Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Adelina (voluntare)' (afirmatori) vs 'Alexandra si Alexandra' (negatori)

A1 (Teodora Oprea)

Nesupunerea civica este legitima intr-o democratie

=caz afirmator=

Daca democratia directa este impracticabila, acest lucru nu inseamna ca democratia indirecta exclude in totalitate posibilitatea cetatenilor de a-si exprima direct vointa colectiva. In anumite cazuri nesupunerea civica reprezinta o modalitatea de exercitare directa a vointei poporului si deci un act de democratie veritabila.

Vom intelege nesupunerea civica ca un act de nerespectare a legii in cadrul unei declaratii colective pentru determinarea schimbarii normelor fundamentale ale unui stat, cand acestea contravin vointei poporului. Vorbim de o nesupunere civica in cazul boicotului autobuzelor din Montgomery, al distrugerii proprietatii militare ca forma de protest impotriva razboiului din Irak, al distrugerilor plantatiilor pentru eliminarea organismelor modificate genetic[1] sau impotriva uzinelor de carbune[2] din Marea Britanie.

Vom sustine ca nesupunerea civica este legitima, adica indreptatita si permisa chiar prin natura unui regim democratic, argumentand ca aceasta se subsumeaza unei manifestari exprese a vointei poporului care o devanseaza pe cea a conducerii delegate, ca uneori este singura modalitate de a genera o schimbare reala si ca este singura metoda prin care se pot introduce schimbari majore de paradigma la nivel constitutional.

1. Intr-o democratie, poporul poate sa-si exprime vointa colectiva in orice mod

Democratia in forma practica actualmente este una imperfecta, caci vointa poporului este implementata prin intermediul unui grup restrans de indivizi care ar trebui sa dea forma acestei vointe in crearea unui cadru legislativ care oglindeste mentalitatea si valorile comune.

In aceste cazuri, un regim democratic veritabil trebuie sa permita indivizilor sa isi manifeste vointa mai presus de stipulatiile normative, caci in fond doar vointa colectiva legitimeaza normele sociale si juridice existente [conform teoriei democratiei reprezentative[3]]. S-ar putea afirma ca vointa colectiva este mai presus de lege atunci cand legea nu mai reflecta valorile si interesele comune. In acest sens, nesupunerea civica nu mai reprezinta un act de exceptie de la regimul democratic, ci actul sau definitoriu, prin care populatia da forma regimului democratic in conformitate cu vointa sa actualizata.

2. Mecanismele legale nu fac posibila impunerea vointei poporului in mod direct

Regimurile democratice actuale nu permit o revizuire constanta a reprezentativitatii alesilor si nici interventia directa a cetatenilor in reglementarea cadrului social si politic. Chiar daca cetatenii au drept de initiativa legislativa [art. 74 alin. 1 al Constitutiei Romaniei[4]], ea este conditionata de filtrul parlamentar. De asemenea, mandatul acordat demnitarilor nu poate fi retras atunci cand increderea populatiei dispare. Deseori insa reprezentantii populatiei pierd de facto increderea populatiei [in Romania, increderea in Guvern si Parlament este doar 7%, iar cea a partidelor politice de 5% in 2010[5]] si atunci reglementarile propuse de acestia nu mai sunt in concordanta cu vointa poporului.

Din aceste motive, de multe ori populatia este impiedica efectiv din a-si manifesta vointa, aceasta fiind inlocuita de vointa particulara a reprezentantilor alesi. Nesupunerea civica este deci legitima atunci cand ea se manifesta sub forma unui refuz colectiv, si nu doar unul individual, de a mai gira pentru reprezentantii sai alesi si pentru actele acestora.

3. Este singura metoda de schimbare a paradigmelor fundamentale ale unei societati

Nu orice stare de nemultumire a populatiei in raport de reglementarile juridice indreptateste un act de nesupunere civica. Pentru modificari ce privesc marirea taxelor sau obligativitatea stagiului militar, care nu fac obiectul unor valori majore sociale, populatia are la indemana alte mijloace de exprimare a vointei: fie atacarea acestor norme pe cale judiciara, fie manifestarea vointei prin intermediul protestelor, al grevelor sau al petitiilor. Insa, atunci cand se impune modificarea majora a valorilor si normelor fundamentale, iar conducerea refuza sa opere aceasta schimbare, este indreptatita si necesara impunerea vointei poporului prin nesupunerea civica, prin ignorarea activa, declarata a legilor decazute in raport de vointa colectiva, pana cand se opereaza modificarea acestora.

Asadar, consideram ca posibilitatea exercitarii vointei colective prin intermediul nesupunerii civice este nu numai legitima, dar si definitorie pentru o democratie.



[1] “GM crop-stomping protest-18 July 1999”, Genetix, recuperat la 8.11.2011 de pe http://www.urban75.com/Action/genetix10.html

[2] “How to kill a coal plant”, Mark Engler, Salon Core, august 2009, recuperat la 8.11.2011 de pe http://www.salon.com/2009/08/18/climate/

[3] John F. Knutsen, 2004,“Popular sovereignity”, recuperat la 8.11.2011 de pe http://www.basiclaw.net/Principles/Popular%20sovereignty.htm

[4] Constitutia Romaniei din 2003, recuperat pe 8.11.2011 de pe http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_2003.php#074

[5] Realitatea, “Cati romani mai au incredere in Guvern si Parlament”, realitatea.net, recuperat pe 8.11.2011 de pe http://www.realitatea.net/cati-romani-mai-au-incredere-in-guvern-si-parlament_848684.html


N1 (Alexandra Chiriac)

Nesupunerea civica este legitima intr-o democratie.

= caz negator=

Vom sustine ca nesupunerea civica nu este legitima intr-o democratie si de asemenea ca aceasta mai degraba slabeste decat intareste un sistem democratic  aducand instabilitate politica si economica.

S-a afirmat ca “ Democratia actualmente este una imperfecta, caci vointa poporului este implementata prin intermediul unui grup restrans de indivizi” . Dar aceasta democratie se numeste democratie indirecta si este singurul tip de democratie ce poate fi practicat la ora actuala .

Poporul isi exprima vointa prin intermediul reprezentantilor,  reprezentanti pe care i-a considerat cei mai potriviti si pe care  i-a votat. De asemenea,  aceasta se poate exprima pana si prin proteste insa in nici un caz vointa colectiva nu este mai presus de lege.  Da, legile pot fi contestate – pot exista mitinguri, pot fi contestate prin vot sau chiar date in judecata la curtea Constitutionala dar in final trebuie sa ne supunem lor daca dorim sa traim intr-o societate democratica.

Principala caracteristica a democratiei la ora actuala este existenta reprezentantilor  prin intermediul carora poporul isi exprima vointa. Regimurile democratice permit o revizuire constanta a acestora – o data la patru ani – atunci cand poporul isi exprima direct vointa si isi voteaza reprezentantii. Traind intr-o societate democratica pe scena politica nu avem doar un singur partid ce ar putea fi acuzat ca nu lucreaza in interesul oamenilor ci un pluripartidism care in orice moment poate fi tras la raspundere atat de celelalte partide cat si de popor prin intermediul atat al protestelor, proteste ce respecta in schimb legea cat si prin petitii.

De asemenea impunerea vointei prin orice mod poate duce la instabilitate economica si politica. Acesta este si unul din argumentele echipei negatoare. Pentru ca o lege sa fie discutata, adoptata si sa se observe si impactul pe care l-a avut dureaza destul de mult timp iar revizuirea constanta a alesilor intr-o perioada mai mica de patru ani nu ar face altceva decat sa impiedice buna desfasurare a societatii si sa opreasca sistematic adoptarea unor legi sau observarea derularii acestora.  De asemenea nesupunerea civica prin mijloacele sale cum ar fi : refuzul de a plati taxe si impozite, blocarea cailor de acces, ocuparea unor spatii si institutii publice sau nesocotirea institutiilor si a administratiei si infintarea altelor noi nu numai ca opreste buna desfasurare a societatii in final dar aduce si prejudicii nu numai clasei politice cat si poporului . Acesta din urma va avea de suferit intrucat nu va mai putea sa isi deruleze activitatile zilnice si astfel va aparea o instabilitate economica .

Echipa afirmatoare este de acord ca nesupunerea civica nu ar trebui folosita  in cazul mariri taxelor sau adoptarii unui plan de austeritate si ne spune ca exista alte mijloace de exprimare a vointei ,  mijloace  ce respecta legile. Tocmai aceasta ne arata ca nesupunerea civica nu numai ca nu isi atinge scopul si anume acela de a aduce o schimbare  ci mai degraba  slabeste sistemul democratic . Aceasta nu ar trebui sa fie legitima nici macar in cazul in care poporul doreste “modificarea majora a valorilor si normelor fundamentale” doarece exista institutiii internationale cum ar fi ONU sau  Comisia Europeana . Acestea sunt institutii ce pot actiona in cazul in care nu se respecta constitutia de catre guvern si parlament sau in cazul in care dorinta cetatenilor este total opusa de actiunile partidului la guvernare.  Avand ajutorul unei institutii internationale avem  implicit si ajutorul tarilor ce fac parte din cadrul acesteia  si de asemenea si siguranta ca se vor adopta legi in conformitate cu vointa majoritatii .

In concluzie nesupunerea  civica nu numai ca nu este legitima intr-o democratie, existand alte forme prin care poporul isi poate exprima vointa respectand in acelasi timp si legile,  dar aceasta aduce si instabilitate economica si politica si in final nu isi atinge scopul si anume acela de a intari un sistem democratic  ci  in schimb il slabeste .  Aratand ca exista si alte moduri prin care poporul se poate face auzi si demonstrand ca nesupunerea aduce dezavantaje pentru cetateni  consideram ca motiunea  ar trebui negata. 


A2 (Adelina Voiculescu)

Echipa afirmatoare are datoria in ultimul discurs sa convinga de ce ar trebui sa afirmam ca actele de nesupunere civica sunt legitime intr-o democratie. In principal vom reaminti argumentele afirmatoare, vom aduce exemple care releva faptul ca nesupunerile civice au schimbat lumea si vom contraargumenta discursul negator.  

Atfel, consideram ca actele de nesupunere civica sunt acte legitime intr-o democratie deoarece poporul ar trebui sa aibe dreptul sa-si exprime in orice mod opinia, sa aibe dreptul la libera exprimare si suntem de parere  ca atunci cand mecanisemele legale nu indeplinesc scopul oameniilor, nesupunerea civica e singura metoda de a alarma organele de conducere.  

Sunt nenumarate cazurile in care nesupunerea civica a avut efect, a schimbat legea in functie de interesele  poporului. Amintim Revolutia de catifea din Cehoslovacia,  mişcarea pentru drepturi civile a populaţiei afro-americane din sudul SUA condusă de Martin Luther King, lupta contra Apartheid-ului din Africa de Sud, Singing revolution care a adus independenta tarilor baltice si cea mai recenta, Rose revolution din Georgia.

Toate aceste exemple de intamplari din trecut au fost catalogate ca nesupuneri civice , actiuni non-violente care au schimbat lumea in bine.  

Nesupunerea civica constituie un modul prin care cetatenii trag un ultim semn de alarma, dupa ce vocea poporului nu a fost ascultata. Dorim sa evidentiem că în cazul nesupunerii civice încălcarea legii este un mijloc, nu un scop – mijlocul pentru a aduce o schimbare a stării de fapt, de a asculta vointa poporului si a schimba  cadrul legal  care nu mai intruneste intersele acestora.  

Legat de contra-argumentarea negatoriilor, echipa afirmatoare considera ca in momentul actual sistemul de guvernare, cu alesii nostrii trimisi in camerele Parlamentului nu este unul perfect. In cazul in care acestia ar promulga legi gresite, care nu intrunesc vointa poporului, atunci nesupunerea civica ar fi singura solutie de rezolvare a problemei, al motivului de imperfectiune. Credem cu tarie faptul ca vointa poporului este mai presus de lege, atunci cand legile nu sunt pe placul populatiei. Cetateni ce si-au ales reprezentantii care au promulgat aceste legi. Desigur e posibil ca acesti oameni sa greseasca si sa infaptuiasca legi care nu le convin oameniilor din circumscriptia din care au fost alesi. Ce e de facut? Echipa afirmatoare nu propune dizolvarea Parlamentului si reconstruirea lui, ci doreste sa justifice nesupunerile civice in acest cadru democratic.

Astfel prin actiunile poporului se trage un semnal de alarma catre organele de conducere, fiind singurul mod de a-si indeplini scopul.

Echipa afirmatoare considera ca argumentele aduse de echipa negatoare referitoare la instabilitatea economica si politica produsa de nesupunerile civice nu au fost explicate temeinic si nu s-a aratat relevanta lor. Consideram astfel ca populatia  - care este totusi statul – intr-un regim democratic, ar trebui sa ceara sa se schimbe o lege atunci cand acest cadru legal nu se intersecteaza cu interesele lor.

Doar cetatenii sunt in masura sa intervina sa schimbe legile lor, din statul din care fac parte. Exemplele de organizatii internationale date de echipa negatoare, pot interveni si sunt sustinute si de catre populatie numai in cazuri de incalcare a drepturilor fundamentale. Dar in celelalte cazuri ? Cine rezolva problemele legate de legi ale cetatenilor unui stat democratic?

In concluzie, echipa afirmatoare considera ca cetatenii unui stat democratic sunt cei mai indreptatiti sa recurga la acte de nesupunere civica atunci cand organele de conducere sustin legi care nu intrunesc interesele cetatenilor.


N2 (Alexandra Chiriac)

Traim intr-o societate democratica, intr-o societate in care oamenii au un cuvant de spus si in care acesta chiar este auzit de catre clasa politica. Chiar daca nu mai exista democratie directa, poporul isi exprima vointa prin intermediul reprezentantilor, a votului sau chiar a mitingurilor si protestelor. Dar toate acestea respecta legea si au un efect .

Echipa negatoare sustine ca nesupunerea civica intr-o democratie nu este legitima intrucat exista si alte metode prin care poporul isi poate exprima vointa neincalcand legea, si mai mult, va va demonstra ca aceasta nu numai ca nu aduce acea schimbare pe care o doreste  poporul dar favorizeaza si terenul pentru o criza economica si sociala si in final aduce nenumarate dezavantaje.

Echipa afirmatoare  considera ca poporul ar trebui sa aiba dreptul sa isi exprime in orice mod opinia si ca nesupunerea civica este singura metoda de a alarma organele de conducere . Consideram ca acestia gresesc fundamental in doua privinte. In primul rand oamenii au dreptul sa isi exprime opinia dar asta sub unele conditii – au dreptul sa faca marsuri sau proteste respectand totusi legile impuse de tara respectiva. Se pune intrebarea de ce sunt acestea importante si de ce ar trebui respectate ?  Pentru ca traim intr-o democratie ,  pentru ca un om are totala libertate atata timp cat nu incalca libertatea celuilalt si in final pentru ca societatea are nevoie de acest legi pentru a functiona bine.  In al doilea rand nesupunerea civica nu este singura metoda de a alarma organele de conducere – este in schimb cea mai periculoasa si cu cele mai multe dezavantaje cel putin imediate.  Cum a afirmat echipa negatoare, oamenii au multe alte moduri prin care se pot face auziti.  Iar daca se doreste “ alarmarea organelor de conducere”  un protest va putea face acest lucru – guvernul realizeaza ca exista o problema si va incerca sa o remedieze.

Apare de asemenea si o contradictie intre pozitiile celor doi afirmatori : in primul caz afirmator ni se spune ca nesupunerea civica nu este necesara in cazurile adoptarii unui plan de austeritate sau a maririi unei taxe ci doar in cazul in care “ poporul doreste modificarea majora a valorilor si normelor fundamentale” – deci in cazul in care valorile guvernului nu mai corespund cu cele ale poporului si acesta actioneaza nerespectand drepturile si opiniile oameniilor.  Echipa negatoare a venit cu solutia ca cetatenii sa se adreseze unor institutii internationale cum ar fi ONU sau Comisia Europeana.  In al doilea discurs afirmator ni sa spus ca aceste institutii  pot interveni atunci cand se incalca drepturile si vointa majoritatii deci atunci cand exista o diferenta majora a valorilor si normalor fundamentale intre clasa politica si cetateni.  Se pune apoi intrebarea “ cine respecta problemele legate de legi ale cetatenilor ? “ . Aceste probleme cum ar fi adoptarea unor taxe, sau a altor legi cu care poporul nu este de acord se pot rezolva prin proteste si nu trebuie sa se ajunga pana la nesupunere civica, lucru cu care si echipa afirmatoare este de acord.

Exemplele de nesupuneri civice ce ni s-au prezentat au fost catalogate ca actiuni non-violente care au schimbat lumea in bine. Dar daca luam un singur exemplu cum ar fi lupta contra Apartheid-ului din Africa de Sud – aceasta nu a fost tocmai non-violenta, multi copii murind in rebeliunile incepute de scolile din Soweto. De asemenea un  mare impact l-a avut si presiunea internationala si faptul ca Africa de Sud  s-a izolat afectand sever economia tarii. Ce vrem sa aratam este ca acestea au adus o schimbare in mare parte datorita ajutorului strain si ca in cazul unor diferente grave de opinii intre stat si cetateni este mult mai utila apelarea la o institutie internationala.

Cum am  afirmat, nesupunerea civica aduce cu sine si instabilitate economica, sociala si politica. In primul rand sa ne gandim ce inseamna nesupunere civica:  refuzul de a plati taxe sau impozite, blocarea cailor de acces, ocuparea unor spatii si institutii publice etc. – pe scurt nerespectarea unor legi, legi care doresc buna functionare a sistemului. Cand aceste legi nu mai sunt respectate tot mecanismul din spatele lor dispare. Instabilitatea economica apare deoarece oamenii nu mai pot sa isi deruleze activitatile zilnice iar randamentul companiilor si chiar a institutiilor scade. De asemenea instabilitatea sociala si politica apare ca urmare a nerespactarii legi. Nu se stie exact situatie in ce priveste relatia dintre stat si majoritate, nu se stie daca exista un ecou al cereri acesteia si in final daca nesupunerea are vreun efect.

In concluzie  echipa negatoare considera ca cetatenii unui stat democratic sunt indreptatiti sa isi exprime opinia si chiar sa actioneze impotriva clasei politice doar in cazul in care aceste actiuni respecta legea.   Aratand ca exista si alte moduri prin care poporul se poate face auzi si demonstrand ca nesupunerea aduce dezavantaje pentru cetateni  consideram ca motiunea  ar trebui negata.



Decizia:

Mihaela Gherghe

A1:
A fost foarte bine faptul ca ai specificat inca de la inceputul discursului care este filosofia echipei afirmatoare. Un inceput "in forta" al discursului e un plus foarte mare. As recomanda, in ceea ce priveste argumentele, o analiza mult mai in profunzime a acestora, care sa fie sustinuta si cu exemple. De exemplu, in cadrul primului argument, ai fi putut incerca o paralela cu referendumul sau initiativa populara, ca alte instrumente ale exercitarii democratiei directe, si explica de ce actele de nesupunere civica sunt mai eficiente.
Al doilea argument mi se pare mai puternic si mai bine argumentat decat primul, iar in ceea ce priveste argumentul al treilea, nu ai explicat foarte clar:
a) unde trasam linia intre legi pentru care este justificata nesupunerea civica si legi pentru care se justifica doar alte tipuri de protest;
b) de ce alte tipuri de protest ar functiona, in conditiile in care argumentul doi ne explica de ce poporul nu are mecanisme legale care sa faca posibila impunerea vointei poporului in mod direct.
Punctaj: 21 (Continut - 10 puncte; strategie - 7 puncte; stil - 4 puncte)
A2:
Tine cont, in discursul tau, si de ideile puse in discutie de primul negator. Cand explici ca poporul are dreptul de a isi exprima in orice mod opinia si ca sistemul de guvernare este imperfect, trebuie sa explici si de ce colegul din echipa negatoare nu are dreptate cand explica mecanismul democratiei indirecte si cand da exemple de greve, proteste si petitii ca alternative la nesupunerea civica. 
Pe tot parcursul discursului ai oferit doar un cadru in care nesupunerea civica este justificata (cand legile nu mai servesc intereselor populatiei), fara a prezenta concret avantajele acestei masuri, eventual in paralel cu alternativele pe care le propunea primul negator. De asemenea, consider ca problema instabilitatii economico-politice pe care o aduc in discutie negatorii nu este nici pe departe irelevanta si ar fi meritat mai multa atentie.
Punctaj: 20 (continut - 10; strategie - 6; stil - 4)
N1:
Ti-ar fi prins bine o structura mai clara a argumentelor, astfel incat sa poata atat arbitrul cat si echipa adversa sa identifice mai usor fiecare argument si sa observe care este ideea principala a acestuia. 
Ai punctat foarte bine faptul ca una dintre trasaturile democratiei in prezent este caracterul ei indirect, precum si faptul ca cetatenii au acces la alte metode prin care sa isi manifeste dezacordul. Pe langa asta, ai pus in discutie si dezavantajele pe care aceasta nesupunere le aduce. 
Per total, a fost un discurs foarte bine echilibrat. Pe viitor, ai putea incerca sa tratezi punct cu punct discursul colegului din echipa afirmatoare, ca sa reiasa mai clar cum intra in contradictie argumentele tale cu ale afirmatorilor.
Punctaj: 24 (continut - 12; strategie - 8; stil - 4)
N2:
Mi-a placut faptul ca pui din nou accent pe ideea de democratie indirecta care sta la baza sistemului actual, explicand mecanismul prin care cetatenii "au un cuvant de spus", precum si pe faptul ca exista alternative la masurile sustinute de afirmatori. De asemenea a fost bine punctat faptul ca nu tot timpul aceste acte de nesupunere civica au un caracter non-violent. Ar fi fost utila o gestiune mai buna a spatiului in discurs - atunci cand tii ultimul discurs, ai si responsabilitatea de a trage o concluzie, iar aceasta concluzie are un rol foarte important in desfasurarea meciului. 
Punctaj: 24 (continut - 13; strategie - 7; stil - 4)



Argumentarea deciziei:
Cand analizam daca o masura este sau nu legitima, trebuie sa observam daca ea este sau nu necesara si daca produce mai multe avantaje decat produce dezavantaje.
Decizia mea merge, astfel, catre echipa negatoare, intrucat explica faptul ca exista alternative la nesupunerea civica (implicit ea nu ar fi justificata prin faptul ca este singura optiune) si faptul ca aceasta actiune poate aduce dezavantaje atat pentru guvernati cat si pentru guvernanti (o instabilitate pe plan politic si chiar social).
Echipa afirmatoare prezinta niste dezavantaje ale democratiei in sine, considerand ca din momentul alegerii unor reprezentanti poporul nu mai are nicio parghie de control, tratand insa superficial atat dezavantajele prezentate de catre negatori cat si explicatiile aduse de acestia pentru mecanismele democratiei indirecte si modurile in care cetatenii se pot implica si isi pot sanctiona guvernantii.
A1 -> 21 puncte
N1 -> 24 puncte
A2 -> 20 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Alexandra si Alexandra (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.