Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Teo si Flaviu (voluntari)' (afirmatori) vs 'Cezar si Cezar' (negatori)

A1 (Teodora Oprea)

Nesupunerea civica este legitima intr-o democratie

=caz afirmator=

Daca democratia directa este impracticabila, acest lucru nu inseamna ca democratia indirecta exclude in totalitate posibilitatea cetatenilor de a-si exprima direct vointa colectiva. In anumite cazuri nesupunerea civica reprezinta o modalitatea de exercitare directa a vointei poporului si deci un act de democratie veritabila.

Vom intelege nesupunerea civica ca un act de nerespectare a legii in cadrul unei declaratii colective pentru determinarea schimbarii normelor fundamentale ale unui stat, cand acestea contravin vointei poporului. Vorbim de o nesupunere civica in cazul boicotului autobuzelor din Montgomery, al distrugerii proprietatii militare ca forma de protest impotriva razboiului din Irak, al distrugerilor plantatiilor pentru eliminarea organismelor modificate genetic[1] sau impotriva uzinelor de carbune[2] din Marea Britanie.

Vom sustine ca nesupunerea civica este legitima, adica indreptatita si permisa chiar prin natura unui regim democratic, argumentand ca aceasta se subsumeaza unei manifestari exprese a vointei poporului care o devanseaza pe cea a conducerii delegate, ca uneori este singura modalitate de a genera o schimbare reala si ca este singura metoda prin care se pot introduce schimbari majore de paradigma la nivel constitutional.

1. Intr-o democratie, poporul poate sa-si exprime vointa colectiva in orice mod

Democratia in forma practica actualmente este una imperfecta, caci vointa poporului este implementata prin intermediul unui grup restrans de indivizi care ar trebui sa dea forma acestei vointe in crearea unui cadru legislativ care oglindeste mentalitatea si valorile comune.

In aceste cazuri, un regim democratic veritabil trebuie sa permita indivizilor sa isi manifeste vointa mai presus de stipulatiile normative, caci in fond doar vointa colectiva legitimeaza normele sociale si juridice existente [conform teoriei democratiei reprezentative[3]]. S-ar putea afirma ca vointa colectiva este mai presus de lege atunci cand legea nu mai reflecta valorile si interesele comune. In acest sens, nesupunerea civica nu mai reprezinta un act de exceptie de la regimul democratic, ci actul sau definitoriu, prin care populatia da forma regimului democratic in conformitate cu vointa sa actualizata.

2. Mecanismele legale nu fac posibila impunerea vointei poporului in mod direct

Regimurile democratice actuale nu permit o revizuire constanta a reprezentativitatii alesilor si nici interventia directa a cetatenilor in reglementarea cadrului social si politic. Chiar daca cetatenii au drept de initiativa legislativa [art. 74 alin. 1 al Constitutiei Romaniei[4]], ea este conditionata de filtrul parlamentar. De asemenea, mandatul acordat demnitarilor nu poate fi retras atunci cand increderea populatiei dispare. Deseori insa reprezentantii populatiei pierd de facto increderea populatiei [in Romania, increderea in Guvern si Parlament este doar 7%, iar cea a partidelor politice de 5% in 2010[5]] si atunci reglementarile propuse de acestia nu mai sunt in concordanta cu vointa poporului.

Din aceste motive, de multe ori populatia este impiedica efectiv din a-si manifesta vointa, aceasta fiind inlocuita de vointa particulara a reprezentantilor alesi. Nesupunerea civica este deci legitima atunci cand ea se manifesta sub forma unui refuz colectiv, si nu doar unul individual, de a mai gira pentru reprezentantii sai alesi si pentru actele acestora.

3. Este singura metoda de schimbare a paradigmelor fundamentale ale unei societati

Nu orice stare de nemultumire a populatiei in raport de reglementarile juridice indreptateste un act de nesupunere civica. Pentru modificari ce privesc marirea taxelor sau obligativitatea stagiului militar, care nu fac obiectul unor valori majore sociale, populatia are la indemana alte mijloace de exprimare a vointei: fie atacarea acestor norme pe cale judiciara, fie manifestarea vointei prin intermediul protestelor, al grevelor sau al petitiilor. Insa, atunci cand se impune modificarea majora a valorilor si normelor fundamentale, iar conducerea refuza sa opere aceasta schimbare, este indreptatita si necesara impunerea vointei poporului prin nesupunerea civica, prin ignorarea activa, declarata a legilor decazute in raport de vointa colectiva, pana cand se opereaza modificarea acestora.

Asadar, consideram ca posibilitatea exercitarii vointei colective prin intermediul nesupunerii civice este nu numai legitima, dar si definitorie pentru o democratie.



[1] “GM crop-stomping protest-18 July 1999”, Genetix, recuperat la 8.11.2011 de pe http://www.urban75.com/Action/genetix10.html

[2] “How to kill a coal plant”, Mark Engler, Salon Core, august 2009, recuperat la 8.11.2011 de pe http://www.salon.com/2009/08/18/climate/

[3] John F. Knutsen, 2004,“Popular sovereignity”, recuperat la 8.11.2011 de pe http://www.basiclaw.net/Principles/Popular%20sovereignty.htm

[4] Constitutia Romaniei din 2003, recuperat pe 8.11.2011 de pe http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_2003.php#074

[5] Realitatea, “Cati romani mai au incredere in Guvern si Parlament”, realitatea.net, recuperat pe 8.11.2011 de pe http://www.realitatea.net/cati-romani-mai-au-incredere-in-guvern-si-parlament_848684.html


N1 (Cezar Manea)

Echipa afirmatoare nu a reusit pana la finalul discursului sa ne demonstreze de ce si in ce cazuri nesupunerea civica este "singura modalitate de a genera o schimbare reala". Ceea ce sustin negatorii este ca aceste schimbari pot fi introduse de vointa popurului la nivel legislativ chiar si fara a fi nevoie sa se incalce legea. Spre exemplu protestele, actiune in instanta, petitii sau alte mijloace democratice, legale, stipulate in constitutia respectivei tari. Momentul in care nesupunerea civica ar trebui aplicata este greu de determinat, aceasta fiind o ultima solutie a unui lung sir de actiuni legale ce nu dau roade.

1. Primul argument al afirmatorilor sustine ca nesupunerea civila este justificata pentru simplul fapt ca democratia nu este un sistem perfect. Simpla adaugare a unei metode ilegale de manifestare a opinei poporului nu duce la perfectionarea sau eficientizarea unui sistem politic. Practic nesupunerea civila presupune o forma de constrangere a puterii unui stat pentru a realiza anumite modificari ce nu au dorit sa le aplice pana acum. De asmenea simpla afirmatie a afirmatorilor ca “Intr-o democratie, poporul poate sa-si exprime vointa colectiva in orice mod” este total gresita. Sistemul propus de afirmatori nu mai poarta numele de democratie, ci de un sistem in care vointa si libertatea poporului nu mai are bariere ci este dusa la extrem. De aici se poate ajunge la foarte multe abuzuri care in opinia afirmatorilor sunt justificate deoarece in spatele acestor actiuni se ascunde dorinta de a aduce o modificare la nivel legislativ.

2. Mecanismele legale ale unui sistem democratic aduc tocmai aceasta noua viziune prin care poporul ar trebui sa aleaga pentru el. Acest lucru se intampla prin delegarea unor alesi ai poporului care iau decizii pentru acestia. Mai apoi in timpul mandatului respectivilor alesi poporul isi poate face auzita parerea prin metode legale(proteste, petitii, manifestatii publice ce au impact la nivel mediatic). Nesupunerea civica vine ca o ultima solutie in momentul in care dupa aplicarea tuturor acestor metode cu impact puternic la nivel colectiv, mediatic, respectivele modificari tot nu se produc din anumite motive si anume deoarece reprezentantii poporului decid ca astfel de modificari nu ar fi justificate.

3. Atata timp cat respectivele modificari fundamentale nu s-au produs, desi au fost cerute in mod expres de catre populatie inseamna ca au un anumit fundament si nu sunt justificate sau ar trebui continuat cu presiune legale asupra conducerii respectivului stat. Cand nesupunerea civica devine prima metoda de actiune atunci exemplul va fi adoptat si de alte tari si astfel sistemul democratic defapt va fi continuu schimbat de presiunea poporului. De asemenea nu ni s-a explicat in ce cazuri nesupunerea civica este justificata si ar trebui aplicata. Sa ne gandim ca populatia pe plan international vede nesupunerea civica ca o metoda justificata si eficienta intr-o democratie. Atunci privind contextul international in care ne aflam (criza financiara) prin nesupunere civica s-ar crea doar haos si negare a tuturor masurilor de austeritate luate de guvern, ceea ce ar putea adanci criza.

1. Nesupunerea civica duce la creare unui exemplu negativ. Sistemul democratic, desi imperfect are suficiente mecanisme pentru a contrabalansa partile sale negative cu partile sale pozitive. Exista mecanisme legale implementate prin care modificarile intr-un stat nu sunt simplu modificate prin vointa unei parti sau a alteia. De aceea exista 2 tabere(puterea si opozitia), de aceea exista institutiile statului si mecanisme juridice independente de stat ce mediaza probleme dintre acesta si popor. Atunci cand toate aceste mijloace sunt ignorate de catre cetateni si se recurge la mijloace ilegale, cum ar fi nesupunerea civica, acesta va duce la crearea unui exmplu negativ si implicit va putea agrava crizele deja existente in lume.

Un exemplu veritabil de nesupunere civica ar putea fi si ocuparea wall street-ului care pana in momentul de fata nu a adus nici un fel de rezultat, ci a creat mai mult haos, dezorientare si a indemnat oamenii sa protestesteze fara a sti exact pentru ce probleme protesteaza si ce schimbari doresc la nivel guvernamental. Respectivii oameni stiu doar ca au probleme si ca vor ca problemele lor sa fie rezolvate de guvernare. De asemenea acest mod de protest s-a extins si in alte state, ceea ce arata ca nesupunerea civica poate fi foarte usor interpretata si adoptata la nivel international.

http://www.forbes.com/sites/petercohan/2011/10/10/what-is-occupy-wall-street/


A2 (Flaviu Miron)

O democratie representativa se bazeaza pe consimtamantul celor guvernati. Voi demonstra in continuare ca nesupunerea civica este o metoda legitima de a asigura respectarea vointei poporului.

  1. Un stat democratic reflecta vointa poporului sau.

Atat timp cat prin actele de nesupunere civila populatia is atinge scopul protestului, pornind de la premisa ca un stat democratic reflecta vointa poporului sau, rezulta ca nesupunerea civica duce defapt la o imbunatatire a sistemului politic, asadar contra-argumentarea este falsa. Chiar si in cazul in care aceasta forma de protest nu reuseste sa atinga scopul prestabilit, justificarea se desprinde din faptul ca aceasta masura vine ca o unealta a populatiei de a-si impune vointa la nivel national si de a actualiza valorile si sistemele legislative in conformitate cu vointa modificata a indivizilor, fapt necontraargumentat de echipa negatoare.

  1. Nesupunerea civica este o parghie de control eficienta a populatiei asupra statului.

Reprezentatii poporului… O sintagma care demonstreaza de la sine de ce e nevoie de o parghie in plus de control asupra acestor reprezentati. Opozitia considera nejustificate actele de nesupunere civica ca un mecanism de impunere a vointei populatiei din cauza ca daca o schimbare nu a fost facuta prin mijloace alternative inseamna ca aceasta schimbare nu este justificata - pentru ca reprezentantii stiu mai bine. Singura problema este ca nu exista termenul de bine si rau in abstract; e bine ceea ce majoritatea considera ca e bine, si mai mult, intr-un sistem democratic datoria reprezentatilor poporului este de a respecta vointa poprului, asadar daca celelalte mijloace esueaza, Guvernul considera ca nesupunerea civica colectiva este justificata avand in vedere ca reprezinta o unealta eficienta de impunere a vointei populatiei.

  1. Singura metoda de a schimba valori fundamentale

Echipa negatoarea porneste si in acest caz de la premisa ca “reprezentatii poporului” stiu mai bine ce trebuie facut, asadar daca o schimbare la nivelul valorilor fundamentale ale unei societati nu se face prin alte masuri, atunci aceste schimbari nu sunt justificate, idee pe care am contra-argumenatat-o mai sus. De asemenea echipa negatoare ridica intrebarea           “ cand este aceasta forma de protest justificata?”. Echipa afirmatoare considera in aceasta dezbatere ca aceasta forma de protest este justificata in momentul in care celelalte forme de protest dau gres. De asemenea as vrea sa amintesc ca datoria echipei negatoare este de a demonstra ca nesupunerea civica este ilegitima in orice situatie, asadar pentru a castiga aceasta dezbatere trebuie sa arate de ce nesupunerea civica este ilegitima inclusive ca ultima unealta de impunere a vointei populatiei. Referitor la criza economica, primul raspuns al echipei afirmatoare este faptul ca o mare parte din tarile afectate incep sa creasca din punct de vedere economic, asadar relevanta si impactul acestui exemplu sunt foarte mici. Al doilea raspuns este faptul ca chiar daca problema economica ar fi inca una mare ar trebui sa intram intr-o dezbatere complexa referitoare la posibilele solutii ale unei crize economice si pentru a castiga acest punct echipa negatoare ar trebui sa ne demonstreze ca nu exista modalitati pe placul vointei poporului de a rezolva o astfel de criza. In al treilea rand grevele si protestele adancesc la fel de mult criza ( ex. Grecia ) pentru ca actioneaza la fel din pucnt de vedere economic ( tin totul pe loc ), asadar dupa logica negatoare inclusive grevele nu sunt legitime.

  1. Argumentul cazului negator vorbeste despre putere si opozitie dar nu este relevant la motiune. Ce se intampla cand vointa poporului este ingnorata? Asa cum am demonstrat mai sus nesupunerea civica este legitima deoarece este ultima unealta pe care populatia o poate folosi spre a-si impune vointa actualizata si nu va “adanci crizele existente” asa cum am demonstrat la punctual 3. Mai mult ecipa negatoare nu a demonstrate de ce se creeaza un exemplu negativ si nu a prezentat nici un mecanism prin care crizele vor fi intr-adevar adancite.

In concluzie am demostrat ca nesupunerea civica este o modalitate legitima de exprimare a vointei populatiiei si ca aceasta este in concordanta cu valorile unei democratii.


N2 (Cezar Manea)

  1. Un stat democratic reflecta vointa majoritatii poporului sau. Niciodata statul nu va putea prin deciziile pe care la ia sa multumeasca poporul in totalitatea sa. De aceea nu putem spune neaparat ca este justificat ca un grup de oameni, ce nu reprezinta o majoritate, sa recurga la nesupunere civica pentru a produce modificari legislative, ce nu au fost luate pana acum in considerare din diferite considerente. Atunci cand se recurge la nesupunere civica, deja vointa „populatiei” sau a unei parti din populatie s-a facut auzita, doar ca inca respetivele schimbari nu s-au produs, iar asta nu exclude ca prin continuarea actiunilor legale, stipulate in contitutie exact in acest scop, acestea nu pot avea efect mai tarziu.
  2. La argumentul 2 guvernul sustine ca nesupunerea civiva este o unealta eficienta de impunere a vointei poporului, dar nu erata exact cum se produce acest lucru, de ce este atat de eficienta si daca aceasta chiar este justificata a fi o parghie atat de eficienta si impunatoare, o parghie de control a poporului asupra statului. Tocmai pentru simplul fapt ca nu se poate face atat de usor diferenta intre bine si rau, cum putem spune ca este justificat ca un grup de oameni sa incalce legea pentru o cauza care nu se stie daca schimba legislatia in bine sau nu, daca aduce niste modificati justificate.
  3. Echipa negatoare intradevar considera ca nesupunerea civica este ilegitima inclusiv ca ultima unealta de impunere a vointei poporului, pentru simplul fapt ca nu se poate decide cand si cum anume aceasta devine ultima unealta. Daca un protest nu a avut efecte, asta nu inseamna ca acest mijloc trebuie sarit si ca se trece la pasul urmator, ajungandu-se intr-un final la nesupunere civica. Criza economica a fost un exemplu, mereu vor aparea crize in lume, nu doar economice, si atunci cand acestea sunt adancite si de nesupunere civica din partea cetatenilor, situatia este tot mai grava. Chiar daca nu stim masurile justificate pentru diferite crize, asta nu inseamna ca o impunere puternica a vointei poporului in fata guvernarii, va aduce avantaje si rezultate pozitive.
  4. Argumentul negator nu se referea strict la putere si la opozitie, ci se referea la mecanismele unui sistem democratic care ofera oportunitatea cetatenilor sa isi exprime opinia/vointa si sa participe activ in viata politica sau la luarea de decizii legislative. De aceea consideram ca nu se justifica alte masuri in plus, masuri ce pot agrava anumite crize, masuri ce aduc un minus statului (reprezentat la randul lui de cetateni). Exemplul negativ de care vorbeam era acela al wall street-ului, care a creat un model de urmat pentru oameni.

Afirmatorii au sustinut ca nesupunerea civica vine ca o ultima masura, ca este o masura eficienta, ca nu adanceste crizele si ca nu aduce dezavantaje la nivel de stat, ci doar niste modificari cerute de populatie si neascultate de guvern. Negatorii pe de alta parte au sustinut ca nesupunerea civica nu este justificata chiar si atunci cand vine ca o ultima masura, in primul rand ca nu este posibil de decis cand toate celelalte masuri legale au fost epuizate. De asemenea nu ni s-a aratat niciun exemplu in care nesupunerea civica a fost o masura eficienta si a adus schimbari. Daca aceasta masura nu ar adanci crizele actuale si nu are aduce dezavantaje statului si avand in vedere ca este o masura eficienta de ce ar mai trebui aplicata abia intr-un final, ca o ultima solutie?

Consideram in concluzie ca nesupunerea civica nu este doar o masura ilegala, ci si ilegitima ce nu are cum sa intareasca valorile unui stat democratic.



Decizia:

Mihai Pomarlan

Ambele echipe fac concesii periculoase în acest meci. Afirmatorii au un argument 3 prin care încearcă să trateze reglementări de tip ”rău necesar”, eliminându-le din sfera de reglementări atacabile prin nesupunere civilă- dar nu le separă clar de alte tipuri de reglementări, care ar fi atacabile. Negatorii, în ceea ce cred că a fost doar o greşeală de exprimare, încep prin a considera nesupunerea civică ”o ultima solutie a unui lung sir de actiuni legale ce nu dau roade” (ceea ce ar însemna că există situaţii în care este justificată, indiferent cât de greu ar fi de identificat o asemenea situaţie).

Altfel, meciul e standard: democraţie înseamnă voinţa poporului exprimată, iar asta necesită uneori nesupunere civică, spun Afirmatorii; versus, reprezentanţii aleşi sunt mai competenţi să conducă iar rezultatele obţinute de aceştia sunt preferabile haosului cauzat de nesupunere civică, spun Negatorii. Mai mult, la discursul 2, Negatorii ajung să spună că nesupunerea civică este exprimarea voinţei doar a unui grup restrâns de oameni.

În primul rând, ceea ce se dezbate este ceea ce au adus Afirmatorii: nesupunerea civică ar fi expresia voinţei poporului în ansamblul său; deci a unei majorităţi a acestuia. Chiar dacă ”puţini” protestează, asta nu exclude faptul că aceia ”vorbesc” pentru mai mulţi.

În al doilea rând, dacă plecăm de la premisa că reprezentanţii aleşi ”ştiu mai bine”, ar însemna că orice formă de protest este în cel mai bun caz inutilă, dacă nu chiar nelegitimă.

Cu toate acestea, rămân două aspecte importante care înclină meciul spre Negatori: în primul rând, faptul că e foarte greu de determinat când o metodă legală de protest este ineficientă (rareori un protest dă rezultate imediate); iar pe de altă parte, afirmaţia Negatorilor cum că nesupunerea civică este mult mai disruptivă pentru bunul mers al unei ţări decât alte forme de protest rămâne valabilă la capătul meciului.

Comentarii individuale

(Observaţie: am plecat de la un punctaj de Conţinut 13, Strategie 8, Stil 4; modificări au loc prin bonificaţii/penalizări, reflectate în comentariile individuale)

Afirmator 1:

-argumentare structurată, definire clară a termenilor moţiunii (+1 Stil, +1 Conţinut)

-argument 3: problematic, vezi comentariile de mai sus (-2 Strategie)

Punctaj: Conţinut 14, Strategie 6, Stil 5; Total: 25

Negator 1:

-exprimări care ar putea fi interpretate ca un accept dat moţiunii de către Negatori (”o ultima solutie a unui lung sir de actiuni legale ce nu dau roade”) trebuie evitate (-1 Strategie). Cred că înţeleg strategia Negatoare (”A spune că atunci când protestele legale sunt epuizate, nesupunerea civică este justificată; dar nu putem declara nicicând că protestele legale sunt epuizate”), dar mai sigur ar fi ca aceasta să fie clar declarată.

Punctaj: Conţinut 13, Strategie 7, Stil 4; Total: 24

Afirmator 2:

-lipseşte o reînnoire a argumentelor tip ”protestele legale sunt epuizate”. (-1 Conţinut) N1 propusese câteva mecanisme de control ale Puterii într-un stat (Opoziţia parlamentară, sistemul judiciar) la care A1 nu făcuse referire. Ori, cazul Afirmator se bazează pe existenţa unor situaţii în care orice mijloc legal de atac asupra (deciziilor) Puterii este epuizat.

Punctaj: Conţinut 12, Strategie 8, Stil 4; Total: 24

Negator 2:

-clarifică strategia Negatoare (+1 Strategie)

Punctaj: Conţinut 13, Strategie 9, Stil 4; Total: 26

A1 -> 25 puncte
N1 -> 24 puncte
A2 -> 24 puncte
N2 -> 26 puncte
Castiga echipa:

Cezar si Cezar (negatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.