Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Salomeea si Silvia' (afirmatori) vs 'Andrei si Andrei' (negatori)

A1 (Salomeea Romanescu)

Euforia faţă de evenimentele din Europa de Est, după căderea sistemului politic cu un singur partid, a mascat inadvertenţele ireparabile din noul sistem democratic capitalist. Propunerea fundamentală a democraţiei trebuie să se concentreze asupra procesului continuu, nu asupra structurii reprezentării. Interacţiunea egalitară trebuie să fie un nou principiu democratic.

Esenţa democraţiei o constituie participarea cetăţenilor la viaţa publică. Aceasta înseamnă

-      preocuparea cetăţenilor pentru problemele comunităţii,

-       responsabilitate,

-       interes pentru evenimentele sociale majore dezbătute de mass-media şi

-      chiar angajarea politică.

 In acest context nesupunerea civică poate contribui la necesara

  • regandire şi
  • restructurare a democraţiei

deoarece  

  1. democraţia adevărată, cea directă se caracterizează prin procese orizontale peste un spectru larg de relaţii,
  2. în contrast cu democraţiile parlamentare bazate pe ierarhii verticale.

Democraţia  directă este un sistem de guvernare caracterizat prin participarea egalitară a cetăţenilor la procesul de conducere. Aşadar nesupunerea civică este 

  • legitimă într-un sistem de democraţie adevărată, directă, deoarece reprezintă

-      un mecanism participativ, care presupune luarea de atitudine paşnică a cetăţeanului atunci cînd  acesta consideră că nu există corespondenţă între opţiunile politice ale actorilor politici şi opţiunile valorice ale sale,

-      este o acțiune personală  de alegere de a nu respecta sau a nu se supune legilor considerate nedrepte de persoana în cauză.(desigur, inițiatorul, inițiatorii se așteaptă să se ralieze și alții, dar nu îi așteaptă pentru a demara acțiunea)

 

In concluzie nesupunerea civilă  este legitimă deoarece ar putea asigura baza pentru trecerea la un sistem de democraţie directă. 


N1 (Andrei Cioromila)

Buna seara. Echipa negatoare va incerca in cele ce urmeaza sa convinga cititorul ca nesupunerea civica nu ar trebui sa fie legitima intr-o democratie.
In primul rand, echipa afirmatoare a subliniat ceea ce este defapt esenta democratiei si ne-a explicat ca aceasta presupune preocupare pentru problemele comunitatii, responsabilitate, interes pentru evenimentele sociale dezbatute in mass media si chiar si angajarea politica. Ei bine, noi consideram ca sistemul actual deja ofera sansa cetatenilor de a se implica in viata publica a tarii. In contrast, nesupunerea civica nu reprezinta respectarea acestei esente a democratiei. Din contra, justificarea recurgerii la aceasta metoda nu va responsabiliza cetateanul si nici nu-i va spori preocuparea pentru problemele comunitatii ci va face ca individul sa fie mai preocupat de rezolvarea propriilor probleme si va cauta ca raspunsul la aceste sa-i vina din partea statului. Mai mult, in contextul actual, al crizei economice, o foarte mare parte a populatiei se confrunta cu probleme de tip financiar, iar izbucnirea unei astfel de actiuni va duce la o extinderea incontrolabila a fenomenului. Astfel, am putea ajunge la o situatie mai rea chiar decat cea initiala. Sa luam drept exemplu evenimentele de pe Wall Street. Pe langa ca oamenii care participa la acest tip de protest nu sunt organizati si nu au un scop comun, ci fiecare cauta rezolvarea propriilor probleme, acest fenomen s-a extins si in alte orase mari ale lumii precum Tokio, Sydney, Melbourne, Jakarta si exista posibilitatea de a continua sa se extinde. Ceea ce este si mai rau este ca protestul in diferitele orase nu s-a axat pe aceeasi tema, in fiecare oras oamenii exprimandu-si fiecare nemultumirea. Imaginati-va dar, un scenariu in care am asista la o forma de nesupunere civica la nivel mondial in care fiecare om cere rezolvarea unei chestiuni, pe care acesta o considera problematica.
In al doilea rand, afirmatorii sustin ca nesupunerea civica duce la o regandire, o restructurare a sistemului actual. Totusi, aceasta schimbare trebuie sa vina in ajutorul tuturor cetatenilor, fara a favoriza un anumit grup - grupul care a decis sa apelez la aceasta forma de protest. Astfel de schimbari sunt greu de produs, iar cei care le produc trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru ele si, daca schimbarea are un impact pozitiv, acestora le vor fi recunoscute meritele. In plus, intr-un sistem democratic, cetateanul are la dispozitia sa anumite "ustensile democratice" prin care isi poate exprima dezacordul, precum: protestul, petitiile, discursurile publice. Astfel, un om poate protesta cu privire la ce il deranjeaza intr-o forma legala, acceptata intr-un stat dmocratic. Mai mult, nesupunerea civica reprezinta cea mai inalta forma pasnica de protest la care un om poate apela, insa aceasta nu dispune de o definitie universal acceptata. Astfel, de unde vom sti cand este momentul sa apelam la o astfel de masura? Cine sau ce ne va spune ca singura modalitate ramasa prin care se mai poate actiona este nesupunerea civica si ca toate celelalte masuri legale au fost epuizate? Mai mult, nu ne-am putea confrunta oare cu riscul confuziei intre nesupunerea civica si dreptul la protest?
In al treilea rand, nesupunerea civica va duce inevitabil la nerespectarea principiilor libertatii. Orice om are dreptul sa actioneze asa cum crede el de cuviinta, are dreptul sa spuna ceea ce crede el ca trebuie spus, insa poate face asta atata timp cat actiunile sale nu afecteaza o alta persoana si nici nu o impiedica sa-si exercite prorpiile drepturi. Analizand formele cele mai frecvente ale nesupunerii civice: blocarea cailor de acces, ocuparea unor spatii sau institutii sau greva prin sedere, deducem imediat ca aceasta forma de protest nu este in conformitate cu principiile libertatii, intrucat incalca libertatea altor oameni.
In ultimul rand, nu consideram ca se numeste democratie un sistem in care ar fi in regula ca toti oamenii sa poata refuza executarea legilor sau ordinilor administrativa sau sa poata sa nu ia in considerarea institutiile publice existente si sa infiinteze altele in loc.
In concluzie, datorita faptului ca nesupunerea civica nu aduce nici o imbunatatire democratiei consideram ca aceasta nu ar trebui sa fie justificata.


A2 (Salomeea Romanescu)

Echipa afirmatoare va încerca sa convingă cititorul că argumentele aduse de echipa negatoare nu sunt pertinenete deoarece:

A. Nesupunerea civică este legitimă într-o democraţie

B. Schimbarea cerută  de nesupunerea civică va fi interesul tuturor  cetăţenilor şi   aduce o îmbunătăţire democratică

 

A. Nesupunerea civică este legitimă într-o democraţie

In primul rând aş dori să  aduc în sprijinul afirmaţiei mele argumentul care arată că tocmai deficitul de legitimitate îndreptăţeşte orice formă de nesupunere civică într-o socitetate democratică fără ca simplul act de nesupunere civică să reprezinte o  infracţiune.

Justificarea legitimităţii prin recurs la legalitate creează confuzii, pot apărea oricând reglementări legale dar care nu sunt legitime (de exemplu, efectele normative ale unei lovituri de stat). Prevalenţa legalităţii în raport cu legitimitatea se impune doar în momentul preluării puterii, după care conflictul dintre contestare şi autojustificare a unei puteri poate fi tranşat doar de legitimitate, indiferent cât de costisitor ar fi realizarea consensului (unanimitatea wickselliana – ca regula de luare a deciziilor). Regula majorităţii, care legalizează dar nu legitimează, trebuie substituită prin “compromisul prezumtiv îndreptăţit”dintre libertate şi lege. Intemeierea legitimităţii pe legalitate conduce la “legalism autoritar”, care tratează orice ieşire din regulile legalităţii ca violenţă, concepţie combatută de J. Habermas. Tocmai diferenţa dintre legalitate şi legitimitate, susţine filosoful german, îndreptăţeşte “nesupunerea civilă”.

 In al doilea rând, pentru a demonstra legitimitatea nesupunerii civice voi scoate în evidenă faptul că :

1.Există jurisprudențe a două tribunale, care tocmai au recunoscut legitimitatea nesupunerii civice. Voi demonstra doar  printr-un pasaj ce provine de la Tribunalul din Orleans,...Când pledăm în tribunal cauza nesupunerii civice, spunem că cei care s-au nesupus legii au făcut-o într-o stare de necesitate; aceasta este formula juridică pentru nesupunerea civică – starea de necesitate.

       Aşadar nesupunerea civică este legitimă într-o societate democratică fără a fi legală.

B. Schimbarea cerută  de nesupunerea civică va fi interesul tuturor  cetăţenilor şi un exerciţiu de democraţie directă

 Echipa negatoare a afirmat că totuşi, această schimbare trebuie să vină în ajutorul tuturor cetăţenilor, fără a favoriza un anumit grup. Noi nu am afirmat contrariul deoarece una din trăsăturile nesupunerii civice este conştiinciozitatea care reflectă sinceritatea şi convingerea morală cu care nesupuşii civic încalcă legea; pentru mulţi dintre ei, nevoia de a încălca legea izvorăşte nu doar din respectul de sine şi consecvenţa morală, dar şi din percepţia lor asupra intereselor societăţii în care trăiesc. Cel ce încalcă regula o face nu pentru ca nu  pentru a-şi proteja propriul interes, ci pentru ca apreciază că sistemul de reguli nu e corect întemeiat sau nu e respectat  şi atunci – în apararea interesului comunităţii – îşi exprimă dezacordul, nespunerea, exprimând astfel un fel aparte de civism – nesupunerea civică.  

Aş dori  să exemplific  prin mişcarea Occupy Wall Street deoarece echipa negatoare susţine faptul că acest tip de nesupunere civică poate deveni periculoasă pentru democraţie.Pe scurt “Istoria ne învaţă că democraţia este mult mai adesea ameninţată de supunerea oarbă a cetăţenilor decât de nesupunerea lor” (Jean-Marie Muller)

  Nu cred că OWS este un exemplu de ameninţare la adresa democraţiei ci asupra ordinii economico-financiare actuale nedemocratice, deoarece O economie dreaptă este principalul obiectiv al protestatarilor. Laureatul Nobel pentru Economie, Joseph E. Stiglitz a pus în discuţie împărţirea inegală a veniturilor, averea fiind deţinută de o minoritate de 1% în detrimentul restului de 99% din populaţie.În plus această minoritate impune decizii fără să ţină seamă de interesele celor 99%.


Stiglitz a vizitat el însuşi protestatarii luna trecută,. "Suportăm consecinţele ticăloşiei lor deoarece pieţele financiare, care ar trebui să aloce capitalul şi să managerieze riscurile, au făcut exact contrariul ",
a declarat acesta.

Concluzia cea mai pragmatică legată  de cauzele nesupunerii civice, în cazul mişcării  OWS  pare să o tragă Mike Hardt, de la Duke University:

-          "Indignarea împotriva lăcomiei corporatiste şi

-          a inechităţii economice este reală şi profundă.

-          Dar la fel de important este şi protestul împotriva lipsei, sau eşecului reprezentării politice".

In concluzie sunt de acord cu cele afirmate de J. Habermas, care afirmă că sunt legale şi legitime numai acele “norme care exprimă interese capabile de generalizare”.  Prin urmare un stat de drept democratic nu poate pretinde cetăţenilor o supunere necondiţionată faţă de ordinea de drept existentă la un moment dat, deoarece el nu-şi întemeiază legitimitatea pe legalitate, dimpotrivă legalitatea se fundamentează pe legitimitate.


N2 (Andrei Cioromila)

            Buna seara. Imi voi continua pledoaria aducand contra-argumente cazului afirmator si demonstrand ca nesupunerea civica nu ar trebui sa fie legitima intr-o democratie si nici nu este timpul sa afirmam ca nesupunerea civica este justificata din punct de vedere democratic.
            In primul rand, de ce nesupunerea civica nu este justificata intr-o democratie? Asa cum am demonstrat in discursul N1, nesupunerea civica nu este in conformitatea cu esenta democratiei, asa cum ne-a fost prezentata ea la A1. Aceasta forma de protest nu duce la o mai mare implicare a cetatenilor in viata publica, neaducand astfel nici o imbunatatire la sistemul democratic actual. In plus, populatia are deja la indemana anumite unelte democratice prin care poate protesta intr-o forma legala. Astfel, nesupunerea civica este o masura nejustificata, o masura care poate fi inlocuita de actiuni legale care vor avea acelasi rezultat. Acest fapt ne asigura ca democratia nu va fi amenintata de supunerea oarba a cetatenilor, asa cum ne-a sugerat echpa afirmatoare, ci acestia vor putea sa nu se supuna, dar totusi, intr-o maniera acceptata. Tocmai in aceasta consta frumusetea democratiei: faptul ca poti face ce vrei, poti actiona oricum, poti fi pro sau contra unui anumit lucru intr-o maniera legala. acceptata. Mai mult, datorita actiunilor intreprinse in cadrul nesupunerii civice, aceasta incalca principiile libertatii fiecarui cetatean si pot chiar ingreuna activitatea comerciala, daunand astfel economiei. Spre exemplu, daca lucratorii in domeniul transporturilor decid sa apeleze la o astfel de masura, cetatenii nu vor mai putea calatori sau merge la servici, iar transportul de marfuri va fi oprit. Astfel, nesupunerea civica nu doar ca nu aduce nici un beneficiu democratiei, dar chiar dauneaza statelor democratice.
            In al doilea rand, chiar daca am putea afirma ca nesupunerea civica este justificata intr-o democratie, acesta este un moment complet inoportun de a o face. In contextul actual, al crizei economice, masele neintelegand exact situatia prezenta si modul cum trebuie actionat, sunt mai degraba afectate de efectul masurilor luate pe termen scurt, decat al efectului pe termen lung. Astfel, voi incerca sa ilustrez mai bine ideea folosindu-ma de un exemplu simplu. Sa presupunem ca masura aplicata de un stat pentru a trece de periada crizei economice o reprezinta scaderea tuturor cheltuielilor precum salarii, pensii, cheltuieli de spitalizare, etc. cu un anumit procent. Cu siguranta masele nu vor sta sa calculeze si sa vada ce bine va aduce aceasta masura economiei peste 10 ani, ci se va gandi la problemele imediate pe care aceasta masura le va aduce. Intr-un scenariu in care nesupunerea civica ar fi justificata, cu siguranta se va trece la aplicarea unei masuri precum nesupunerea civica, sarind peste celelalte forme de protest, care presupun totusi o documentare mai larga si o aprofundare mai buna a problemei si a modului de rezolvare. Astfel, considerand nesupunerea civica ca fiind legitima in momentul actual, nu va face decat ca oamenii sa doreasca sa se revolte impotriva unor masuri care, de fapt, sunt niste masuri bune si absolut necesare in contextul actual.
            In concluzie, datorita faptului ca am demonstrat ca nesupunerea civica nu isi gaseste justificare intr-un stat democratic si nici nu este un moment prielnic in care am putea considera aceasta forma de protest ca fiind legitima, consideram ca am castigat aceasta dezbatere.



Decizia:

Liviu Gajora

Felicit ambele echipe pentru un meci de calitate, cu argumente atent construite.

Verdictul meu merge catre echipa negatoare, din urmatoarele motive:

  • Argumentul metodelor alternative de actiune propus de negatori nu este atacat intr-o maniera convingatoare de afirmatori. In masura in care exista metode legale de actiune care pot, cel putin teoretic, duce la rezolvarea problemelor, justificarea – sau chiar legitimitatea – nesupunerii civile este pusa serios la indoiala.
  • Desi afirmatorii ma conving ca nesupunerea civila apare ca o manifestare a unor sentimente autentice de nemultumire a cetatenilor, sunt, in egala masura, convins de argumentele negatorilor ca, cel putin in exemplul OWS, aceste sentimente sunt nedirectionate si dificil de transpus in schimbari reale, contrazicand astfel tocmai principiul la care adera afirmatorii, cel al lui Habermas conform caruia “sunt legale şi legitime numai acele “norme care exprimă interese capabile de generalizare””.
  • Potentialul disrputiv al actiunilor de nesupunere civila le face mai putin dezirabile pentru intreaga populatie decat alternativele legale.

O serie de observatii individuale:

A1 [246 cuvinte] [22 de puncte, 12, 7, 3]

  • Incercati sa folositi cat mai mult din spatiul alocat. Puteti folosi restul de cuvinte pentru a explica mai pe larg argumentele existente, pentru a spori numarul de argumente, sau pentru a oferi exemple, ilustrari si dovezi in sprijinul afirmatiilor si rationamentelor facute.
  • Evitati formularile ambigue/vagi:
    • “Interacţiunea egalitară trebuie să fie un nou principiu democratic” - Nou fata de ce? Care era vechiul principiu democratic?
    • “procese orizontale peste un spectru larg de relaţii” - Mai exact? In ce constau aceste procese orizontale si la ce tip de relatii ne referim?
    • In momentul in care definiti termeni este deosebit de util sa oferiti si exemple/ilustrari. Votul, scrisoarea de protest, lobby-ul sunt actiuni care corespund definitiei, insa nu se incadreaza in ideea de nesupunere civila: “un mecanism participativ, care presupune luarea de atitudine paşnică a cetăţeanului atunci cînd  acesta consideră că nu există corespondenţă între opţiunile politice ale actorilor politici şi opţiunile valorice ale sale”.

N1 [673 cuvinte] [25 de puncte, 13, 8, 4]

  • Atentie la registrul utilizat in scris. Formulari care se preteaza exprimarii orale nu se transleaza la fel de bine in scris: “in fiecare oras oamenii exprimandu-si fiecare nemultumirea”.
  • Evitati afirmatiile universale: “nesupunerea civica va duce inevitabil la nerespectarea principiilor libertatii” - Folositi nuantari de tipul “foarte probabil” sau “cel mai adesea”.

A2 [699 cuvinte] [24 de puncte, 12, 8, 4]

  • Formularea unui argument trebuie sa fie diferita de formularea motiunii: “A. Nesupunerea civică este legitimă într-o democraţie” - Tocmai asta incercati sa demonstrati, in baza unor argumente mai restranse.
  • Evitati constructiile ambigue si vagi. Folositi termeni specifici si dati exemple concrete: “Prevalenţa legalităţii în raport cu legitimitatea se impune doar în momentul preluării puterii, după care conflictul dintre contestare şi autojustificare a unei puteri poate fi tranşat doar de legitimitate, indiferent cât de costisitor ar fi realizarea consensului”.
  • In momentul in care introduceti termeni specifici/de specialitate, definiti intotdeauna acesti termeni: “unanimitatea wickselliana” – in ce fel difera fata de conceptul simplu de unanimitate si de ce este de preferat?
  • Daca apelati la opinii ale expertilor in domeniu, explicatii acele opinii pana la capat: “cei care s-au nesupus legii au făcut-o într-o stare de necesitate” - In ce anume consta aceasta stare de necesitate?
  • Nu va bazati prea mult pe citatele de factura filosofica, mai ales pe cele cu tenta generala. Expertiza e mult mai dificil de sustinut acolo, iar consensul comunitatii filosofice mult mai greu de dobandit: “Istoria ne învaţă că democraţia este mult mai adesea ameninţată de supunerea oarbă a cetăţenilor decât de nesupunerea lor” - Daca totusi folositi aceste citate, retineti ca ele nu sunt, in ele insele, un rationament suficient, ci trebuie explicate sau dublate de fapte.

N2 [536 cuvinte] [23 de puncte, 12, 7, 4]

  • Atentie la topica si sintaxa frazei. Preferati intotdeauna formularile simple celor complicate: “In contextul actual, al crizei economice, masele neintelegand exact situatia prezenta si modul cum trebuie actionat, sunt mai degraba afectate de efectul masurilor luate pe termen scurt, decat al efectului pe termen lung”.
  • Atentie la termenii folositi pentru a desemna o stare de fapt. Repetarea termenului “masele” denota o atitudine elitista si dispretuitoare si creeaza senzatia unei identitati amorfe, in care toti cetatenii sunt la fel.
  • Incercati sa nu reastrangeti singuri aria de actiune a argumentelor voastre la “contextul actual”, pentru ca diminuati din valoarea lor. Un argument convingator ar trebui sa sustina ca ceva este nedezirabil la modul general, nu doar pentru ca “acum nu e momentul”.
A1 -> 22 puncte
N1 -> 25 puncte
A2 -> 24 puncte
N2 -> 23 puncte
Castiga echipa:

Andrei si Andrei (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.