Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si irina' (afirmatori) vs 'otaku' (negatori)

A1 (Teodora Oprea)

 

 

E timpul sa decriminalizăm pirateria pe internet?

Consideram ca acest mod de transmitere a informatiei prin Internet este caracteristic unei societati puternic tehnologizate. Este firesc ca o data cu diversificarea si liberalizarea mijloacelor de comunicatie sa nu mai poata fi aplicate aceleasi reguli pentru protectia drepturilor de autor precum cele folosite cand mijloacele de transmitere erau limitate si puteau fi usor controlate. Din acest punct de vedere, fenomenul “pirateriei” ar trebui mai degraba integrat si reglementat astfel incat sa functioneze pozitiv, decat combatut inutil si ineficient.

In cadrul acestei dezbateri, pirateria pe internet inseamna distribuirea de materiale protejate prin legea drepturilor de autor prin intermediul Internetului. Consideram ca ar trebui mentinuta incriminarea doar pentru acele acte de piraterie facute in scopul obtinerii de profit prin comercializare, pe cand utilizarea gratuita a materialelor protejate ar trebui permisa ca un fenomen natural si avantajos in societatea actuala.

  1. 1.      Nu exista metode eficiente de combatere a pirateriei

Un utilizator al internetului are la dispozitie peste 7 miliarde de pagini web[1]. A combate pirateria eficient inseamna sa detectezi aparitia materialului piratat si sa blochezi posibilitatea de distributie a materialelor piratate. Nu au fost gasite mijloace suficiente de depistare a paginilor cu continut piratat si a autorilor acestora, iar metodele de blocare nu sunt definitive, aceeasi informatie reaparand pe Internet la scurta perioada dupa ce a fost cenzurata. De asemenea pentru aplicarea unei sanctiuni trebuie verificata competenta unui stat de a o aplica, proces dificil intrucat o pagina de internet poate fi realizata si apoi transmisa de oriunde din lume. Metodele represive folosite pana acum, inclusiv cele de sanctionare penala si de confiscare a calculatoarelor, amenzi foarte mari sau incercarile de blocare completa a unor site-uri de sharing nu au reusit sa stavileasca fenomenul pirateriei.

  1. 2.      In conditiile actuale, este mai avantajos pentru autori sa faciliteze transmiterea informatiei

In societatea actuala, pietele de desfacere a produselor intelectuale depasesc granitele locale sau regionale, astfel incat un autor are interesul sa vanda cat mai mult, dar si sa isi asigure un public de consumatori fideli. Singurul mod in care pot fi obtinute ambele rezultate este cel al libertatii circulatiei produselor intelectuale.

In prezent, se considera ca persoana care lanseaza un album doreste ca CD-ul sau sa nu ajunga in mod gratuit la utilizatori pentru ca astfel sunt pierduti bani. Se neglijeaza faptul ca un consumator neavizat nu ar cumpara CD-ul pentru ca nu are nici un fel de stimul in acest sens. Gratuitatea ascultarii melodiilor i-ar asigura insa in mod gratuit si rapid autorului o baza larga de fani care vor cumpara fidel produsele legate de acel album din dorinta de a avea originalul. Nu mai cumpara CD-ul doar cei care isi permit sa riste bani pe o muzica slaba, ci toti cei care, descoperind muzica, au devenit fani.

De asemenea, este mai avantajos sa oferi o parte din produs in mod gratuit, pentru a atrage un numar mai mare de consumatori, carora le poti oferi alte produse sau servicii complementare si de o calitate sporita. Cel mai evident este cazul jocurilor online de tip Massive Multiplayer Online(MMO). Cu un cod sursa deschis publicului, cu servere private in care oricine poate sa joace fara sa plateasca nimic, totusi sunt multi doritori sa joace jocul platit, pe serverul original, deoarece serviciul oferit de compania care a creat jocul este mult mai bun decat cel piratat.  

  1. 3.      Avantaje pentru producatori si consumatori
    1. Calitatea produsului

Oferind posibilitatea de a testa produsele prin Internet, i se ofera ocazia utilizatorilor sa-si selecteze produsele consumate in cunostiinta de cauza. Cu cat isi permite sa testeze mai mult, cu atat are sanse mai mari sa gaseasca lucrurile de calitate si sa raspandeasca vestea. Avand mai multi testeri pentru un produs exista mai mult feed-back care duce intr-un final la cresterea calitatii produselor.

De asemenea, programe precum Android sau Linux[2] care au fost de la momentul creatiei lor open-source s-au dezvoltat mult mai rapid cu ajutorul utilizatorilor din intreaga lume care si-au adus contributia la produs. Jocuri precum Mass Effect[3] care s-au dezvoltat cu feedback continuu de la jucatori-testeri a avut un succes imens.

Posibilitatea de a implini cerintele publicului tinta este un avantaj enorm care duce la dezvoltarea unor produse de calitate ridicata si foarte apreciate de utilizatori.

  1. Satisfactia utilizatorului

Utilizatorii care sunt expusi la mai multe produse gratuite au posibilitatea sa aleaga in functie de calitate si de gusturi, pentru ca o data facuta alegerea, sa fie dispusi sa plateasca pentru un produs, dar DOAR pentru ca stiu ca are calitatile pe care le cauta. Serviciile suplimentare, atentia la calitatea acestora, atentia la calitatea produsului vandut fata de cel luat de pe Internet sunt motive pentru care oamenii inca mai cumpara astfel de produse si pentru care decriminalizare piraterii pe Internet ar trebui sa se produca.




N1 (Florina Avramut)

Vom incepe prin a defini termenul cheie “a decriminaliza” asupra caruia echipa afirmatoare nu s-a oprit. In conceptia echipei negatoare, intelesul termenului este cel mai bine surprins de definitia data echivalentului sau englezesc, to decriminalize, aceea de a inceta a trata (ceva) ca ilegal sau ca o fapta penala.[1] In ceea ce priveste celalalt termen cheie al motiunii, pirateria pe internet este considerata punerea la dispozitia publicului prin internet, atat in scop comercial, cat si personal, a unor marfuri realizate fara consimtamantul titularului.

1.1. Daca nu putem preveni pirateria pe internet, atunci sa o legalizam este mesajul afirmatorilor. Fara a aduce in discutie moralitatea unei fapte de distributie a unui bun intelectual fara acordul titularului, si nici dezechilibrul economic creat de existenta acesteia, echipa afirmatoare ne sugereaza ca daca nu putem opri raspandirea pirateriei, atunci sa nu mai incercam sa facem asta. E adevarat, sistemul legal are o evolutie inceata, in Romania existand o singura lege ce face referire la pirateria pe internet[2], iar cele doua mari actiuni legislative internationale – ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) si SOPA (Stop Online Piracy Act) sunt puternic criticate. Combaterea pirateriei nu inseamna numai detectarea materialului piratat si blocarea distributiei, precum declara afirmatorii, ci in special prevenirea si condamnarea uploadarii ( acest sharing de fisiere fiind pedepsit in prezent in unele tari, precum Germania).

1.2. Cel mai mare avantaj al internetului este transferul rapid de date, catre un numar urias de utilizatori. Sustinem circulatia produselor intelectuale, DAR cu acordul titularilor. In schimb, punem sub semnul intrebarii psihologia consumatorului identificata de afirmatori, prin care un utilizator se va hotari sa cumpere un produs, dupa ce foloseste in prealabil intreaga gama de bunuri in mod gratuit. In lumea digitalizata in care traim, informatiile sunt doar la un click departare. Un individ interesat de un anumit produs poate afla totul despre acesta, inclusiv vedea/auzi un preview, fara a incalca drepturi de autor, iar apoi poate lua decizie rationala de a-l cumpara sau nu.

1.3.1. Consumul marfurilor piratate (care nu includ programe de tipul open source, in care continutul uploadat nu e unul piratat) nu duce la o imbunatatire a calitatii, ci constituie un risc pentru public. Deoarece nu sunt reglementate de nici un organism de protectie a consumatorului, marfurile puse la dispozitia publicului astfel contin tot felul de capcane – de la anunturile publicitare ce impanzesc ecranul sau necesitatea platirii unor taxe adiacente (cum este cazul celor mai multe jocuri MMO “gratuite”[3] pe care le dau exemplu afirmatorii), pana la rabaturi in calitate (filme filmate in cinematograf, muzica inregistrata cu telefonul la concerte, etc). Credem ca o legislatie eficienta in domeniul pirateriei pe internet ar proteja nu numai titularii drepturilor de autor, cat si consumatorii acestor produse.

Desi afirmatorii incearca sa ne convinga de existenta unor canale de feedback pentru consumatorii de marfuri piratate, este putin probabil ca acestea sa existe, chiar daca pirateria ar fi decriminalizata, deoarece consumatorii nu simt ca au investit cu adevarat in aceste produse, iar companiile nu vor sa cheltuie bani pe care si-asa nu ii obtin de pe urma lor pentru a le cere parerea. In mod contrar, cu totii stim ca atunci cand am investit bani intr-un produs, in cazul in care nu ne satisface cerintele de calitate, vom lua atitudine, deoarece e dreptul nostru. Un astfel de caz este chiar cel folosit ca exemplu de afirmatori, cel al jocului Mass Effect 1, care este un joc pus la dispozitia utilizatorilor contra unei sume de bani, si in cazul caruia feedback-ul userilor a determinat imbunatatirea calitatii variantelor 2 si 3.

1.3.2. Satisfactia consumatorului sta la baza filosofiei de marketing a oricarei companii. Conform studiilor, factorii de care depinde satisfactia consumatorilor ar putea fi impartiti in calitate,  comportamentul furnizorului si corectitudinea pretului.[4] Consumatorul vrea sa plateasca un pret pe care el il percepe ca fiind corect, raportat la calitatea produsului si la comportamentul vanzatorului. Unul din factorii care ii aduc satisfactie consumatorului este si apartenenta la un grup de utilizatorii, de exemplu fanii unui idol pop. Aceasta inseamna ca acest consumator incearca sa isi sustina idolul, si nu sa ii cauzeze pierderi financiare importante prin incurajarea comertului/ distribuirii de albume piratate. De aceea, satisfactia utilizatorului nu creste instantaneu in cazul in care acesta nu trebuie sa plateasca pentru un produs, deoarece ea depinde de o multitudine de factori care nu se imbunatatesc in cazul marfurilor piratate.

In concluzie, deoarece submineaza comertul legitim, prezinta riscuri importante pentru consumatori si pentru ca este un comportament neetic, consideram ca pirateria pe internet nu ar trebui decriminalizata, ci dimpotriva, mai bine reglementata.



[1] Oxford Dictionaries Online, http://oxforddictionaries.com/definition/decriminalize?q=decriminalize, accesat in 19 martie 2012


A2 (Irina Suatean)

Societatea evolueaza si progreseaza in mod constant,astfel, trebuie sa ne adaptam sistemul legislativ, normele morale si piata economica pentru a fi in concordanta cu normele si progresul societatii. In consecinta echipa afirmatoare sustine ca distribuirea unor materiale piratate pe internet ar trebui decriminalizata in masura in care aceasta nu conduce la obtinerea unui profit prin comercializare.

La nivelul acestei restrangeri propuse de echipa afirmatoare, consideram ca discutia relevanta pe aceasta motiune se refera la fisierele distribuite pe internet la care au acces milioane de useri din intreaga lume prin programe precum Torrent (majoritatea cazurilor de piraterie) . De aceea, echipa afirmatoare nu doreste sa discuta cazul in care se obtine un profit prin comercializare, aceasta fiind un caz izolat si ilegal atat din punctul de vedere al producerii de profit de pe urma unui bun care nu este propriu.

1.1. Atata timp cat nu dispunem in momentul de fata de mijloacele necesare pentru a detecta pirateria si a o pedepsi intr-un mod eficient, in conditiile in care acest fenomen a devenit unul natural si intrinsec societatii actuale, consideram ca am ajuns in punctul in care ar trebui sa decriminalizam acest fenomen pentru a-l putea integra si reglementa mai usor in societatea noastra. Echipa negatoare nu ne-a explicat in ce mod am dauna moralitatii si pana la urma care sunt valorile morale dupa care ne ghidam, iar in privinta dezechilibrului economic consideram ca acesta este doar un pas firesc al dezvoltarii societatii dat fiind faptul ca intr-o piata libera, pubicul are ocazia sa influenteze piata prin cerinta sa. Astfel, putem lua ca exemplu industria dischetelor care odata cu aparitia cd-urilor care erau mai performante din punct de vedere tehnologic, a fost fortata sa iasa de pe piata. Acest fapt nu a creat un dezechilibru economic, fiind doar un pas firesc in dezvoltarea oricarei societati. Consideram ca am ajuns in momentul in care internetul a devenit o piata de desfacere si in loc sa o ignoram si criminalizam am putea sa incercam sa o integram si sa o valorificam la potentialul ei maxim.

1.2. Fara doar si poate aceasta circulatie online a produsului poate aduce beneficii si pentru autorul produsului, iar acesta trebuie sa gaseasca modalitatile de a profita de aceasta publicitate gratuita. Majoritatea fenomenelor raspindite mondial datoreaza mare parte din publicitatea si raspandirea lor pirateriei pe internet, fiind cea care face posibila vizionarea unui film precum Harry Potter chiar daca consumatorul se afla in incapacitatea de a il urmari la cinematograf. Multi consumatori, fiind foarte multumiti de un anumit produs, vor cumpara acel produs chiar daca acesta e gratuit pe internet. Putem lua drept exemplu fanii unor formatii muzicale care cumpara albumele formatiei chiar daca au posibilitatea sa le descarce de pe internet, dintr-o dorinta de solidaritate fata de formatia respectiva cat si din satisfactia pe care procucarea albumului original ti-o ofera.

1.3. 1. Orice producator isi bazeaza productia pe feedback-ul primit de la consumator, astfel acesta are ocazia sa isi imbunatateasca produsele si sa se adapteze mai usor cerintelor pietii. Distribuirea produselor pe internet catre masa populatiei asigura aceasta testare de catre intreaga populatie a produsului respectiv si garanteaza existenta unui feedback. Consideram ca exemple precum filme filmate in cinematograf nu fac obiectul discutiei deoarece la fel ca in orice alta piata libera, aceasta se autoreglementeaza, produsele de slaba calitate nefiind descarcate de catre alti useri. Ar trebui sa incercam sa folosim la maxium feedback-ul oferit, decat sa continuam sa criminalizam pirateria fara a avea niciun control asupra unui fenomen in extindere.

1.3.2. Faptul ca avem acces la o asemenea cantitate de informatie si la o diversitate de produse ne ofera dreptul de a decide care este produsul cel mai bun calitativ pe care am dori sa il cumparam dupa ce l-am testat sau vizionat in prealabil. Acesta este un avatantaj imens al raspindirii a astfel de produse pe internet.

In consecinta, deoarece trebuie sa ne adresam cerintelor actuale ale societatii si sa valorificam aceasta noua piata de desfacere la potentialul ei maxim, deoarece pirateria conduce la avantaje atat pentru producatori cat si pentru consumatori, ar trebui decriminalizata.


N2 (Diana Tinjala)

Dorim sa incepem prin a discuta restrangerea echipei afirmatoare, care situeaza  distribuirea de fisiere fara obtinerea unui profit prin comercializare in cadrul legalitatii. Absenta unui profit in urma distribuirii de material piratat chiar prin intermediul torrentului NU este o realitate, si vom incerca sa explicitam asta printr-un exemplu:  in anul 2006, Pirate Bay are un venit de 84,442.80 de dolari  pe luna doar din advertisingul de pe site[1].  Chiar daca acest venit este unul indirect (adica nu survine celui care uploadeaza, ci celui care face sharingul posibil), dorim sa punem sub semnul intrebarii legitimitatea acestui  tip de piratare care, in momentul in care produce profit pentru o alta parte decat cea legitima (titularul bunului intelectual) devine - asa cum chiar echipa afirmatoare ne spune - ilegal.

1.1. Echipa afirmatoare readuce argumentul lipsei unor mijloace eficiente de preventie si pedepsire a pirateriei  pe internet si propune ca solutie renuntarea completa la asemenea mijloace si legalizarea acestui fenomen. Aceasta poate ca ar fi solutia cea mai simpla aparent, dar daca am generaliza-o ar rezulta renuntarea la orice initiativa (legala, administrativa sau chiar personala) care intampina obstacole.  Dimpotriva, solutia ar fi eficientizarea unor asemenea mijloace, continuand ce se incearca in prezent. Pirateria ar trebui sa ramana ilegala deoarece cauzeaza un dezechilibru economic prin repartizarea  inegala a profiturilor si scaderea veniturilor titularilor activelor intelectuale piratate. Acestia ofera un anumit serviciu sau bun generat prin costuri financiare, temporale si resurselor umane pentru care nu sunt remunerati corespunzatori.  Aceasta intelege echipa negatoare prin dezechilibru economic, si nu anumite etape prin care trece piata unui anumit bun, cauzate sau nu de progres tehnic. Iar a priva un individ de dreptul sau intelectual si de un venit castigat in mod corect, este atat imoral cat si ilegal.

1.2. Ne este neclar care sunt dovezile pe care se bazeaza echipa concurenta cand face afirmatii precum “Multi consumatori, fiind foarte multumiti de un anumit produs, vor cumpara acel produs chiar daca acesta e gratuit pe internet “ . Chiar daca afirmatorii doresc sa credem ca circulatia produselor pe internet aduce beneficii autorilor, in realitate, acestia sunt extrem de nemultumiti datorita faptului ca produsele lor nu mai sunt cumparate, ci downloadate de pe internet in mod gratuit.  Sustin aceasta  numeroasele procese intentate de artisti, case de discuri, companii de software, etc. impotriva  administratorilor site-urilor care le ofera produsele pe gratis. Un exemplu in acest sens sunt procesele ce implica cunoscutul site de torrenturi, The Pirate Bay.[2]

1.3.1. Nu suntem in masura sa pretindem a cunoaste strategia de marketing aplicata de “orice producator” sau psihologia multimilor care „garanteaza existenta unui feedback” pentru produsele downloadabile gratuit de pe internet.  In mod contrar, putem contraargumenta ca forumurile si commenturile ce contin feedback la adresa produselor piratate urmaresc in primul rand proasta calitate a acestora, si nu substanta acestora. Ne referim aici doar la acele forumuri de pe site-urile de torrenturi (de exemplu, www.filelist.ro), in care utilizatorii declara, implicit sau nu, ca au folosit produse piratate, si nu la alte commenturi in care modul de obtinere al produsului (gratuit de pe internet, sau cumparat) nu poate fi cunoscut.

Echipa negatoare sustine in continuare riscul pentru public pe care il reprezinta proasta calitate a produselor piratate, care nu sunt reglementate de organisme de protectie a consumatorului.

1.3.2. In lumea de astazi, un consumator rational ar trebui sa acumuleze informatii inainte de cumpararea unui produs. Cu toate astea, nu trebuie sa avem acces la o copie integrala a unui produs, pe care sa o folosim pentru o perioada nedeterminata de timp, pentru a ne decide daca acel produs merita cumparat. Un sample al produsului, care este pus la dispozitia publicului pentru orice activ intelectual, alaturi de alte informatii legate de autor, concurenta si piata ar trebui sa ii fie suficiente si celui mai chitibusar cumparator.

Continuam sa ramanem sceptici in privinta avantajelor pe care le ofera piratatul producatorilor si utilizatorilor, sustinand reglementarea mai eficienta  a acestui fenomen. Deoarece submineaza comertul legitim, prezinta riscuri importante pentru consumatori, fiind in acelasi timp un comportament neetic, consideram ca pirateria pe internet nu ar trebui decriminalizata.





Decizia:

Mihaela Gherghe

A1:

Felicitări pentru structura foarte bună a discursului şi ponderea echilibrată pe care fiecare argument o are în cadrul discursului. Abordarea pe care aţi ales-o este una interesantă, dar eficientă, şi anume de a demonstra nu că pirateria, în momentul de faţă, nu este o infracţiune, ci de a arăta avantajele care ar decurge din decriminalizarea acesteia. Aş fi acordat mai multă atenţie, însă, lanţului cauzal care să demonstreze de ce, odată ce utilizatorii intră în contact cu muzica/filmul/software-ul care le place, vor fi motivaţi să îl cumpere.  Atrag atenţia şi asupra surselor folosite – wikipedia este un loc foarte bun de plecare în research-ul pe care îl faceţi pentru un caz, însă din cauza posibilităţii userilor de a modifica conţinutul articolelor, nu este cea mai demnă de încredere sursă. Recomand să verificaţi informaţiile de acolo şi cu alte surse, şi să le citaţi pe acelea.

Conţinut: 12

Strategie: 8

Stil: 4

Total: 24

N1:

Consider că raţionamentul de la punctul 1.1 trebuia să fie mai bine detaliat – la nivelul la care a fost lăsat, doar reformulează ideile puse pe masă de afirmatori, fără a le combate foarte eficient. Punctul 1.2 semnalează o problemă într-adevăr importantă a cazului afirmator, şi anume că nu avem garanţia că, odată ce obţine informaţia gratis, utilizatorul va alege să plătească pentru ea. Am apreciat şi faptul că ati oferit alternative (preview-uri gratis etc.) prin care utilizatorul poate şi acum să „testeze” marfa înainte de a o cumpăra. De asemenea, felicitări pentru diferenţa făcută între feedback-ul oferit de utilizatori pentru jocuri de tip „trial” sau chiar plătite şi un eventual feedback de la cei care piratează software-ul.  Felicitări de asemenea pentru structura pe care ai păstrat-o, face meciul mult mai uşor de urmărit.

Conţinut: 14

Strategie: 7

Stil: 4

Total: 25

A2:

Referitor la punctul 1.1, am identificat o serie de erori logice. În primul rând, după cum au semnalat şi negatorii, nu ai dus până la capăt lanţul cauzal care să demonstreze că este justificat şi că este mai avantajos pentru societate să decriminalizeze pirateria decât să caute metode pentru a o pedepsi. De asemenea, analogia între piraterie şi dischete nu este o alegere fericită în contextul în care vorbim, cel puţin în prezent, de efectele unei infracţiuni, nu de o consecinţă firească a pieţei libere sau a dezvoltării tehnicii. De asemenea, punctul 1.2 nu aduce nicio dovadă/raţionament logic care să demonstreze că utilizatorii, deşi accesează materialul gratis, îl cumpără dacă le place. (Un exemplu ar fi putut fi vânzările înregistrate de casele de discuri pentru un album sau numărul de bilete vândute la un anumit concert, chiar dacă melodiile respective erau disponibile pe the Pirate Bay la data aceea).  Mi-aş fi dorit ca punctul 1.3 să ducă mai departe cele explicate de afirmatorul 1, în lumina problemelor ridicate de negatorul 1, şi anume faptul că firmele nu primesc feedback de la cei care obţin produsul lor ilegal.

Conţinut: 11

Strategie: 8

Stil: 4

Total: 23

N2:

Semnalezi bine problemele pe care le-am identificat şi eu cu raţionamentele echipei afirmatoare, şi anume că nu au explicat clar de ce este preferabilă dezincriminarea faţă de căutarea unor metode mai eficiente de pedepsire, şi că nu au oferit un raţionament solid pentru care consumatorii, deşi au acces la bunul respectiv fără niciun cost, vor alege ulterior să îl cumpere.  Mi-a placut, de asemenea, că ai arătat faptul că există o alternativă pentru ca utilizatorul să poată să verifice produsul înainte de a-l cumpăra. V-ar fi fost utilă mai multă analiză la punctul 1.3.1 – de ce firmele nu iau în considerare feedback-ul primit de la cei care piratează produsul? (Mai mult, puteţi argumenta faptul că feedback-ul nu va ajunge la ei – e greu de crezut că cineva care dobândeşte un produs ilegal va oferi feedback firmei pe care a prejudiciat-o!)

Conţinut: 14

Strategie: 8

Stil:4

Total: 26

DECIZIA:

Consider că acest meci a fost câştigat de echipa negatoare. Astfel, ariile de conflict au fost conturate în jurul punctelor stabilite de primul afirmator, şi au fost câştigate după cum urmează:

1.1: În materia legalizare vs. mijloace mai eficiente de combatere, afirmatorii nu au reuşit să dovedească că  legalizarea este opţiunea mai bună, analogiile încercate nefiind suficiente. Povara dovedirii acestei soluţii aparţinea afirmatorilor, prin urmare această arie a fost câştigată de echipa negatoare.

1.2: Nici cu privire la acest punct afirmatorii nu şi-au îndeplinit povara, nerăspunzând, după cum am arătat în comentariile individuale, la întrebările ridicate de negatori.

1.3.1: În materia feedback-ului, niciuna dintre echipe nu a dovedit de ce acest feedback există sau nu şi de ce companiile aleg sau nu să ţină cont de el.

1.3.2: Şi acest punct a fost câştigat de echipa negatoare, ei oferind o alternativă (sample-uri ale diferitelor produse oferite chiar de producător) la care echipa afirmatoare nu a răspuns.

A1 -> 24 puncte
N1 -> 25 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 26 puncte
Castiga echipa:

otaku (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.