user-ilor simpli) s-a transformat într-un fenomen necesar omenirii şi de care nu ne putem dezice nicicum. A interzice pirateria este cum am interzice: fumatul, alcoolul, adică nişte vicii care  nu mai pot fi eliminitate din societatea noastră. Deaceea viziunea echipei afirmatoare este similară cu acţiunile Olandei, care printre primele state care a  depăşit etapa confruntării directe cu viciile omeneşti. Prin urmare am obtine un avantaj enorm din   legalizarea pirateriei şi incasarea de beneficii legale din dicriminalizarea internetului. În această ordine de idei echipa afirmatoare se fondează pe următoarele argumente.

Arg  1.Impunerea unor taxe ar constribui la descriminalizarea piraterie

La fel cum suntem obisnuiţi in prezent cu TVA asupra produselor de consum, ar fi o metoda eficienta sa aplicam acesta “impozitare” si in cazul pirateriei in special a torrent-urilor.Aceste taxe fiind  achitate de doi actori: user-ul 30% si site-ul  sursa 70%. Acesti doi  constribuabili vor fi taxati de catre  provider-ii de internet care se vor obliga prin legislatie sa plateasca  aceste sume intr-un fond special. Cuantumum acestora trebuie stabilite de guvern  in dependenta  cu dezvoltarea sa economica. Un relevant exemplu ar fi accizele la tutun si alcool care desi  sunt legale se percep  taxe diferite de restul produselor, astfel aceste produse sunt   indirect decriminalizate.

Arg 2.   Dicriminalizarea pirateriei ar tempera agresivitatea marilor companii

Marile companii care se simt  prejudiciate de pirateria (Microsoft, Kaspersky ) vor pierde o batalie in lupta ineficienta contra pirateriei. Dorinta avara de obtine profituri exorbitante fac ca aceste companii sa abuzeze  de drepturile  sale si sa lezeze  drepturile particularilor. Aceasta ordine de fapt impinge guvernele nationale sa initieze masuri excesive. Cum ar fi: A.C.T.A, P.I.P.A  care au menirea  sa satisfaca doar interesul monopolurilor internationale  cu pretul ingerintei in viata privata a utilizatorilor. Prin urmare dicriminalizarea pirateriei ar lipsi pe primii de un argument important  in  lupta pentru interzicerea pirateriei si prin urmare guvernele nu vor fi acuzate de lipsa de reglementari, actiuni  in acest domeniu. Astfel se realizarea un principiu important “Prevalarea interesului public asupra  celui privat”.

Arg 3 .  Schimbarea viziunii – un salt calitativ interprins de omenire

O data cu intelegerea si perceperea “pirateriei” ca un lucru nu atit de negative dar din contra, putem fi siguri ca internetul va primi o noua interfata. Acest lucru este posibil prin schimbarea viziunilor utilizatorilor asupra acestui fenomen care este vital pentru internet. Pentru a depasi momente de criza oamenii trebuie sa-si schimbe uneori maniera de abordare asupra  noilor  provocari pe care vor  sa le depasesca. Modificarea viziunii asupra problemei pirateriei pe net  ar constitui  saltul  pe care omenirea il va parcurcurge o data cu perceperea piraterie  ca un  beneficiu social. Acest salt pe  care-l reprezinta decriminalizarea pirateriei ar pune punct dezbaterilor asupra acestui subiect in societate si ar contribui la depasire acestei probleme artificiale  si de moment. Un relevat exemplu ar fi  conceptul antidotul  care  este alcatuit  din virus slabit care  se administreaza pacientilor spre tratare sau imunizare. Prin urmare  oamenii de stiinta au schimbat viziunea lumii asupra  utilitatii virusilor/microbilor  care in prezent salveaza anual milioane de veti omenesti. Acest fapt nu reprezinta altceva decit un salt calitativ pe care l-a intreprins omenirea pentru depasirea anumitor probleme care parea irezolvabile la moment, dar care s-au dovedit a fi rezolvate prin schimbarea de viziuni asupra anumitor lucruri.

 Concluzie

Prin argumentele prezentate mai sus pledam pentru o noua imagine a internetului, vazuta de  utilizatorii actuali cit si de cei  care lupta contra pirateriei in calitate de autori. Pentru a modifica ceea ce se intimpla e nevoie de un prim pas facut rational si nu radical (ACTA).


N1 (Simona Calapodescu)

Problema pe care o identifica echipa negatoare este pragmatismul solutiei pe care o propune motinea la problema pirateriei pe internet, atat la nivel teoretic, cat si la nivelul implementarii propuse de afirmatori.

Trebuie observata intai amplitudinea acestui fenomen si ratiunile care stau la radacina sa. Pirateria la nivel microscopic este justificata de interesul public si privat. Legislatiile europene care inspira materia proprietatii intelectuale la nivel global (franceza, germana, belgiana etc.) prevad o nisa in multiplicarea operelor a caror circulatie este limitata de drepturile de autor. Se prevede, deci, ca este permisa multiplicarea gratuita si fara acordul autorului in cazul in care copiile rezultate sunt folosite fie in mod privat, pentru uzul personal, maxim al unei familii, fie in mod public, pentru informare si cercetare, de exemplu in cazul bibliotecilor, centrelor culturale. Astfel, se accepta utilizarea la scara mica a operelor dintr-o ratiune a interesului public, respectiv a accesului la informatie si progres, fara a considera ca legislatiile actuale sunt prea permisive si creaza contextul unor fraude.

In viziunea noastra, modificarea opticii ar trebui sa vizeze mai degraba contrafacerea decat pirateria in interes personal. Problema cea mai stringenta, care este de altfel si incriminata de legislatiile penale, este contrafacerea. Aceasta consta in multiplicarea in mod fraudulos a operelor si punerea in circulatie a copiilor, in scopul obtinerii de profituri care s-ar cuveni autorilor. Un exemplu relevant sunt site-urile care permit vizionarea online sau downloadarea contra cost, fara a plati o cota parte autorilor pentru drepturile acestora. Nu consideram problema principala ca fiind indivizii care folosesc sisteme de tipul peer2peer sau site-uri de tipuri Scribd, intrucat acestia isi satisfac o nevoie personala de informare si nu urmaresc realizarea unui profit. In pietele emergente, mai mult de jumatate dintre produsele scoase la vanzare sunt contrafacute, aceasta fiind in fapt pierderea cea mai substantiala pe care o inregistreaza autorii. In schimb, taxarea uniforma a site-urilor sau a utilizatorilor ar crea un dezechilibru injust intre cei care folosesc resursele in scop propriu si cei care care obtin profit din piratarea operelor.

Echipa afirmatoare ne propune un plan interventionist al statului, prin care se vor impozita produsele piratate, astfel ajungandu-se mai degraba la un sistem de compensatie, in loc de unul punitiv. Una dintre problemele acestui plan este dificultatea implementarii si periculozitatea acestuia. In primul rand, providerii de internet vor trebui sa monitorizeze continutul oricaror tranzactii de informatii pe care o realizeaza clientul lor – pentru a putea taxa corespunzator actele de piraterie pe care le intreprinde. Acest lucru va implica o infrastructura costisitoare din punctul de vedere al resurselor financiare, umane si temporale, precum si incalcarea dreptului la intimitate – ori daca statele s-au opus tratatelor ACTA si PIPA pentru ca le conferea institutiilor statului posibilitatea de a viola acest drept, consideram ca acesta nu va fi mai bine protejat prin accesul providerilor la datele cu caracter privat. In plus, dupa cum am mentionat si anterior, atat timp cat site-urile de tip p2p nu realizeaza niciun profit, cei 70% din taxa vor fi obtinuti tocmai din perceperea unui pret pentru produsele piratate, care va fi greu de urmarit pentru prevenirea introducerii unui adaos in scopul obtinerii unui profit propriu.

In ceea ce priveste efectul de temperare a companiilor, se poate observa ca interventionismul statelor va putea declansa mai degraba procesul invers. Prin introducerea unei taxe in functie de nivelul economic al fiecarei tari se va ajunge la stabilirea de catre stat – si nu de producator - a preturilor produselor. Este posibil ca ratiunea acestei taxe urmarita de afirmatori este cresterea costurilor piratarii pentru descurajarea fenomenului, insa nu ni se explica in mod clar cum, prin taxa care difera de la stat la stat se va ajunge la un efect uniform. Mai mult, prin faptul ca ‘piratii’ vor fi impozitati, vor ajunge negustori cinstiti – in loc sa plateasca licente sau taxe de distribuire negociate direct cu autorii, vor plati o taxa modica la fondul propus de afirmatori, ceea ce va incuraja mai degraba fenomenul, decat sa il tempereze sau macar sa il mentina la cifra actuala.

In cele din urma, consideram ca nu vor exista premisele realizarii saltului calitativ propus de echipa afirmatoare, intrucat, pe de o parte, autorii vor fi lipsiti de controlul asupra operelor lor si vor observa incurajarea pirateriei, iar pe de alta parte, utilizatorii vor avea de pierdut nu doar in privinta drepturilor constitutionale, dar si a viziunii asupra sistemului etic. Un studiu realizat de Camera internationala de comert sintetizeaza ca probleme identificate in societatile care se confrunta pirateria vina firmelor care nu reusesc sa faca produsul original atractiv financiar si din punctul de vedere al trasaturilor suplimentare. In plus, un exemplu ar fi si eforturile pe care doar unii autori le depun pentru a preveni pirateria: sistemul Windows incorporat la cumpararea unui laptop/PC, concursuri pentru descoperirea vulnerabilitatilor sistemului la hacking etc. De asemenea, unul dintre lipsurile politicilor statale in combaterea pirateriei este depersonalizarea fenomenului – utilizatorul trebuie sa realizeze ca problema nu este doar una etica, ci una care il afecteaza la un nivel mai pragmatic: perspectiva securitatii (antivirusurile care nu se pot updata daca nu sunt originale), a pedepsei penale (plata pentru produsele piratate si incurajarea fenomenului) si celei financiare (amenzi, confiscari).

Uneori jumatatile de masura sunt periculoase, la fel ca interventionismul excesiv. Echipa negatoare sustine o implementare mai stricta a masurilor actuale, care sunt de natura sa serveasca interesului general – al maselor, dar si sa pedepseasca actele de frauda, protejand totodata particularii.

Raport asupra pirateriei realizat de Camera internationala de comert http://www.iccwbo.org/uploadedFiles/BASCAP/Pages/BASCAP-Consumer%20Research%20Report_Final.pdf

oecd observer http://www.oecdobserver.org/news/fullstory.php/aid/2278/

Copyright, piracy, cinema http://books.google.ro/books?id=Tlg84gsJfXkC&pg=PA96&lpg=PA96&dq=#v=onepage&q&f=false


A2 (Mihai Bordeianu)

Motiunea curenta : E timpul sa decriminalizăm pirateria pe internet?

Scopul:  Pentru o noua imagine a internetului .

Combatere

Echipa Negatoare incearca sa ne aduca citeva acuzatii care pot fi tratate ca fiind nesolide . Deasemenea ni se reproseaza ca venim cu un plan, cu norme stricte de utilizare a internetului dar in acelasi timp nu ne este explicata pozitia lor, si anume de ce nu ar fi timpul decriminalizarii pirateriei ?!.

Readuc aminte ca vorbim de Pirateria pe Internet, ca fiind un fenomen cit se poate de prezent in viata utilizatorilor de PC(+internet), si care in acelasi timp este un fenomen cit se poate de illegal (Art. 139 indice 8).  Reesind si din actiunile proaspete ale autoritatilor din Europa (Romania, M. Britanie,Germania vezi sursa ), legate de percheziti la domiciliu, acuzatii cu risc de detentie pe 10 ani de zile, credem ca este cu adevarat necesara o schimbare a metodei de utilizare a internetului. Nicidecum filtrarea sau observarea tuturor utilizatorilor, cum crede echipa negatoare. In opinia noastra atit ACTA cit si PIPA sunt reforme in sistemul international al comunicatiilor care intradevar ar controla  practic viata privata a fiecarui utilizator de internet. As dori sa accentuez faptul ca nu venim cu un plan dar mai degraba expunem un prim pas, unul rational al autoritatilor pe care il voi explica in sustinerea propriului caz, de ce e unul cit se poate de legitim, si care nu tenteaza asupra dreptului fiecarei persoane la intimitate.

Se induce in prima faza in cazul negator dreptul la informare, astfel ca omul practic se inspira din lucrari, carti etc. . Pe aceasta cale as vrea sa multumesc echipei negatoare pentru ca a adus in discutie acest lucru care defapt este o ‘problema’ pentru studentii de astazi si in special pentru Universitati, \ confruntinduse cu un exces de plagiat , care este putin diferit de fenomenul pirateriei . Este evident ca saiturile peer2peer inca vor mai exista o perioada ( saiturile de descarcare a muzicii ex. http://www.zippyshare.com/, beemp3.com, etc), multe dintre ele exista ca fenomen de sustinere pe piata a unui interpret, insa nu putem sa vorbim acelasi lucru despre filme in care se investeste timp si finante enorme in comparativ cu o piesa musicala. La fel precum in softwear, desi echipa oponenta ne explica una din metodele prin care companiile incearca sa combata pirateria (vindere PC+Windows), aceasta metoda este destul de proasta. Deja pe piata se vind calculatoare si fara system de operare, sau daca chiar e cumparat cu system in 2 maxim 3 ani va aparea un system nou iar sansele ca utilizatorul sa procure unul licentiat sunt minime din start. Totusi daca gradul pirateriei ar scadea am putea sa avem noi competitor la nivel de system de operare precum Linux care e gratis, sansa ca sa fii atacat de virusi e foarte scazut (sub 5 % conform Linux company ), si e si mult mai simplu de utilizat…

In contiunuare voi sustine Cazul Propriu si voi conluziona Pozitia Noastra.

Arg  1.Impunerea unor taxe ar constribui la descriminalizarea piraterie

Reesind din cele spuse anterior si interpretate putin gresit de catre echipa oponenta, voi incerca sa reexplic acest argument. Impunerea unor taxe de  catre guvern la nivel de distribuitori de internet, in cazul in care utilizatorul va dori sa poata descarca fisiere prin utorrent, va avea firewell-ul (paravan de protectie ) deschis. Modul de punere in aplicare al acestui “pas” nu e si nu poate fi considerate o problema. Cu atit mai mult ca vorbim de o reforma ce ar aduce liniste proprietarilor (cei cu dreptul de autor), si evident celui care descarca torente, care va dormi linistit ca totusi este un cetatean corect (cetatean ce iti plateste impozitele= cetateanul cinstit ). Echipa oponenta puncteaza aici prin faptul ca saiturile peer2peer, nu au profit, ceia ce e destul de discutabil, mai ales ca majoritatea dintre ele fac publicitate, si plus primesc bani din urma vizualizarilor. In urma acestor reforme acele saite practic isi vor modifica politica, devenind o afacere profitabila. Dezvoltinduse spre a se extinde .

Arg 2.   Dicriminalizarea pirateriei ar tempera agresivitatea marilor companii

Este logic faptul ca o data cu marcarea primilor pasi spre dezvoltare unei lumi al internetului legale, o data cu dicriminalizarea pirateriei, companiile nu vor mai fi puse in postura de nemultumit, si nu va mai exista acel conflict intre stat si compania privata, care intr-un fel aduce o contributie considerabila in bugetul statului . Statul creeaza conditii pentru dezvoltarea si prosperarea statului in sine printr-o activitate economica cit se poate de legitima.  Astfel sute si mii de procese juridice din intreaga lume ar disparea peste noapte, datorita implicarii statului in solutionarea problemei date.(4)

Arg 3 .  Schimbarea viziunii – un salt calitativ interprins de omenire

 E timpul ca fiecare utilizator de internet sa incerce sa inteleaga ca pentru fiecare produs finit in spatele acelui produs au stat sute, poate chiar mii de oameni unii dintre ei chiar posibile rude sau chair parintii nostri care ar merita o viata mai buna, un salariu decent dar nu si-o permit din simplul motiv ca PIRATERIA le micsoreaza profitul de citeva ori iar compania (Kaspersky, BitDefender, Cinema ...) inregistreaza pierderi. Schimbarea acestei viziuni asupra acestei ‘fapte ilegale’ care o putem declara ca fiind pe alocuri inconstienta ar schimba modul de gindire si actionare asupra internetului. In 2011 Prezentatori TV, Artisti (Dani, Razvan - prezentatori A1, Puya,)au inceput una din campanile de renuntare la descarcare de pe internet al fisierelor, filmelor, renuntind la contul de pe Torrent. Daca, si noi tinerii am intelege de ce nu e normal sa scoti un film, dar sa mergi la cinema sau sa il cumperi/inchiriezi atunci Internetul va putea fi considerat cu adevarata a III-a ECONOMIE.

In concluzie mentionez faptul ca internetul reprezinta o noua dimensiune a lumii, forta cu care actuala generatie va prospera, insa cred si sunt sigur ca decriminalizarea pirateriei l-ar face mai sigur, si in acelsi timp va crea o noua forma in fata utilizatorilor.

Multumesc Pentru Dezbatere !

1)      http://stirileprotv.ro/stiri/international/pedeapsa-exemplara-pentru-un-student-acuzat-de-piraterie-ce-a-facut-de-risca-10-ani-de-inchisoare.html

2)      http://www.fin.ro/tag-206010-campanie+impotriva+pirateriei

3)      http://www.ziarultimisoara.com/the-news/1237-perchezitie-la-domiciliul-unui-tanar-acuzat-de-piraterie-informatica.html

4)      http://www.adevarul.ro/financiar/scriitori-carti_piratate-app_store-apple-drepturi_de_autor_0_665933589.html

Legea cu privire la pirateria pe internet

Art. 1398 din Legea nr. 8/1996

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amendă punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte reţele de calculatoare, fără consimţământul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricanţilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel încât publicul să le poată accesă în orice loc sau în orice moment ales în mod individual.


N2 (Simona Calapodescu)

Inainte de a purcede la contraargumentarea cazului afirmator, gasim potrivit sa lamurim cateva aspecte privitoare la propria pozitie, reluand argumentele si raspunzand obiectiilor ridicate de cealalta echipa.

Din punctul nostru de vedere, echipa afirmatoare avea de demonstrat necesitatea si eficienta decriminalizarii pirateriei – fie propunand niste masuri concrete a caror randament urma sa fie demonstrat, fie comparand sanctiunile minime cu cele existente. In schimb, echipa negatoare a inteles sa arate cum introducerea sanctiunilor propuse de motiune nu este oportuna si deci, cum pozitia afirmatoare nu este sustinuta.

Primul nostru argument se referea la limitarea drepturilor de autor, care este ferm sustinuta si de UNESCO[1], si prin care se realizeaza o diferentiere intre uzul gratuit al operelor in scopul dezvoltarii stiintei si artei si cel in scop distructiv – asimilat mai mult sau mai putin contrafacerii. Echipa afirmatoare a acceptat ca folosirea operelor pentru ‘diseminarea culturala si informationala’ este justificata, insa trebuie punctat ca aceasta nu ridica o problema atat de serioasa in mediul universitar sau stiintific – institutele de cercetare si educatie au masuri drastice de combatere a plagierii, precum discreditarea autorului sau expulzarea din institutie. Mai mult, tocmai accesul gratuit la informatie duce la prevenirea acestui fenomen – in vederea evitarii acelei similitudini distructive de originalitate sau pentru inspirarea unor recombinari sub forma remixurilor (secvente sonore), continuarii operelor cu final deschis (firul actiunii in cazul filmelor), perfectionarii de soft etc. Astfel, decriminalizarea pirateriei actuale nu este necesara, intrucat derogarile din legislatie sunt permisive cu particularii care folosesc in scop personal produsele protejate si nu vatama la scara larga interesele autorilor si prevad pedepse semnificative pentru cei care sunt sursa fraudei (siteurile host).

De asemenea, tot in acest stadiu simtim nevoia sa clarificam implicarea contrafacerii in discutia despre piraterie, cu ocazia celui de-al doilea argument. In masura in care nu apare realizarea unui profit prin folosirea frauduloasa a unor produse protejate – fie ca ne referim la arogarea drepturilor de autor sau la distribuirea acestora contra cost, in lipsa unui contract de licenta, consideram ca pirateria – in sensul excesiv de cuprinzator pe care ni l-au prezentat afirmatorii – nu necesita masuri punitive suplimentare. Suntem de acord cu exemplele de piraterie pe care ni le-au oferit afirmatorii, in care unii ‘pirati’ atrag profituri prin vinderea de spatii publicitare pe siteurile care, datorita numarului mare de accesari, asigura vizibilitate, insa este tocmai tipul de piraterie – la scara mare – care este incriminat de legile nationale si in prezent. In plus, acest exemplu vine sa sustina tocmai aspectele punctate in cazul negator referitoare la pedepsirea siteurilor de tip Megavideo care percepeau taxe pentru accesul la operele piratate si cu atat mai mult sa intareasca nevinovatia si utilitatea siteurilor de tip Wikipedia, care prezinta sursa, nu isi aroga drepturi si nu obtin profituri. Din nou, stadiul actual la nivel normativ al legislatiei (la nivel de implementare acceptam un interventionism mai incisiv pentru aplicarea legii) este de natura sa protejeze in mod eficient proprietatea intelectuala.

Intorcandu-ne la terenul argumentativ constructiv, negatorii au perceput primul aspect al cazului afirmator drept o strategie – care s-a dovedit nu foarte coerenta, colegii nostri schimband masurile de la impozitarea diferentiata a utilizatorului si a site-ului sursa si supravegherea acestui trafic si continut de catre distribuitorul de internet, la vulneralizarea computerului primitor prin deschiderea firewall-ului. Nu ni s-a explicat in ce masura sanctiunile minimale vor fi mai eficiente decat cele prevazute chiar doar la nivel normativ decat cele prezente, asa cum au fost enuntate de negatori, care ar fi acestea si cum s-ar evita problemele punctate de echipa noastra. In cazul decriminalizarii, tocmai implementarea masurilor este cea care cauzeaza implicatiile de care se tem negatorii – asa cum ACTA, PIPA si SOPA au intentiile cele mai onorabile, metodele invazive prevazute de acestea au facut ca protectia intimitatii si a vietii private sa prevaleze intereselor particularilor.

Mai mult, nu ni s-a raspuns cum mecanismul artificial de oferire a unei fatete de legalitate pirateriei nu va incita chiar mai mult marile companii. Echipa noastra a identificat tocmai posibilitatea ca ‘piratii’ sa fie mai degraba tentati sa plateasca o taxa modica la fondul pentru protectia drepturilor de autor – taxa pe care o va stabili statul in functie de nivelul economic, si nu de nevoile obiective de productie ale autorilor – decat sa se angajeze printr-un contract legal de licenta cu insisi producatorii. Mai tinem sa precizam ca taxa respectiva nu va intra la bugetul statului, ci se va intoarce in buzunarele autorilor, tocmai pentru a compensa pierderile inregistrate prin piraterie – ori aici apare o noua problema logistica, si anume de stabilire a procentajului din fond care se cuvine fiecarui autor. In plus, consideram ca tocmai interventionismul statului in reglarea preturilor va conduce la conflicte si ca principiile pietei libere vor fi incalcate in mod derizoriu (si nu acceptat ca masura a unei situatii exceptionale, de criza, care afecteaza intreaga populatie).

In sfarsit, saltul calitativ anuntat nu va da roadele scontate tocmai pentru ca decriminalizarea va fi prost receptata atat de utilizatori – care vor plati (desi mai putin) pe un produs care nu va avea garantiile de calitate ale originalului, de ‘pirati’ – care vor fi incurajati sa incalce drepturile de autor, cat mai ales de producatori – care vor pierde controlul asupra propriilor produse. Desi suntem constienti ca poate ‘pasul intermediar’ pe care il propune echipa afirmatoare este de a obisnui treptat utilizatorii sa plateasca pentru orice produs pe care il folosesc, suntem de parere ca implicatiile negative sunt radicale si nu servesc in final scopului pentru care ar fi introduse.

Demonstrand ineficienta unor jumatati de masura si a interventionismului statului, echipa negatoare considera ca este de parere ca e mai degraba timpul pentru respectarea legilor actuale, decat pentru implementarea unei decriminalizari defectuoase.





Decizia:

Mihai Pomarlan

O runda foarte ciudata din pacate, ceea ce se reflecta si in punctaje.

Ok, motiunea spune "este timpul sa decriminalizam pirateria pe internet". Echipa Afirmatoare trebuie,

in aceste conditii, sa demonstreze de ce este oportun/pragmatic/poate chiar moral, sa eliminam orice

pedepsire a acelor fapte care azi poarta numele de piraterie. Echipa Negatoare trebuie sa demonstreze

ca motivele invocate de Afirmatori nu sunt valide si ca trebuie mentinuta starea de fapt; adica pirateria

se pedepseste prin lege.

Precizare: pirateria despre care se discuta azi in lume se face prin retele peer to peer sau prin torente.

Nu implica un cost pentru cei care schimba date intre ei; nu costa clientul de torente, nu costa cautarea

pe siteul piratebay, nu costa descarcarea in sine etc.

Ceea ce a facut azi echipa Afirmatoare a fost sa confunde decriminalizarea cu aplicarea unor "pedepse

minime", pe care ei le asimileaza accizelor pe tutun ori alcool. Adica omul nu e pedepsit fiindca

descarca de pe torente, dar va fi pus, atat el cat si agregatorii gen piratebay, sa plateasca o taxa de

internet. Nu se aduc argumente valide pentru a sustine aceasta pozitie; din trei argumente, unul descrie

planul, altul e o ciudatenie (i)morala, ultimul e un vis nu un argument. Nu exista deci, din cazul

Afirmator, un motiv pentru care planul lor ar fi bun.

Ceea ce in mod normal ar fi facut decizia foarte usoara. Dar asta nu a fost un meci normal.

Negatorii, in loc sa profite de slabiciunile Afirmatorilor si sa-si asigure o victorie usoara, inteleg sa

arate (citez N2): "echipa negatoare a inteles sa arate cum introducerea sanctiunilor propuse de motiune nu este oportuna si deci, cum pozitia afirmatoare nu este sustinuta". Negatorii citeaza legislatii care prevad in ce conditii multiplicarea fara acordul proprietarului de copyright e legitima. Negatorii aleg sa restranga discutia la piraterie platita, desi fenomenul asa cum este el discutat, asa cum are el impact, se refera la imprastierea online, gratis, a unor bunuri pe care ar trebui platite drepturi de autor.

Culmea, in loc sa-mi demonstreze de ce sa pastram starea de fapt, Negatorii sunt cei care, invocand

principiile "fair use" care motiveaza legislatiile pe care le citeaza, prezinta un caz Afirmator!

Negatorii evita discutia, nu-si fac rolul, si pierd acest meci.

Observatie: am plecat de la un punctaj de baza de

25 (Stil 4, Continut 13, Strategie 8)

ajustat prin bonificatii ori penalizari reflectate in punctaje.

A1

* -1 Stil, frecvente greseli ortografice ("decriminalizare" apare de multe ori stalcit; "constribui"

in loc de "contribui"; utilizare inconsecventa a diacriticelor (ori peste tot, ori nicaieri; alegeti si

mentineti) etc)

* -2 Continut: argumentul 2 este cel putin ciudat, ceea ce se releva prin o simpla substitutie:

"decriminalizarea omorului ar tempera agresivitatea cetatenilor [deoarece acestia nu vor mai avea

argumentul ca omorul e ilegal pentru a cere statului sa emita masuri impotriva acestuia]". Da, pirateria

nu e omor, dar in loc sa construiti un argument care sa se foloseasca de contextul relevant motiunii,

emiteti ca principiu general ca, eliminand protectia legala pentru interesele unui grup oarecare, acel

grup va renunta la presiuni. Unu, asta e aberant, doi, nu-mi demonstrati de ce, de fapt, interesele acelui

grup nu merita protejate.

* -1 Strategie. Desi mentionati faptul ca pirateria e esentiala, vitala pentru internet, nu

demonstrati asta. Ca atare, argumentul trei nu duce nicaieri. Da, ar fi un salt sa se considere ca pirateria

e ok. Dar nu detaliati consecintele, nu demonstrati de ce sunt dezirabile; va marginiti la o analogie vaga

cu vaccinurile.

total 21

N1

* -4 Strategie. Pare ca va delimitati atacul asupra schimbului de bunuri contrafacute, dar

discutia, asa cum se poarta ea in lume, asa cum e ea de fapt relevanta, se refera la retelele peer-to-peer

si la torrente- locuri unde lumea multiplica, gratis, produsele altora. Asa se face pirateria azi, la asta se

refera cineva cand spune piraterie, iar incercarea de a evita discutia nu aduce nici un serviciu echipei

Negatoare.

total 21

A2

(intrebare, cine-i Linux Company?!)

* -1 stil, similar cu A1.

* -1 Strategie. In argumentul 3, vorbiti ca pirateria aduce prejudicii si ca trebuie schimbata

viziunea societatii asupra ei. Cum? Decriminalizarea pe care o propuneti nu-i face pe oameni sa-si

schimbe optica, pur si simplu pune un cost pe siteurile de piraterie cunoscute. Nu ii face pe utilizatori

sa doreasca brusc sa plateasca ceva, iar daca noi huburi pirat, gratuite, apar, vor migra spre acestea.

* -2 Continut. Argumentul 2 e la fel de ciudat, pentru aceleasi motive ca la A1.

total 21

N2

* -4 strategie, acelasi motiv ca la N1

total 21

A1 -> 21 puncte
N1 -> 21 puncte
A2 -> 21 puncte
N2 -> 21 puncte
Castiga echipa:

Equilibrium (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.