Login  Register
Email:

Pass:

forgot password?

Email:

login?

'Dragos si Teodora ' (afirmatori) vs ' Maria si Emi' (negatori)

A1 (Dragos Movila)

E timpul să afirmăm că nesupunerea civică este legitimă într-o democrație

Pentru bunul mers al dezbaterii, vom defini mai întâi noţiunile pe marginea cărora vom discuta.

Nesupunerea civică reprezintă actul conştient, voluntar şi nonviolent al unei persoane de a nu respecta o prevedere legală, având ca scop îndreptarea acesteia şi protejarea democraţiei.

Cea de a doua noţiune pe care dorim să o definim este democraţia. Conform Noului dicţionar explicativ al limbii române, democraţia este formă de organizare şi de conducere politică a societăţii, care proclamă suveranitatea poporului.

Considerăm că nesupunerea civică este legitimă într-o democraţie şi aducem în susţinerea acestei idei mai multe argumente.

Întâi de toate, scopul nesupunerii civice este benign, el urmărind corectarea legii contestate. Spre exemplu, în cadrul unei emisiuni la un post de radio, un cetăţean declara că nu respectă viteza legală pe o porţiune de drum  din apropierea casei sale întrucât limita impusă de autorităţi este injustă. Porţiunea de drum în speţă era în linie dreaptă, fără obstacole şi nu prezenta niciun pericol nici pentru şoferi nici pentru pietoni.

Trebuie menţionat aici că acţiunile îndreptate împotriva sistemului politic sau a conducerii statului ies din sfera conceptului de nesupunere civică. În acest sens loviturile de stat, revoluţiile sau anarhia sunt acţiuni total diferite de conceptul la care ne referim.

În practica democratică internaţională acţiunea de nesupunere civică este acceptată în situaţii excepţionale în care căile legale utilizate nu au dat roade. O astfel de situaţie s-a întâmplat în primăvara acestui an (2011). După presiuni politice în Guvern şi Parlament şi după proteste în mai multe oraşe, liderii comunităţii maghiare din România ameninţau cu nesupunerea civilă în cazul regionalizării ţării. Astăzi, putem afirma ca renunţarea la acest proiect legislativ s-a datorat şi protestelor minorităţii maghiare.

Nesupunerea civică este un act public şi foloseşte mijloace paşnice. Prin caracterul public al manifestării autorul acţiunii urmăreşte mediatizarea, atragerea atenţiei asupra anomaliei reclamate. Prin caracterul nonviolent se probează bunele intenţii pe care le are autorul şi dorinţa lui de a servi interesului public.

Mai mult decât atât, contestatarul unei legi acţionează în virtutea dreptului la exprimare şi a suveranităţii poporului, elemente garantate prin Constituţia României.

Trebuie să avem în vedere şi faptul că efectul nesupunerii civice nu este în interesul autorităţilor, iar acesta poate fi un motiv pentru care ele ar condamna gestul cetăţenilor de a nu fi de acord cu o anumită lege.

În contextul descris, nesupunerea civică este o modalitate de a introduce în spaţiul public-politic părerea opoziţiei. Din dorinţa de a face regimul mai responsabil, de a corecta un comportament adoptat la nivel legislativ, de a rezolva o problemă care a fost uitată, dar care afectează cetăţenii, poporul alege să „vorbească” într-un mod elegant . De pildă, în cazul scumpirii benzinei, la începutul lunii mai a acestui an, englezii au organizat o blocadă la porţile celei mai mari rafinării de petrol din ţară[2].

Concluzionăm prin a spune că politicienii aflaţi vremelnic la conducerea ţării nu trebuie sa uite nicio clipă faptul că din funcţiile lor servesc interesul poporului şi naţiunii şi din acest punct de vedere trebuie sa ramână mereu receptivi la opiniile acestora  

  1. http://www.mediafax.ro/main-story/peste-15-000-de-functionari-din-transilvania-contesta-in-instanta-reducerea-salariilor-cu-25-7747947/
  2. http://georgevalah.wordpress.com/2011/05/09/cum-protesteaza-englezii-cand-se-scumpeste-benzina-la-pompa/

N1 (Maria Stanescu)

Intrucat discutia despre aceasta motiune poate fi vasta, consideram oportun pentru ambele echipe restrangerea motiunii la o discutie despre Romania. Suntem de acord cu definirea termenilor.

Suntem oameni si gresim, cei alesi sa ne reprezinte nu sunt o exceptie. Ori cand acest lucru se intampla poporul are dreptul sa conteste legile adoptate. Pana aici cele doua pozitii afirmatoare si negatoare sunt de acord. Problema se pune insa in modul in care alegem sa contestam aceste legi. Din intreg discursul  echipei afirmatoare am inteles ca pentru indreptarea unor nereguli solutia este nesupunerea civica,  aceasta este prezentata ca un act benign si care are ca unic scop indreptarea si protejarea democratiei in mod pasnic. Dorim sa reamintim insa ca oricat de frumos ar suna la prima vedere solutia propusa  de echipa afirmatoare, nesupunerea civica ramane un act ilegal, pentru care initiatorul acestuia isi asuma consecintele faptelor sale si care mai mult decat atat are repercursiuni asupra celor din jurul sau si asupra stabilitatii sistemului. Si atunci  apelam pentru a obtine rezultatul dorit si benefic  la caile legale de contestare atat timp cat ele exista.

In sustinerea primului argument „scopul nesupunerii civice este benign, el urmărind corectarea legii contestate” echipa afirmatoare nu a adus insa exemplul potrivit; nerespectarea legii prin incalcarea vitezei legale nu inseama nesupunere civica daca luam in calcul definitia agreata, ci o simpla ilegalitate, savarsita in interes privat, nu in numele unor valori morale sau constitutionale. Nesupunerea civica nu este benigna atat timp cat cel care o realizeaza isi asuma consecintele legale ale faptelor sale. Enumeram aici in sustinerea ideii negatoare faptul ca orice cetatean, grup, comunitate are posibilitea de a contesta legal o decizie fara a-si asuma consecinte negative. Pe site-ul Parlamantului Romaniei exista sectiunea: Relatia camerei deputatilor cu cetateanul unde se gasesc informatii despre dreptul de petitionare, audiente si centrul de informare al cetateanului[1].

Consideram necesar sa definim termenul petitie. Astfel, conform  Art.2 din Legea nr.233/2002 aceasta este cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris, ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instutuţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean şi local, precum şi regiilor autonome.

In ceea ce priveste exemplului privind problema de actualizate privind regionalizarea tarii, nu putem vorbi inca  nesupunere civica insa exemplu este bun pentru a intelege ca exista dreptul la opinie, iar comunitatea maghiara si l-a exercitat, iar acesta este unul din  motivele pentru care in momentul de fata nu exista reorganizate teritoriala.

Nesupunerea civică este un act public si foloseşte mijloace pasnice, contestatarul unei legi actioneaza in virtutea dreptului la exprimare si a suveranitatii poporului, elemente garantate prin Constitutia Romaniei, sustine echipa afirmatoare. Consideram ca nesupunerea civica poate deveni un instrument democratic doar in momentul in care celelalte canale s-au inchis. Ori in Romania, acestea sunt utilizate intr-o masura foarte mica. Si atunci consideram corect sa alegem in locul nesupunerii civice prin care se suporta rigorile legii, exprimarea pe cale legala. Suntem de acord ca mijloacele folosite sunt pasnice insa consecintele suportate nu. Intr-adevar in acord cu Constitutia Romaniei, Capitolul II exista dreptul la libertatea de exprimare prin articolul 30 insa si dreptul la greva prin articolul 34, la petitionare prin  articolul 51[2]. Mai mult decat atat, exista prin Capitolul III –Avocatul Poporului care apara drepturile şi libertăţile persoanelor fizice[3].  Deciziile pot fi date in judecata la Curtea Constitutionala, pot fi contestate pe strada, in cadrul mitingurilor, pot fi contestate prin vot. Dacă nu o facem, aceasta poate exprima mai curând lipsa noastră de cultură în a le folosi. Si, pe de altă parte, nu este etic sa atragi în manifestari de nesupunere civica cetateni care nu ar avea cunoștintă despre posibilitatea de a contesta legal masurile care fac obiectul actiunii de nesupunere civica.

Avand in vedere cele de mai sus, ideea centrala a discursului negator  este :  nesupunerea civica intr-o democratie nu este legitima intrucat pentru corectarea unei legi care face obiectul actului de nesupunere civica exista suficiente demersuri legale de contestare iar politicienii, asa cum sustin si afirmatorii trebuie sa ramana receptivi la opiniile cetatenilor.




A2 (Teodora P?tr?uceanu)

Nesupunerea civică este legitimă într-un stat democratic

Echipa afirmatoare este de acord cu inițiativa negatorilor de a restrânge moțiunea punând în discuție exemple din spațiul românesc.

Ideea fundamentală a discursului negator este aceea că cetățenii trebuie să apeleze la mijloacele legale puse la dispoziție pentru a contesta legi sau pentru a-și exprima nemulțumirile. Iată încă un punct asupra căruia cădem de acord. Și noi considerăm că datoria fiecărui cetățean este să respecte legea. O problemă apare în momentul în care mijloacele legale de contestare nu dau roade. Acest lucru se întamplă cu atât mai frecvent în precara democrație românească. Ce facem în momentul în care instanțele de judecată dau dreptate în mod nemeritat, statului? Ce facem când nu reacționează nimeni la protestele noastre stradale, când nu ni se răspunde la întrebări? Dar atunci când propriul tău guvern relansează cu modificări nesemnificative ordonanțe de urgență calificate drept neconstituționale ?[1] Ei bine, în situații limită se impun a fi luate măsuri la limita democrației, iar aici ne referim la nesupunerea civică. Acesta este sensul corect în care trebuie înțeles conceptul, și anume atitudine prodemocratică luată în cazuri excepționale, mai ales pentru apărarea  drepturilor și avantajelor comunității.

Echipa negatoare afirmă că acțiunile de nesupunere au repercusiuni asupra celor din jur, fără a ne clarifica acestă chestiune și a o susține cu exemple relevante. Dacă aceste efecte sunt negative, atunci echipa adversă ar trebui să ne explice în ce mod. Dacă efectele sunt de natură pozitivă, suntem cu totul de acord. Ideea actului de nesupunere are ca scop servirea interesului comun. De asemenea, ați amintit că ar putea exista repercursiuni asupra sistemului, fără a detalia. În acest sens, susținem că nesupunerea civică într-o societate democratică are multiple beneficii; de pildă semnalarea derapajelor puterii în raport cu valorile democratice, astfel sistemul are posibilitatea de a învăța din propriile greșeli. În plus, într-o societate liberă memebrii ei aplealează la nesupunerea civica pentru a regla sistemul politic, în special  în momentul în care acesta utilizează în mod exagerat forța coercitive.

Exemplul pe care l-am oferit cu cetățeanul vorbitor la radio este cât se poate de relevant. Problema adusă în discuție acolo nu era depășirea vitezei legale, ci declararea în public a nerespectării unei legi aplicate eronat. Scopul acestui gest era cât se poate de altruist și viza impunerea unei limite de viteză corespunzătoare cu starea drumului astfel încât traficul auto să nu fie încetinit inutil.

Echipa negatoare afirmă că nesupunerea civică este legitimă doar în momentul în care celelalte canale s-au închis. Ne străduim să înțelegem la ce se referă noțiunea de ,,canal închis”. Dacă se referă la utilizarea tuturor căilor legale, ideea este cât se poate de amuzantă. Conștientizați faptul că ar însemna trecerea unui număr semnificativ de ani până la epuizarea căilor legale de contestare a unei legi? Câți ani trebuie să treacă pentru îndreptarea unei legi care nu este benefică comunității, ci doar elitelor politice? De ce nu luați în considerare că tocmai prin nesupunere civică  cetățenii contribuie la promulgarea de norme, la aplicarea lor și mai ales la soluționarea disputelor legate de ele? Oare nu este firesc ca aceasta să se întâmple într-un stat democratic? Luând în considerare cele spuse mai sus, de ce nu ar fi legimit?

Încheiem prin a adresa câteva  întrebări echipei negatoare. Ce veți face în situația în care petiția dumneavoastră va primi un răspuns nefavorabil sau în cazul în care justiția nu vă dă dreptate deși credeți că aveți?  Sau dacă aveți susținerea întregii comunități, dar liderul ei politic vă împiedică să acționați, pentru că este conștient de dezavantajele pe care i le poate aduce pe plan personal? Vă veți resemna? Veți lupta toată viața folosind aceleași metode deși ele și-au dovedit ineficiența? Veți aștepta dreptatea din partea unui sistem corupt și mincinos?

Un proverb japonez spune așa: ,,cu samuraii lupți ca samuraii, cu tâlharii lupți ca tâlharii”.

1. http://217.156.59.1/legislatie/2011/octombrie2011/mo2011_711.htm


N2 (Duica Emanuel)

Echipa negatoare isi va incepe ultima pledoarie printr-un scurt rezumat al celor discutate.

Astfel, s-a agreat ca exista erori si mijloace legale de a contesta sau de a exprima o opinie. Echipa afirmatoare a sustinut trebuie sa apelam la nesupunere civica pentru a ne exprima sau pentru a corecta legea intrucat nesupunerea civica este un act public cu mijloace paşnice, este o modalitate de a introduce în spaţiul public-politic părerea opoziţiei, are rol mediatic si este legitima atat timp ca mijloacele legale de contestare nu dau roade . Nu a reusit insa sa demostreze ca mijloacele legale nu sunt eficiente  si in schimb nesupunerea civica este eficienata si schimba situatia de fapt. Nu am inteles nici cum prin actele de nesupunere civica statul va reactiona mai mult decat reactioneaza prin utilizarea de catre cetateni a cailor legale. S-au emis afirmatii de timpul: “instantele de judecata dau dreptate in mod nemeritat statului” si “nu reactioneza nimeni la protestele noastre stradale”. Nu s-au emis insa argumente in sustinea acestor afirmatii.  Pe de alta parte, echipa negatoare sustine ca  nesupunerea civica intr-o democratie nu este legitima intrucat pentru corectarea unei legi care face obiectul actului de nesupunere civica exista suficiente demersuri legale de contestare la fel de pasnice (si au fost aduse exemple in acest sens) prin care cetatenii isi pot face cunoscute opiniile, si dupa caz pot avea castig de cauza.

In continuare, vom demonstra pe de o parte ca in primul rand rolul mijloacelor legale este acela de a face cunoscuta opinia cetatentilor si pe de alta parte de a schimba o decizie adoptata. Este absurd ca sustinem ca fiecare actiune in parte fie ea legala sau ilegala  trebuie sa aduca castig tuturor  cetateanilor care reclama avand in vedere ca erori sau judecati eronate se pot emite de ambele parti ( popor si reprezentantii sai) . Ceea ce trebuie sa intelegem este ca atunci cand statul greseste putem contesta legal si putem avea castig de cauza.

In sustinerea celor de mai sus aducem urmatoarele exemple:  noua forma a taxei de poluare pe care o propune Executivul se considera a fi o taxa discriminatorie. Cumparatorii pot da in judecata statul. In prezent, exista 45000 de procese pe rol, iar majoritatea au fost castigate de reclamanti.  In sprijinul cetatenilor in aceasta situatie vine Asociatia A-CAR cu filiale in 38 de orase.[1] Pentru a se modifica aceasta reglementare, Ministrul mediului are planuri de viitor.[2] Tot in instanta, un cetatean din Arad si-a recuperat in 2008 taxa de prima inmatriculare.[3]  Reprezentantii Sindicatului Liber din Invatamant Maramures au castigat in instanta 18 cauze.[4].  Si Sindicatul Învăţământui Alba a câştigat cele două procese aflate pe rolul instanţei împotriva reprezentanţilor patronatului.[5]

Ca si exemplu in sustinerea ideii anterior emise prin care afirmam ca nesupunerea civica are repercursiuni asupra celor din jur, mentionam aici un exemplu din Spania care s-ar putea aplica si in Romania. In decembrie 2010 traficul aerian a fost paralizat ca urmare a unei greve ilegale a controlorilor de trafic aerian[6].

In ceea ce priveste repercursiunile asupra sistemului, ne referim la actiuni de nesupunere civica desfasurate  pe termen lung care ar zdruncina increderea cetatenilor in conducerea statului si ar putea conduce la actiuni de nesupunere civica violente.

In continuare sustinem ca exemplul cetateanului care nu respecta viteaza legala nu este relevant cu atat mai mult cu cat acesta nu se adresa persoanelor vizate si in masura sa impuna o schimbare sau sa ii ofere o explicatie.

In final, oricat de mult ne-am dori sa raspundem tuturor intrebarilor adresate de echipa afirmatoare limita de cuvinte ne-a obligat sa raspundem punctual doar celor mai importante aspecte aduse in discutie. Aici am dori totusi sa mentionam ca interogatia : “Câți ani trebuie să treacă pentru îndreptarea unei legi care nu este benefică comunității, ci doar elitelor politice? “ este pur subiectiva si neurmata de exemple.

Avand in vedere cele de mai sus, consideram ca exemplele aduse in discutie releva faptul ca exista cai legale ce pot fi utilizate pentru sustinerea unei opinii personale sau colective si poate exista castig de cauza, motiv pentru care sustinem ca nesupunerea civica nu este legitima intr-o democratie, nu este legitima in Romania.





Decizia:

Radu Ocrain

A fost o dezbatere de calitate, si as vrea sa multumesc ambelor echipe pentru un meci bine pregatit. Decizia a fost una dificila, deoarece cele doua echipe au fost apropiate ca valoare, dar in final consider ca Afirmatorii au reusit sa-si impuna mai bine punctul de vedere. Voi dezvolta in motivarea deciziei factorii care au dus la victoria afirmatorilor, si apoi voi discuta despre fiecare discurs in parte.

 

Referitor la decizie, punctul care a impins meciul spre afirmatori a fost atacul insuficient de puternic al negatorilor. Este foarte important ca ambele echipe sa fie extrem de atente la discursurile adversarilor. In cazul negatorilor, au adus o contraargumentare care ar fi putut fi valida daca afirmatorii n-ar fi discutat tocmai despre ea in primul discurs. In cazul acestui meci, negatorii nu ar fi putut discuta despre celelalte posibilitati de a contesta o lege, deoarece afirmatorii definisera deja nesupunerea civila ca fiind o masura acceptabila cand celelalte metode de atac se dovedesc ineficiente.

 

A1. A fost un discurs bun. Ti-ai luat destul de mult timp pentru a stabili cadrul dezbaterii, dar a fost bine pentru ca ati venit cu o fundatie puternica, fapt care s-a dovedit extrem de important. Exemplele date au fost bine explicate, si am apreciat faptul ca ai incercat sa analizezi mai in profunzime felul in care nesupunerea civila ar putea fi folosita pentru responsabilizarea puterii. Ti-am acordat 27 puncte pentru discurs (13 continut, 9 stil, 5 strategie)

 

N1. Discursul a fost bine structurat, si am apreciat faptul ca ai incercat sa ataci toate punctele aduse de afirmatori. Mi s-a parut ca ai folosit foarte mult spatiu pentru a aduce diferite definitii si articole de lege, care nu erau absolut necesare. Principala problema a fost faptul ca n-ai fost atent la felul in care ti-ai construit contraargumentarea. Mai exact, ai fost practic de acord cu afirmatorii referitor la faptul ca nesupunerea civila e practic ultima masura intr-un sir de atacuri. Ti-am acordat 20 puncte (10 continut, 8 stil, 2 strategie).

 

A2. Ai sesizat corect atacul slab al negatorilor si ai readus cu succes cazul pe picioare. Mi-a placut in mod special felul in care ti-ai resustinut exemplul cu soferul. Ai reusit sa-l explici mai bine, si mi-ai aratat mai clar de ce este un caz de nesupunere civila, si nu doar un sofer care conduce peste limita de viteza. Mi-ar fi placut mai mult sa aduci atacuri mai profunde decat “nu intelegem X”. In general cand folosesti atacuri de acest gen, te expui posibilitatii ca arbitrul chiar sa fi inteles ce ziceau adversarii. De aceea, e mai bine sa contraargumentezi ideile, chiar daca poate chiar nu esti convins ca le-ai inteles corect. De asemenea, sunt de acord cu N2. I-ai pus prea multe intrebari in final, ar fi fost mai bine sa alegi doar una, doua intrebari. Efectul intrebarilor retorice scade cu cat incepi sa pui mai multe. TI-am acordat 25 puncte (13 continut, 9 stil, 3 strategie).

 

N2. Din pacate ai adus mult prea tarziu pentru echipa ta cel mai bun atac din meci. Daca exemplul taxei de prima inmatriculare ar fi aparut la N1 in locul argumentarii “exista si alte variante”, meciul ar fi aratat cu totul altfel. Era cel mai puternic exemplu care demonstra ca, intr-adevar, metodele legale care apar inaintea nesupunerii civile pot functiona. Dar a venit in ultimul discurs al meciului, moment in care afirmatorii deja nu mai puteau sa raspunda. Si in cazul tau as fi preferat ca, in cazul in care te-ai hotarat sa ataci una din multele intrebari ale adversarilor tai, sa alegi una la care chiar sa raspunzi. Efectul e mult mai puternic, si arati ca esti sigur pe pozitia echipei tale. Ti-am dat 21 puncte (11 continut, 8 stil, 2 strategie). V-am dat doar 2 puncte la strategie pentru ca atacul cel mai bun al meciului a venit in ultima parte a ultimului discurs, in loc sa fie punctul de cristalizare al cazului vostru.

 

Felicitari inca o data pentru un meci foarte bun.

A1 -> 27 puncte
N1 -> 20 puncte
A2 -> 25 puncte
N2 -> 21 puncte
Castiga echipa:

Dragos si Teodora (afirmatori)


Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.

Un proiect
Ardor
Finanțatori
Open Society Foundation
MemoPlus
Parteneri
Policy Center
British Council
Europuls
Ce-Re
Prime Romania
Centrul pentru jurnalism independent
Aisec
Cogitus
Foreign Policy
Elsa
Voluntari pentru idei si proiecte
Trust
Leap
Asociatia young initiative
Asjc
Osut
Susținători Parteneri instituționali
Parteneri media
HotNews
Romania Pozitiva
Think Outside The Box
Carevasazica
Studentie.ro
startub.unibuc.ro
Iasi fun
Ziarul de Iasi
KissFm
Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.